Statele baltice, nemulțumite de modul în care Kremlinul interpretează istoria
Preşedinţii celor trei ţări baltice – Lituania, Letonia şi Estonia – au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de „falsificare a istoriei”, înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-o declaraţie comună, cei trei şefi de stat, ale căror ţări ocupate cândva de URSS sunt în prezent membre ale UE şi NATO, au cerut „adevăr şi justiţie”, altfel spus recunoaşterea crimelor din epoca comunistă şi a responsabilităţii URSS în declanşarea războiului.
Acuzații dure
„Denaturarea evenimentelor istorice care au dus la cel de-al Doilea Război Mondial şi la divizarea Europei în urma conflictului reprezintă un efort deplorabil de falsificare a istoriei şi pune sub semnul întrebării fundamentul însuşi al ordinii internaţionale contemporane”, au avertizat cei trei preşedinţi.
Aducând în acelaşi timp un omagiu tuturor victimelor conflictului şi soldaţilor ţărilor aliate care au zdrobit regimul nazist, cei trei declară că Uniunea Sovietică a recurs la forţele armate şi la represiune pentru a le supune naţiunile în timpul Războiului Rece.
Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a calificat drept „revizionism istoric” recentele tentative ale Moscovei de a minimaliza acordul secret Ribbentrop-Molotov din 1939 cu privire la împărţirea Europei între Germania nazistă şi URSS. „Istoria nu trebuie rescrisă. Aceasta duce la concluzii rele şi la decizii rele”, a spus Nauseda într-un interviu acordat AFP, preluat de mass-media internațională.
Revizionism istoric
Omologul său leton, Egils Levits, a apreciat că „falsificarea istoriei este un fel de război hibrid” dus de Moscova.
„Pentru noi, războiul s-a terminat în 1993, când ultimul soldat rus a părăsit teritoriul Republicii Lituania”, a mai declarat preşedintele lituanian Nauseda pentru mass-media internațională.
Ziua de 9 mai este celebrată în Rusia ca Ziua Victoriei, dar pentru mulţi locuitori din ţările baltice această dată simbolizează începerea ocupaţiei de către sovietici.
Moscova refuză să recunoască drept ocupaţie integrarea prin forţă a ţărilor baltice în URSS în 1944-1945 şi nu a cerut scuze niciodată pentru aceasta.
Preşedintele Vladimir Putin şi alţi înalţi responsabili ruşi au acuzat recent Polonia că ar fi contribuit la declanşarea celei de-a doua conflagraţii mondiale. Această teză a fost respinsă cu indignare de Varşovia şi de aliaţii săi occidentali.
Ţările baltice şi-au recâştigat independenţa odată cu destrămarea URSS în anii 1990-1991, pe fondul unor represiuni violente ale mișcărilor de eliberare de către structurile KGB și ale armatei sovietice.
Buturuga estoniană
Autoritățile de la Tallin vor ca Rusia să returneze teritoriile pe care le consideră anexate de Moscova, a spus președintele parlamentului de la Talin, Henn Põlluaas, citat de mass-media rusă la sfârșitul anului trecut.
Estonia este singura țară membră NATO ce nu are un tratat de frontieră cu Rusia. Cele două țări se contrazic de multă vreme – ultimul conflict diplomatic având loc în această primăvară – în privința unui tratat din 1920 ce stabilea granița ruso-estoniană, tratat pe care Estonia îl consideră drept certificatul de naștere al țării, dar despre care rușii spun că este nul.
”Nu vrem niciun metru pătrat de teritoriu rus. Doar îl vrem pe al nostru înapoi. Rusia a anexat aproximativ 5% din teritoriul Estoniei”, a spus președintele parlamentului estonian, Henn Põlluaas. ”Anexarea teritoriilor estoniene nu este diferită de ocuparea și anexarea Crimeei”, a spus Põlluaas.
Liderul parlamentar a răspuns astfel după ce diplomatul rus Sergei Belyayev a declarat că Moscova va ratifica tratatul de frontieră doar dacă Estonia renunță la pretențiile teritoriale. Kremlinul a spus că declarațiile lui Põlluaas sunt inacceptabile.
Războiul despăgubirilor
Miniştrii justiţiei din Estonia şi Letonia, Urmas Reinsalu, respectiv Dzintars Rasnačs, au declarat în 2018 că cele două ţări baltice intenţionează să ceară Moscovei despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’.
