Viktor Ianukovici vrea sa rezolve conflictul energetic cu Rusia

Viktor Ianukovici vrea sa rezolve conflictul energetic cu Rusia

Liderul ucrainean Viktor Yanukovici vrea liniste in anul electoral 2012

Ucraina speră să rezolve într-un timp cât mai scurt problema gazelor naturale cu Rusia, a declarat, pe 14 mai, la Doneţk, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, citat de mass-media regionala. Potrivit declaraţiilor sale, în ultima perioadă, în afară de problema gazelor între Kiev şi Moscova nu au existat alte neînţelegeri. „Vom căuta şi vom găsi metodele necesare pentru a ajunge la un compromis în această chestiune„, a spus încrezător Ianukovici.
Săptămâna trecută, compania ucraineană „Naftohaz Ukrainî” anunţa că a redus importurile de gaz rusesc cu 59%, respectiv cu 12 miliarde de metri cubi de gaze, din cauză că preţul pentru gazele ruseşti este dezavantajos pentru Ucraina. Kievul susţine că preţul gazelor ruseşti livrate de Gazprom este mai mare decât pentru restul statelor din Europa. La sfârşitul anului 2011, ministrul ucrainean al Energiei, Iurii Boiko, a avertizat Rusia că Ucraina intenţionează să reducă importurile de gaze ruseşti cu până la 27 de miliarde de metri cubi de gaze. Cu toate acestea, preşedintele concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, a menţionat că Ucraina va fi nevoită să plătească pentru tot gazul contractat pe 2012, chiar dacă nu va folosi tot combustibilul.
Ucraina solicită Rusiei, de aproape doi ani de zile, revizuirea contractelor în domeniul gazelor naturale, pe motiv că preţul acestora este „total dezavantajos” pentru partea ucraineană, însă Moscova refuză de fiecare dată să ajungă la un compromis în această problemă.

Share our work
Ungaria s-ar putea cupla la proiectului SEEP al BP pentru gaze azere

Ungaria s-ar putea cupla la proiectului SEEP al BP pentru gaze azere

Dupa ce si-a anuntat iesirea din proiectul Nabucco, Ungaria cauta solutii pentru cuplarea la gazele venite dinspre zona Marii Caspice. Grupul ungar MOL analizeaza posibilitatea de a se alatura proiectului SEEP (South East European Pipeline), condus de producatorul britanic de petrol si gaze BP, potrivit cotidianului ungar Nepszabadsag. MOL si cu operatorul retelei sale de gazoducte FGSZ analizeaza modalitati de transport al gazului catre tarile din Europa Centrala si de Sud folosind conductele deja existente, scrie publicatia. Reprezentantii MOL nu au fost disponibili imediat pentru comentarii. Proiectul SEEP ar folosi in principal infrastructura deja existenta pentru a transporta gaze naturale din Azerbaidjan prin sudul Europei, inclusiv Ungaria, catre Europa de Vest.

Zsolt Hernadi, presedinte si director general al MOL, a declarat in aprilie ca grupul este pregatit sa-si vanda participatia in cadrul consortiului Nabucco daca este necesar, intrucat are ingrijorari serioase legate de proiect. MOL si-a exprimat indoielile de mai multe ori incepand din 2010, din cauza incertitudinilor privind costurile si sursele de aprovizionare cu gaze naturale, precum si structura si managementul consortiului. Grupul ungar a anuntat ca nu va finanta bugetul pentru acest an al consortiului care trebuie sa dezvolte proiectul Nabucco. Consortiul Nabucco, cu sediul la Viena, are actionari companiile OMV Austria, Transgaz (TGN), MOL Ungaria, Bulgargaz Bulgaria, Botas Turcia si RWE Germania. Proiectul vizeaza constructia unui gazoduct din regiunea Caspica pana in Austria, cu o capacitate de 31 miliarde metri cubi de gaze pe an.

