România va co-prezida cea de-a treia Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova

România va co-prezida cea de-a treia Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va co-prezida luni, 21 noiembrie 2022, la Paris, alături de ministrul pentru Europa și afaceri externe al Franței, Catherine Colonna, și de ministrul afacerilor externe al Germaniei, Annalena Baerbock, cea de-a treia Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, instrument permanent de sprijin creat la inițiativa miniștrilor de externe ai României, Germaniei și Franței în primăvara acestui an pentru a mobiliza contribuțiile financiare ale comunității internaționale și pentru a sprijini reformele necesare pentru aderarea la UE.

Sprijin prezidențial

Conferința va beneficia de participarea Președintelui Franței, Emmanuel Macron, și a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. La eveniment va mai participa din partea Republicii Moldova și ministrul de externe Nicu Popescu.

Reuniunea de la Paris are loc în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu provocări majore de ordin energetic, economic, umanitar și la adresa rezilienței sale, pe fondul războiului brutal de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Având în vedere gravitatea crizei în sectorul energetic, cu puternice consecințe destabilizatoare asupra bugetului de stat, lucrările Conferinței ministeriale de la Paris se vor concentra în mod deosebit asupra opțiunilor de asistență de urgență în acest domeniu în beneficiul Republicii Moldova.

Ministrul Bogdan Aurescu va sublinia faptul că principala necesitate a Republicii Moldova o reprezintă la acest moment obținerea, din partea partenerilor internaționali, de asistență financiară necesară pentru achiziții de gaz și de electricitate.

Bani pentru Chișinău

De asemenea, va informa cu privire la măsurile de asistență întreprinse de România, precum sprijinul bugetar direct acordat recent în valoare de 10 milioane de euro, reacția promptă a Bucureștiului pentru facilitarea livrărilor substanțiale de curent electric începând cu 14 octombrie 2022, precum și referitor la inițierea implementării Acordului privind asistența financiară nerambursabilă în valoare de 100 de milioane de euro acordată Republicii Moldova de către România.

Nu în ultimul rând, va evidenția că Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova va rămâne în centrul eforturilor internaționale menite să acorde asistență Chișinăului pentru construirea unei democrații stabile, prospere și reziliente.

Organizarea celei de-a treia Conferințe ministeriale la Paris în decurs de șapte luni de la crearea și lansarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, la inițiativa miniștrilor de externe ai României, Germaniei și Franței, constituie un semnal clar privind consolidarea acestui nou format ca instrument pentru coagularea sprijinului internațional multidimensional și confirmarea rolului său într-o perioadă dificilă în care Chișinăul are mai mult decât oricând nevoie de asistența comunității internaționale.

Șase grupuri de lucru

Co- președinții celor șase Grupuri de lucru ale Platformei vor prezenta, la Paris, concluziile activității desfășurate premergător evenimentului în următoarele sectoare: (1) situația umanitară a refugiaților din Ucraina (grup de lucru co-prezidat de Germania și Canada); (2) combaterea corupției (co-prezidat de România – prin Ministerul Justiției – și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord); (3) securitatea energetică (co-prezidat de Franța și Italia); (4) asistența financiară (prezidat de Comisia Europeană); (5) managementul frontierelor (prezidat de SUA) și (6) reforma administrației publice și administrării finanțelor publice (co-prezidat de Olanda și Suedia) – grup de lucru lansat la inițiativa ministrului Bogdan Aurescu la Conferința ministerială de la București.

România, sprijin pentru Republica Moldova

La 5 aprilie 2022 a avut loc, la Berlin, Conferința privind crearea și lansarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format creat și co-prezidat de miniștrii de externe ai României, Germaniei și Franței. Această primă reuniune a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro.

Cea de-a doua Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova a fost organizată și găzduită de ministrul afacerilor externe al României Bogdan Aurescu, la București, la 15 iulie 2022. A beneficiat de participarea unor delegații din 33 de țări – state membre ale UE, ale G7, ale Asociației Europene a Liberului Schimb, peste zece organizații internaționale, instituții financiare, instituții europene (Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă) și agenții ale ONU. Conferința din capitala României a obținut sprijin în beneficiul Republicii Moldova în valoare totală de 615 milioane euro, între care 432,3 milioane euro asistență sub formă de granturi; de asemenea, la propunerea României, a fost decisă crerea unui nou grup de lucru, al șaselea, privind reforma administrației publice și administrării finanțelor publice.

Share our work
Republica Moldova, cruciadă politică împotriva LGBT

Republica Moldova, cruciadă politică împotriva LGBT

Republica-Moldova, departe de integrarea în UE

Republica-Moldova, noi războaie politice

Partidul Socialiștilor condamnă cu fermitate inițiativa de lansare în școlile din Republica Moldova a campaniei „Copiii LGBT în Școala Ta”. Socialiștii consideră că propaganda LGBT în școli este un atac direct la adresa instituției familiei, a valorilor noastre tradiționale, precum și a normelor etice.