Într-o declaraţie comună, miniştrii justiţiei din cele două ţări subliniază importanţa păstrării amintirii despre pierderile umane suferite în urma ocupaţiei sovietice şi a explorării posibilităţilor de a înainta Federaţiei Ruse – în calitate de succesor legal al URSS – o cerere de despăgubire pentru prejudiciile provocate’, se menţionează în comunicatul Ministerul Justiţiei din Estonia. Ministrul justiţiei eston Urmas Reinsalu i-a expus omologului său leton eventualele măsuri posibile din punctul de vedere al dreptului internaţional în acest sens. La rândul său, ministrul leton Dzintars Rasnačs a evocat eventuale acţiuni care ar putea fi întreprinse pe acest subiect la nivelul ONU.
În aprilie 2016, experţii letoni au estimat la circa 185 de miliarde de euro cifra despăgubirilor care ar putea fi pretinsă Rusiei pentru prejudiciile provocate de URSS. O reprezentantă a comisiei care a făcut aceste calcule, Ruta Pazdere, declarase atunci că pierderile demografice suferite de Letonia ar putea depăşi ca despăgubire câteva zeci de miliarde de euro.
Liderul rus Vladimir Putin folosește în scop politic moștenirea istorică sovietică
Sute de miliarde
Cu doi ani înainte, Letonia avansase suma de 300 de miliarde de euro drept despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’, conform Baltic News Network. De cealaltă parte, Moscova susţine că nu poate fi vorba de vreo ocupaţie a ţărilor baltice în 1940 de către URSS, conform agenţiei de presă RIA Novosti. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia nu este de acord cu termenul de ‘ocupaţie’ utilizat cu referire la perioada în care cele trei ţări baltice au făcut parte de URSS şi deci nu consideră că este posibil să se vorbească despre vreo despăgubire, potrivit agenţiei de presă TASS. Anterior, Ministerul de Externe al Rusiei a explicat că examinează alăturarea celor trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – la URSS ca fiind în conformitate cu normele dreptului internaţional de la acea vreme, potrivit agenţiei de presă citate. Potrivit istoricilor, cele trei ţări baltice au fost ocupate de Uniunea Sovietică ca urmare a prevederilor pactului de neagresiune sovieto-german din 1939, adică a celebrului Pact Ribbentrop-Molotov. (N.G.)
Administrația Trump nu este impresionată de efortul UE
SUA, absente de la teledonul mondial organizat luni de Uniunea Europeană pentru a finanţa descoperirea unui vaccin împotriva noului coronavirus, au minimalizat această iniţiativă, calificând-o drept o conferinţă „printre atâtea altele” şi şi-au exprimat hotărârea de a acţiona singure, relatează AFP, citată de agențiile de presă de la București. „În calitate de lider mondial în ajutorul străin împotriva COVID-19, salutăm eforturile UE de a atrage promisiuni de contribuţii suplimentare pentru a combate această pandemie”, a declarat presei un înalt reprezentant al administraţiei Donald Trump.
Triumfalism american
„Numeroase programe şi organizaţii care vor fi susţinute în cadrul acestei conferinţe a donatorilor de fonduri primesc deja finanţări şi o susţinere foarte semnificative din partea statului şi a sectorului privat americane”, a adăugat el. „Susţinem acest efort de finanţare al UE, este un efort de finanţarea printre atâtea altele care sunt în curs”, a mai precizat sursa citată.
Întrebat în mai multe rânduri despre motivele absenţei Washingtonului de la această conferinţă, acest responsabil a evitat constant întrebarea, în cele din urmă minimalizând iniţiativa europeană. Responsabilul citat a preferat să insiste asupra rolului jucat de americani.
„SUA sunt cu adevărat în fruntea tuturor acestor eforturi internaţionale”, în calitate de „cel mai important donator din lume în domeniile sănătăţii şi umanitar”, a spus el. Sursa citată de mass-media de peste Ocean a dat asigurări că preşedintele Trump, care nu-şi ascunde lipsa de apetit pentru iniţiativele multilaterale, se află în prima linie a coordonării internaţionale împotriva epidemiei, pe fundalul apropierii alegerilor prezidențiale americane.