Share our work
Companiile petroliere ruse si italiene si dau mana pentru exploatari in Marea Neagra

Companiile petroliere ruse si italiene si dau mana pentru exploatari in Marea Neagra

Grupul rus Rosneft si compania italiana ENI au semnat miercuri, la Moscova, in prezenta premierului Vladimir Putin, un acord privind exploatarea zacamintelor de gaz si de petrol din Marea Barent si din Marea Neagra, relateaza Itar-Tass. Volumul total al investitiilor Rosneft si ENI pentru exploatarea zacamintelor de pe platformele Marii Negre si Marii Barent va atinge 100-125 de miliarde de dolari, a mentionat presedintele Rosneft, Eduard Hudainatov, dupa semnarea acordului strategic dintre cele doua companii. Potrivit documentului, ENI va primi o cota de 33,3% intr-un joint-venture pentru exploatarea zacamintelor din cele doua mari. Acest acord este incheiat la scurt timp dupa o intelegere similara intre compania rusa Rosneft si concurentul sau american ExxonMobil. Cele doua grupuri petroliere au semnat luni, la Moscova, documentele referitoare la parteneriatul strategic in domeniul exploatarii petroliere in zona arctica a Rusiei, in zona Marii Negre, dar si in SUA si Canada.

Colaborare in Africa si Alaska

Seful companiei italiene, Paolo Scaroni, a afirmat ca ENI va primi Rosneft la proiectele sale in America si Europa. Rosneft si Eni ar putea incepe sa lucreze impreuna in nordul Africii si in Alaska. Vladimir Putin a declarat, rândul sau, ca executivul rus va acorda tot sprijinul necesar pentru realizarea proiectului comun al Rosneft si ENI privind valorificarea zacamintelor din Marea Neagra si Barent. „Este o activitate complexa si va necesita investitii imense”, a declarat Vladimir Putin, potrivit imaginilor transmise de postul Vesti. Rosneft va avea acces la proiectele ENI in afara Rusiei, ca parte a strategiei Kremlinului de extindere a industriei petroliere in strainatate si de obtinere a tehnologiilor indispensabile pentru proiectele autohtone, scrie Reuters. Rezervele dovedite de petrol ale Rosneft insumeaza 18 miliarde de barili, suficient pentru a sustine productia de petrol la nivelul actual timp de 21 de ani, potrivit companiei. Dar ea isi estimeaza resursele de hidrocarburi, care trebuie inca explorate si evaluate, la 206 miliarde de barili. Dar doua treimi din resursele Rosneft se gasesc in zona Arctica, sub ghetari, unde nu exista o infrastructura necesara – o perspectiva ingrijoratoare pentru investitori, care ar trebui sa plateasca zeci de miliarde de dolari pentru a dezvolta domeniul de la zero

Share our work
Pierderi pentru South Stream

Pierderi pentru South Stream

În condiţiile instabilităţii preţurilor mondiale, recuperarea costurilor proiectului South Stream se află sub un mare semn de întrebare. Chiar şi cu preţurile actuale, această recuperare nu este sigură, scrie prsa rusă.
Acţionarii gazoductului South Stream au fixat detaliile proiectului: inţial, va fi construit tronsonul de nord al părţii terestre a gazoductului, până în Austria, şi abia apoi ramura sudică spre Italia. Autorităţile ruse sunt gata să înceapă construcţia, cu devansarea graficului, deja în 2012. Cu toate acestea, analiştii atenţionează că recuperarea investiţiilor se află sub un mare semn de întrebare, cu atât mai mult cu cât devizul ar putea creşte în mod semnificativ şi depăşi 30 de miliarde de euro.
După lungi negocieri, în decembrie 2011, Turcia i-a dat Rusiei acordul final pentru construcţia South Stream prin apele sale teritoriale, ridicând ultima piedică în calea acestui proiect. După aceasta, la 30 decembrie, Putin i-a solicitat conducerii Gazprom să accelereze noul proiect, începând construcţia nu din 2013, ci din 2012. Gazprom a elaborat rapid un nou grafic de construcţie. În primul rând, s-a decis construcţia South Stream într-o variantă maximă, cu o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi pe an. Darea în exploatare în primă etapă este planificată pentru sfârşitul lui 2015, iar la capacitate deplină – în 2018.
Ca urmare a stagnării cererii, din cauza crizei europene, ar putea avea loc o scădere a preţurilor la gaz. Rentabilitatea South Stream, proiect estimat la 15,5 miliarde de euro, este contestată puternic de analişti. Proiectele de infrastructură îşi acoperă cheltuielile destul de rar, iar în cazul South Stream ar putea fi vorba despre vreo 15-20 de ani. În afară de aceasta, nu există nici garanţii de sută la sută privind alimentarea acestui gazoduct. Experţii subliniază că proiectele de infrastructură sunt mai degrabă unele politice, menite să atragă în orbita Gazprom mari companii şi anumite ţări.