Contactați de TV8.md, reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării din Republica Moldova ne-au spus că campania „Copiii LGBT în școala ta” nu a fost inițiată sau coordonată de către Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

„Ministerul nu a fost consultat sau informat în prealabil despre campanie. Ministerul Educației și Cercetării este preocupat de asigurarea unui mediu educațional sigur și protectiv pentru fiecare copil. Referitor la comentariile unor politicieni, considerăm incorectă politizarea subiectului și nu comentăm declarațiile respective”, a declarat pentru TV8, purtătoarea de cuvânt a MEC, Viorica Pistrui.

„În loc să soluționeze problemele social-economice, autoritățile moldovenești promovează și sprijină astfel de inițiative prin adoptarea diferitor acte normative, precum și prin susținerea directă și deschisă a comunității LGBT. Este vorba despre organizarea paradelor gay, adoptarea Convenției de la Istanbul într-o versiune inacceptabilă pentru societatea moldovenească și alte inițiative”, notează reprezentanții PSRM.

Și fostul șef de stat Igor Dodon se arată nemulțumit de lansarea acestei campanii în instituțiile de învățământ.

„În calitate de părinte, și cred că voi exprima o poziție împărtășită de majoritatea părinților din Moldova pe cazul dat, sunt categoric împotriva propagandei homosexualității și a desfrâului în școli, băgată insistent de actuala conducere anti-națională și anti-creștină. În multe școli din republică încă nu a ajuns căldura, dar în schimb a ajuns propaganda LGBT”, a declarat Dodon.

Share our work
SMURD România, mai bine dotat. Lecții pentru Chișinău

SMURD România, mai bine dotat. Lecții pentru Chișinău

SMURD va fi mult mai bine dotat, a declarat coordonatorul DSU, Raed Arafat, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, citat de mass-media națională. Conform declarațiilor acestuia, SMURD va avea 11 baze aeriene de salvare, dar și avioane, elicoptere si nave de căutare martitimă noi.

Made in Galați

”Şi navele de căutare maritimă, de căutare-salvare, care au fost semnate şi care au şi o componentă medicală pe ele. Asta este o premieră. Avem posibilitatea, dacă scoatem persoane hipotermice, să asigurăm managementul lor, resuscitarea lor, până ajungem să le predăm echipelor terestre.  Este o licitaţie care a fost repetată de două sau trei ori la care inițial nu a venit nimeni, pentru timpul de livrare. Iniţial era pentru o singură navă mai mare, dar apoi am mers pe două nave mai mici, care era mai uşor să se facă, de 50 de metri. S-a luat achiziţia respectivă, trebuia semnată urgent, pentru că trebuiau să intre în fabricare, altfel nu puteau să le livreze la data limită care este sfârşitul anului viitor. Aceste nave se fabrică în România, la Galaţi”, a subliniat Raed Arafat.

SMURD va fi mult mai bine dotat, a declarat coordonatorul DSU, Raed Arafat, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, citat de mass-media națională

SMURD va fi mult mai bine dotat, a declarat coordonatorul DSU, Raed Arafat, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, citat de mass-media națională

Bază aeriană

”Anul acesta mai deschidem o bază aeriană la Braşov, suntem întârziaţi pentru asigurarea zonei de parcare a elicopterului, adică zona de hangarare, chiar şi temporar, până se realizează la Aeroportul din Braşov, hangarul pentru SMURD. Deci pornim anul acesta în zona Braşov. Avem în zona Suceava un elicopter care este adus şi urmează să îl pornim anul viitor în zona Suceava. Noi am vrut ambele elicoptere în acest an, dar, din păcate reuşim să pornim unul şi al doilea anul viitor.

Asta ne aduce la 11 baze aeriene de salvare, la care se vor adăuga două avioane noi care deja sunt în curs de finalizare în SUA şi sper că în prima parte a anului viitor să le vedem. Trebuia să se livreze mai repede, dar cu toate problemele de semiconductori, a fost o mică întârziere, dar o să le avem. Deja unul este vopsit complet, celălalt este pregătit medical. Acum celălalt merge la vopsit, primul, cel vopsit, va merge la pregătire medicală în interior. Vor fi Terapii Intensive pe aripi. Vor fi două locuri de Terapie Intensivă complet dotate şi care au posibilitate de ECMO, de plămân artificial, nu vorbim de ventilator simplu, vorbim de plămân artificial, au posibilitate de incubator, au incubator care permite transport de nou-născut în stare critică”, a declarat Arafat.

Share our work
Axa Chișină-Kiev, unită feroviar de Trenul Victoriei

Axa Chișină-Kiev, unită feroviar de Trenul Victoriei

După 24 de ani de pauză, Ucraina și Republica Moldova relansează legătură feroviară directă, relatează mass-media din stânga Prutului. Trenul Chișinău – Kiev, care circulă cu șapte vagoane pictate de artiști din Ucraina, este numit Trenul Victoriei, iar cei 700 km sunt parcurși în 13 ore. Până acum câțiva ani, trenul internațional cu cel mai lung parcurs care pleca din Chișinău era către St Petersburg (40 de ore, 2.200 km).