Uniunea Europeană, miliarde pentru vaccin
Miliarde pentru vaccin
O conferinţă a donatorilor organizată online de Comisia Europeană a permis strângerea a 7,4 miliarde de euro pentru a finanţa dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus, a anunţat preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Am făcut-o. În doar câteva ore am strâns 7,4 miliarde de euro pentru vaccin, diagnosticare şi tratament. Asta va contribui la începerea unei cooperări globale fără precedent”, a declarat Ursula von der Leyen, precizând că vedeta muzicii pop Madonna a anunţat o contribuţie de 1 milion de dolari.
Comisia Europeană a dat lovitura de începere a acestui „maraton online” la ora locală 15:00 (13:00 GMT) prin anunţarea unei contribuţii de un miliard de euro. Franţa şi Germania au ridicat apoi ştacheta donaţiilor la peste 2 miliarde de euro, cu contribuţii de 500 şi, respectiv, 525 milioane de euro. La o oră de la lansarea conferinţei, fuseseră promise peste 5 miliarde de euro.
Promisiuni financiare
Italia a promis 140 de milioane de euro, Spania – 125 de milioane de euro, Canada a anunţat o contribuţie de 850 de milioane de dolari, alături de o donaţie de 500 de milioane de dolari de la Arabia Saudită, 388 de milioane de lire sterline de la Marea Britanie, 60 de milioane de dolari de la Israel şi 1,3 milioane de dolari de la Africa de Sud.
Totuşi, notează DPA, nu se ştie pentru moment câte dintre aceste angajamente de finanţare reprezintă fonduri noi față de cele deja anunțate de autoritățile din diferite state.
Deşi s-au realizat angajamente de 7,4 miliarde de euro, Ursula von der Leyen a afirmat că va fi nevoie de „mult mai mult” în lunile care vor urma. „Sprintul de astăzi este un început grozav pentru maratonul nostru”, a mai spus Ursula von der Leyen după teledonul de trei ore deschis statelor, organizaţiilor, filantropilor şi celebrităţilor din lumea întreagă. (N.G.)
Flota de nord a Rusiei urmăreşte un grup de nave americane şi britanice care au intrat luni dimineaţă în Marea Barents, a anunţat Ministerul Apărării rus, citat de Interfax, preluată de mass-media internațională.
Navele de suprafaţă din marina militară americană nu au operat în Marea Barents începând de la jumătatea anilor ’80, iar Ministerul Apărării rus a fost notificat la 1 mai ”în efortul de a evita neînţelegerile, de a reduce riscurile şi de a preveni o escaladare neintenţionată”, relatează sursa citată.
Arctica, obiectiv strategic
Flota de nord rusă, care include atât nave de suprafaţă, cât şi submarine cu propulsie nucleară, are baza în apropiere de Murmansk, în apele Golfului Kola.
În afară de considerabilele rezerve de hidrocarburi, Arctica suscită interesul Rusiei datorită rutei nord-estice pe care speră să o exploateze pe viitor drept marea rută comercială ce leagă Europa şi Asia. Această rută maritimă, devenită mai practicabilă ca urmare a încălzirii climatice şi topirii gheţarilor, ar urma să joace un rol tot mai important în comerţul internaţional.
Navele militare NATO, întâmpinate în forță de flota militară rusă
Desant naval
Forţele navale ale SUA au informat că patru nave de-ale sale şi una a Forţelor regale britanice intraseră în Marea Barents pentru a desfăşura operaţiuni de securitate maritimă în condiţii de mediu vitrege dincolo de Cercul polar de nord.
US Navy a anunțat că Flota 6 a SUA a efectuat un exercițiu bilateral de luptă împreună cu nave ale Marii Britanii în zona Cercului Arctic. Într-un comunicat de presă al US Navy se menționează că – un submarin, un avion de recunoaștere maritimă P8-A Poseidon și două distrugătoare Aegis din clasa Arleigh Burke USS Donald Cook (DDG 75) și USS Porter (DDG 78), aflate sub comanda SUA – au efectuat, în Marea Norvegiei, exerciții de luptă anti-submarin în condițiile vitrege din Arctica.
Acestora li s-au alăturat nava de sprijin USNS Supply (T-AOE 6) și HMS Kent (Royal 78) ale Royal Navy.
Submarinul US Navy și aeronava de recunoaștere maritimă P8-A Poseidon au participat și ele la exercițiile care au avut obiectiv consolidarea interoperabilității celor două forțe navale aliate.
Cold Response, amânat de pandemie
Desfășurarea forțelor navale americano-britanice vine în urma amânării din cauza pandemiei a tradiționalului exercițiu internațional Cold Response, la care urmau să ia parte peste 15.000 de militari ai NATO în nordul Norvegiei, aproape de graniţa cu Rusia.