Share our work
Ungaria renunta la Nabucco

Ungaria renunta la Nabucco

Premierul maghiar Viktor Orban sustine proiectul Nabucco

Primul ministru ungar, Viktor Orban, a susţinut luni la Bruxelles ca gazoductul ‘South Stream’, care va transporta gaze naturale din Rusia către statele din sudul Europei să treacă pe teritoriul Ungariei, el afirmând în acelaşi timp că proiectul Nabucco este în pericol, relateaza mass-media regionala. ‘Nabucco este într-o situaţie dificilă. Nu sunt un expert al detaliilor, dar ceea ce am văzut este că inclusiv compania ungară MOL abandonează acest proiect’, a afirmat Orban la o conferinţă desfăşurată la Centrul pentru Politici Europene din Bruxelles.
Orban a mai afirmat că Rusia este ‘tot mai activă’ în impulsionarea gazoductului South Stream, a cărui construcţie va începe în luna decembrie. ‘Pentru Ungaria problema este foarte simplă: dorim un South Stream care să includă şi Ungaria pe traseul conductei sau un South Stream care să excludă teritoriul Ungariei’ s-a întrebat premierul maghiar. ‘Din diferite motive am dori să vedem South Stream pe teritoriul ungar’, a răspuns tot el. ‘Dorim să menţinem legăturile cu ruşii’, a adăugat Orban.

Constructie amanata

Începerea construcţiei gazoductului Nabucco a fost amânată pentru anul 2013, iar el ar trebui să devină operaţional în anul 2017, deşi intrarea în exploatare era prăvăzută iniţial pentru anul 2015. El va lega Marea Caspică de Europa Centrală, prin Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria, până la centrul regional de distribuţie a gazelor naturale de la Baumgarten (Austria), aceste state încercând astfel să-şi reducă dependenţa energetică faţă de Rusia.
Deşi afirmă că vrea să-şi păstreze relaţiile cu Rusia în sectorul energetic, Ungaria intenţionează să construiască un gazoduct împreună cu Slovacia şi este în negocieri cu Croaţia pentru un alt proiect asemănător. ‘Obiectivul meu este ca în trei ani Ungaria să nu mai fie dependentă’ în acest domeniu, a punctat Viktor Orban, citat de AGERPRES.

Share our work
Rusia anunta ca va baga gaze in a doua conducta a Nord Stream in aceasta toamna

Rusia anunta ca va baga gaze in a doua conducta a Nord Stream in aceasta toamna

Livrarile comerciale de gaze naturale prin cea de a doua conducta a gazoductului Nord Stream vor incepe in luna octombrie a acestui an, a declarat joi directorul general de la Gazprom, Aleksei Miller, in cursul unei intalniri cu prim-ministrul rus, Vladimir Putin. „In luna septembrie va incepe umplerea cu gaz tehnic a celei de a doua conducte, iar in octombrie vor putea incepe livrarile”, a declarat Aleksei Miller. Acesta a adaugat ca odata cu punerea in exploatare a gazoductului Nord Stream, rolul Ucraniei de coridor de tranzit al gazului rusesc spre Europa a scazut in mod semnificativ. Miercuri, consortiul Nord Stream AG a anuntat ca cea de a doua conducta a gazoductului Nord Stream, care leaga Rusia de Europa trecand pe sub Marea Baltica, a fost instalata in totalitate. Acest al doilea tub va permite dublarea capacitatilor gozoductului Nord Stream pana la 55 miliarde metri cubi pe an. De asemenea, Aleksei Miller a mai spus ca lucrarile la gazoductul South Stream, o alta conducta destinata sa faca legatura directa intre Rusia si Europa, vor demara in acest an, debutul livrarilor fiind programat pentru 2015. Directorul Gazprom a estimat ca in urmatorii sapte-opt ani Europa va avea nevoie de o cantitate suplimentara de 100 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an. Gazprom este cel mai mare producator mondial de gaze naturale, asigurand un sfert din necesarul de gaze naturale al Europei.

Share our work