„Dorim să menţinem capacităţile de luptă ale armatei astfel încât să putem susţine societatea în perioada turbulentă care vine”, a explicat şeful Centrului de operaţiuni al armatei, Rune Jakobsen, într-o conferinţă de presă.
La exerciţiul prevăzut să se desfăşoare în perioada 12-18 martie urmau să participe soldaţi din zece state membre sau partenere ale Alianţei nord-atlantice. Având ca obiectiv testarea capacităţii de luptă de mare intensitate în condiţii grele de iarnă. Armata norvegiană vrea să „evite să fie o povară pentru aparatul de sănătate civil”, care ar fi trebuit să-i furnizeze personal, a menţionat ofiţerul citat.
Anunţul venea la scurt după ce oficialii armatei Norvegiei au anunţat închiderea bazei militare de la Skjold, în zona unde urmau să aibă loc manevrele, după ce un soldat a fost testat pozitiv la Covid-19. Este singurul caz de până acum din rândurile forţelor armate, dar 240 de militari sunt încă în carantină, a mai spus Jakobsen. (N.G.)
Parlamentul European, poziție dură în problema vizelor SUA pentru cetățenii europeni
Uniunea Europeană a anunţat vineri că din 2021 cetăţenii Statelor Unite vor avea nevoie de vize pentru a călători în spaţiul Schengen, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cetățenii americani trebuie să posede un paşaport valabil, de un card de credit sau de debit şi de o adresă de e-mail pentru a solicita o viză ETIAS (European Travel Information and Authorization System), informează site-ul www.etiasvisa.com. Minorii cu cetățenie americană vor avea nevoie doar de paşaport şi de înscrierea în ETIAS, mai punctează sursa citată.
În prezent, cetăţenii SUA nu au nevoie de vize pentru sejururi mai scurte de 90 de zile în spaţiul Schengen. „La fel ca şi alte ţări şi regiuni din lume, Europa a decis recent să îşi amelioreze sistemul de securitate pentru a evita orice alte probleme cu migraţia ilegală şi terorismul”, arată site-ul ETIAS.
Avertismente europene
Comisia Europeană a publicat pentru prima oară în 2016 un raport prin care cere Statelor Unite să renunţe la solicitarea de vize pentru cetăţenii din cinci ţări membre ale UE – Bulgaria, Cipru, Croaţia, Polonia şi România, deoarece, conform regulilor Uniunii Europene, toţi cetăţenii europeni trebuie să beneficieze de acelaşi tratament. În iunie anul trecut, Parlamentul European a votat pentru impunerea sistemului de vize pentru cetăţenii americani.
Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat anterior că „asigurarea reciprocității în materie de vize pentru toate statele membre ale UE este una dintre principalele noastre priorități. Am învățat din experiența recentă că un dialog diplomatic continuu produce rezultate pozitive și vom aplica această abordare și în relația cu Statele Unite. Regimul de călătorii fără viză este în interesul părților de pe ambele maluri ale Atlanticului și sperăm că toate părțile vor întreprinde acțiuni concrete pentru a accelera progresele în această direcție.”
Cetățenii-SUA-vor-avea-nevoie-de-vize-în-UE
Contacte politice
În ultimele 12 luni, contactele cu Statele Unite s-au intensificat, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, a relatat mass-media europeană, citând surse oficiale de la Bruxelles. Comisia a continuat să lanseze apeluri Statelor Unite în vederea intensificării cooperării sale cu cele cinci state membre în cauză: Bulgaria, Croația, Cipru, Polonia și România, pentru a se accelera progresele în direcția realizării reciprocității depline în materie de vize. Reciprocitatea în materie de vize a fost discutată în cadrul tuturor reuniunilor oficiale dintre UE și SUA, inclusiv cu ocazia celor două reuniuni ministeriale recente UE-SUA în domeniul justiției și afacerilor interne, care au avut loc la și la Washington D.C.
Comisia va continua să sprijine în mod activ statele membre în cauză, inclusiv prin asistență financiară, și să colaboreze îndeaproape cu acestea pentru a le ajuta să îndeplinească cerințele Programului de scutire de vize al SUA, mai arată sursa citată.
În ultimii trei ani și jumătate, cazurile îm care nu există reciprocitate în acest domeniu s-au redus considerabil. Statele Unite ale Americii rămân acum singura țară din lista UE a țărilor ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză care nu permite accesul fără viză pe teritoriul său al cetățenilor tuturor statelor membre ale UE. Recent s-a realizat reciprocitatea deplină în materie de vize cu Canada, după ce aceasta a eliminat obligativitatea vizei pentru cetățenii români și bulgari, la 1 decembrie 2017. S-au obținut deja rezultate similare cu Australia, Brunei și Japonia. (N.G.)
Președintele român Klaus Iohannis intră în războiul politic din Venezuela
Bucureștiul îl recunoaşte pe Juan Guaidó în calitatea de Preşedinte interimar al Venezuelei, decizia fiind luată de preşedintele Klaus Iohannis, după ce a primit Memorandumul MAE cu tema „Poziţia României cu privire la situaţia din Venezuela”, avizat de către prim-ministrul Viorica Dăncilă, scrie Digi24, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, ca titular al deciziilor de politică externă a României şi ca reprezentant al României în plan extern, în conformitate cu prevederile constituţionale, a decis recunoaşterea domnului Juan Guaidó în calitatea de Preşedinte interimar al Venezuelei. Decizia Preşedintelui României a fost luată în urma analizării atente a situaţiei, inclusiv din punct de vedere politico-diplomatic şi juridic, şi în contextul în care majoritatea statelor membre UE şi o serie de aliaţi şi parteneri importanţi ai ţării noastre din spaţiul euro-atlantic au recunoscut legitimitatea Preşedintelui interimar Juan Guaidó”, anunţă Preşedinţia de la București.
Considerații prezidențiale
Preşedintele Klaus Iohannis consideră că, îndeosebi în contextul în care ţara noastră exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi ţinând cont de dinamica crescută a evoluţiilor internaţionale, România trebuie să aibă în dosarele de politică externă reacţii rapide, bine fundamentate şi ferme, în acord cu priorităţile majore de politică externă pe care le-a urmărit consecvent pe termen lung.
Administraţia Prezidenţială menţionează că a solicitat încă de luni, 4 februarie, imediat după reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe ai statelor membre UE (tip Gymnich) de la Bucureşti, transmiterea, în regim de urgenţă, către Administraţia Prezidenţială a unor elemente de evaluare cu privire la acest subiect şi a unei propuneri clare de poziţionare a României, inclusiv din perspectivă politico-diplomatică şi juridică, cu privire la posibilitatea recunoaşterii lui Juan Guaidó drept Preşedinte interimar al Venezuelei, respectiv a legitimităţii acţiunilor sale şi ale Adunării Naţionale.
„În cursul dimineţii de vineri, 8 februarie a.c., la Administraţia Prezidenţială a fost primit Memorandumul MAE cu tema „Poziţia României cu privire la situaţia din Venezuela”, avizat de către Prim-ministrul României. Acest document, care prevedea, printre altele, propunerea de recunoaştere a Preşedintelui Adunării Naţionale, Juan Guaidó, drept Preşedinte interimar al Venezuelei, a fost aprobat imediat de către Preşedintele României”, menţionează Administraţia Prezidenţială.
Criza din Venezuela aruncă în aer America Latină
Apel la Papă
Un sondaj realizat de compania Heron Consultores arăta, joi, că peste 81% dintre venezueleni nu îl mai recunosc pe Maduro drept președinte și îl acceptă pe Juan Guaido drept președinte interimar.
Liderul opoziţiei venezuelene Juan Guaido, autoproclamat preşedinte interimar al ţării, a lansat un apel către papa Francisc să joace un rol de mediere în criza politică din ţara sa, după ce rivalul său, preşedintele Nicolas Maduro, i-a adresat o invitaţie similară suveranului pontif, transmite mass-media de peste Ocean.
Vorbind la postul de ştiri italian SkyTg24, Guaido – recunoscut ca preşedinte interimar de SUA, unele state din Uniunea Europeană şi din America de Sud – a declarat că ar fi ‘fericit să-l întâmpine’ pe papă în Venezuela. ‘Adresez un apel oricui ne poate ajuta, precum Sfântul Părinte (sau alte forţe ale diplomaţiei), de a coopera spre a se pune capăt uzurpării, pentru un guvern de tranziţie şi a conduce Venezuela spre alegeri cu adevărat libere cât mai curând posibil’, a declarat Guaido.
‘Aş fi fericit să-l întâmpin pe papă în ţara noastră, o ţară catolică, foarte devotată, cu o mare tradiţie religioasă’, a adăugat Guaido, care până acum a refuzat negocierile cu Maduro, insistând ca acesta să demisioneze.
Jocuri politice
Recent, Nicolas Maduro a declarat, tot la SkyTg24, că i-a scris papei Francisc pentru a-l ruga să joace un rol de mediator în criza politică. ‘I-am scris o scrisoare papei Francisc (…) spunând că eu slujesc cauza lui Hristos’, a afirmat Maduro, declarându-se catolic practicant.
‘În acest spirit, l-am rugat să ne ajute într-un proces de facilitare şi întărire a dialogului. L-am rugat pe papă să-şi pună la dispoziţie cele mai bune eforturi, voinţa sa, să ne ajute pe această cale a dialogului. Sper că vom avea un răspuns pozitiv’ din partea suveranului pontif, a mai spus Nicolas Maduro.
Este cunoscut faptul că Vaticanul urmăreşte cu atenţie evenimentele din Venezuela, unul dintre statele cu o puternică prezență socială, politică, economică a Bisericii Romano-Catolice.
Într-un comunicat emis, Vaticanul afirmă că ‘Sfântul Părinte şi-a rezervat întotdeauna şi, prin urmare, îşi rezervă (şi acum) posibilitatea de a verifica voinţa ambelor părţi, spre a vedea dacă sunt întrunite condiţiile de a se merge pe acest drum’.
Francisc este primul papă originar dintr-o ţară latino-americană, Argentina, iar adjunctul său, cardinalul secretar de stat Pietro Parolin, a fost nunţiu papal la Caracas.
Săptămâna trecută, papa Francisc a refuzat să se situeze de partea lui Maduro sau a lui Guaido, afirmând că sprijină ‘întregul popor venezuelean’ şi exprimându-şi îngrijorarea faţă de riscul de ‘vărsare de sânge’.
Papa-Francisc, posibil arbitru în situația politică din Venezuela
Alegeri libere
Ţările europene şi latino-americane participante joi la Montevideo la prima reuniune a Grupului de contact internaţional privind Venezuela au lansat un apel la „alegeri prezidenţiale libere, transparente şi credibile” în această ţară producătoare de petrol pentru a evita destabilizarea regiunii şi dincolo de aceasta, relatează mass-media internațională. „Grupul lansează un apel la o abordare internaţională comună pentru a sprijini o soluţie paşnică, politică, democratică şi pur venezueleană a crizei, excluzând folosirea forţei, prin intermediul unor alegeri prezidenţiale libere, transparente şi credibile, în acord cu Constituţia venezueleană”, potrivit declaraţiei finale semnate de toate ţările participante, cu excepţia Boliviei şi Mexicului.
„Cea mai mare dilemă cu care se confruntă Venezuela este cea a păcii sau războiului”, a avertizat preşedintele Uruguayului, Tabaré Vazquez, în deschiderea reuniunii, „îndemnând comunitatea internaţională la prudenţă”, în timp ce tensiunea politică este la maxim în ţara sud-americană.
„Este fundamental să se evite violenţa internă şi o intervenţie externă”, a adăugat şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, subliniind „urgenţa” situaţiei care atrage „riscul unei destabilizări şi nu doar în regiune”.
Federica Mogherini şi emisari din opt ţări europene – Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia – şi cinci din America Latină – Uruguay, Costa Rica, Bolivia, Ecuador, Mexic – au participat joi la prima reuniune a Grupului de contact lansat de UE la sfârşitul lui ianuarie.
Rusia, exclusă de la negocieri
Federația Rusă, susţinătoarea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, şi-a exprimat joi regretul că nu a fost invitată la reuniunea internaţională organizată la Montevideo, în Uruguay, pentru a încerca găsirea unei soluţii la criza din Venezuela, informează AFP preluată de presa de la București.
„Speram că Rusia ar putea participa la lucrările care vor avea loc azi la Montevideo, cel puţin în calitate de observator, însă ni s-a spus că un asemenea format nu este prevăzut pentru nimeni”, a declarat ministrul-adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, pentru agenţia RIA Novosti. „Avem mari speranţe şi ne-ar plăcea să credem că întrevederea de la Montevideo se va solda cu o importantă contribuţie politică, intelectuală şi creativă pentru reglementarea reală a problemelor în Venezuela”, a spus el.
Cu toate acestea, Riabkov a exprimat „îngrijorarea” Rusiei cu privire la informaţiile conform cărora „în timpul acestui eveniment va fi acordată mai puţină atenţie decât era prevăzut dialogului şi reglementării intervenezuelene”.
El a mai atenţionat, de asemenea, împotriva tentativelor de „presiune asupra autorităţilor legitime de la Caracas”, care ar face din această reuniune, potrivit lui Riabkov, „încă o şansă ratată” de a găsi o soluţie pentru criza din Venezuela.
La rândul său, Nicolas Maduro, susţinut de Rusia, China, Cuba, Coreea de Nord şi Turcia, a respins ultimatumul UE privind organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate şi acuză SUA că orchestrează o lovitură de stat. (M.B.)
Preşedintele rus Vladimir Putin se va întâlni, pe 14 februarie, cu liderii Turciei şi Iranului în oraşul rusesc Sochi, locație preferată de liderul de la Moscova pentru organizarea unor întâlniri importante, relatează mass-media rusă, citând surse de la Kremlin, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Moscova nu a oferit detalii suplimentare, dar Putin a declarat luna trecută că va convoca o astfel de reuniune pentru a discuta despre situaţia din Siria, unde Rusia şi Turcia încearcă să creeze o zonă de securitate.
Cele trei ţări anunţă că doresc o soluţie politică pentru a pune capăt conflictului din Siria, în condițiile retragerii forțelor SUA, anunțate anterior de Trump.
Menționăm că, în timp ce Rusia şi Iranul îl sprijină pe preşedintele sirian Bashar al-Assad, Turcia – alături de aliaţii săi din NATO, inclusiv Statele Unite – doresc ca acesta să se retragă din funcţie.
Bomba Venezuela
Situația din statul latino-american va fi un alt dosar politic important discutat, având în vedere că liderii Rusiei, Turciei şi Republicii Islamice Iran și-au manifestat deschis susținerea pentru actuala conducere de la Caracas. Rusia sprijină un plan de soluţionare a crizei din Venezuela propus de Uruguay şi Mexic, dar nu acceptă propunerile Uniunii Europene şi condamnă ameninţările Statelor Unite de a invada ţara din America Latină, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de mass-media internațională.
„Vom susţine legea internaţională şi vom sprijini iniţiativele luate de diferite ţări din America Latină, în particular Mexic şi Uruguay”, a afirmat Lavrov în faţa studenţilor de la Universitatea kârgâzo-rusă din capitala Kârgâzstanului, Bişkek. „Acestea vizează crearea condiţiilor pentru un dialog naţional cu participarea tuturor forţelor politice din Venezuela”, a adăugat el, potrivit unei transcrieri oficiale de pe site-ul Ministerului de Externe rus.
Venezuela-bombă-geopolitică-latino-americană
Nemulțumire rusă
Din păcate, UE impune o configuraţie uşor diferită a medierii internaţionale, a notat Lavrov. Conform acestuia, Uniunea Europeană a propus crearea unui grup de contact format din opt dintre membrii săi şi un număr comparabil de ţări din America Latină, însă Rusia, China şi Statele Unite nu au fost invitate să se alăture.
Lavrov a remarcat că UE a propus includerea în grup a ţărilor care în urmă cu opt zile i-au cerut preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro să anunţe alegeri prezidenţiale până luni. „Aceasta nu este o modalitate de a media. Asta este un ultimatum şi nu o încercare de a găsi un numitor comun”, a adăugat el.
Lavrov a reamintit că Statele Unite nu au ascuns faptul că doresc să schimbe regimul în Venezuela cu orice preţ, menţinând opţiunea intervenţiei militare pe masă. „Cred că este de la sine înţeles că subminează toate fundamentele dreptului internaţional”, a notat Lavrov.
Opoziţia condusă de Juan Guaido refuză să înceapă un dialog, cerând ultimativ plecarea lui Maduro şi transferul puterii către forţele de opoziţie, a spus Lavrov, adăugând că acesta „nu este un dialog, ci impunerea voinţei unilaterale a cuiva”. „Faptul că acest lucru se face cu permisiune directă de la Washington şi acum şi din partea Europei dă în vileag acele presupuse valori în politica internaţională pe care colegii noştri occidentali le proclamă”, a conchis Serghei Lavrov. (M.B.)