Relații feroviare

Până acum 31 de ani, când cele două trenuri erau parte a URSS, și deci nu era graniță, trenul direct făcea 9 ore și jumătate.

Trenul are șapte vagoane, dintre care cinci cu compartimente și două de tip Platzkart (cușete fără pereți despărțitori între compartimente). Capacitatea maximă de locuri este 280, mai relatează compania Calea Ferată din Moldova

Durata călătoriei într-o direcție este de aproximativ 13 ore. Costul unui bilet de călătorie este între 45-65 euro, în funcție de clasa de confort.

Cursa feroviară Chișinău-Kiev este operată de reprezentanții căilor ferate din Ucraina „Ukrzaliznytsia” în comun cu Î.S. „Calea Ferată din Moldova”.

Chișinăul mai are trenuri internaționale directe spre București și Iași, iar până la începerea războiului avea și către Odesa. Cei de la Î.S. „Calea Ferată din Moldova” spun că pe viitor s-ar putea relua legăturile cu Odesa și cu alte orașe din Ucraina, dacă situația din teren o va permite. Exista până acum câțiva ani tren direct Chișinău – Liov (8 ore). Cursa feroviară Chișinău-Kiev a fost sistată în data de 2 octombrie 1998.

În trecut exista tren direct Chișinău – St Petersburg (40 de ore, 2200 km), Chișinău – Minsk (25 de ore) și Chișinău – Moscova (30 de ore).

După 24 de ani de pauză, Ucraina și Republica Moldova relansează legătură feroviară directă, relatează mass-media din stânga Prutului.

După 24 de ani de pauză, Ucraina și Republica Moldova relansează legătură feroviară directă, relatează mass-media din stânga Prutului.

Share our work
Războiul hibrid rus: jurnaliști din Ucraina, țintă la Chișinău

Războiul hibrid rus: jurnaliști din Ucraina, țintă la Chișinău

Mariana Pankiv, jurnalistă a agenției ucrainene „Glavkom”, a fost agresată de un bărbat în timp ce filma o acțiune de protest împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina

Marianna Prysiazhniuk (Pankiv), jurnalistă a agenției ucrainene „Glavkom”, a fost agresată de un bărbat în timp ce filma o acțiune de protest împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina

Marianna Prysiazhniuk (Pankiv), jurnalistă a agenției ucrainene „Glavkom”, a fost agresată de un bărbat în timp ce filma o acțiune de protest împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina, relatează Glavkom, citată de mass-media regională. Acțiunea de protest avea loc în apropierea Ambasadei Ruse la Chișinău.

Atac la libertatea presei

Agresorul a cerut oprirea acțiunii, cu toate că acțiunile pro-ucrainene au fost coordonate în prealabil cu autoritățile orașului și s-au desfăşurat în ora permisă. Atacatorul a lovit telefonul jurnalistei în timpul exercitării meseriei și s-a comportat agresiv. În afară de aceasta, bărbatul a strigat că „Ucraina însăși a provocat (conflictul, — n.red.)” și a cerut oprirea protestelor.

Jurnalista s-a adresat poliției Republicii Moldova, care va ancheta cazul. Agenția „Glavkom” condamnă orice manifestări de violență împotriva jurnaliștilor și societății civile și va monitoriza situația.

 

 

Share our work
Românii din Rusia, chemați acasă de MAE

Românii din Rusia, chemați acasă de MAE

Putin oficializează intrarea războiul din Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) român reaminteşte şi reiterează cu insistenţă recomandările adresate cetăţenilor români încă din luna februarie să ia în considerare părăsirea teritoriului Federaţiei Ruse

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) român reaminteşte şi reiterează cu insistenţă recomandările adresate cetăţenilor români încă din luna februarie să ia în considerare părăsirea teritoriului Federaţiei Ruse cât mai curând, se arată în comunicatul oficial, citat de karadeniz-press.ro. Sursa citată mai cere cetățenilor români să evite călătoriile neesenţiale în Federaţia Rusă, iar celor care se află temporar în această ţară să ia în considerare părăsirea teritoriului Federaţiei Ruse cât mai curând.

Atenție sporită

Totodată, MAE recomandă cetăţenilor români prezenţi pe teritoriul Federaţiei Ruse să manifeste atenţie sporită, să evite locurile în care sunt prezente adunări publice sau aglomerări mari de persoane şi să nu se angajeze în desfăşurarea unor eventuale acţiuni de protest sau alte manifestaţii care pot genera violenţe stradale.
De asemenea, ministerul român reiterează recomandarea adresată şi anterior cetăţenilor români care se află pe teritoriul Federaţiei Ruse să îşi înregistreze neîntârziat prezenţa prin intermediul platformei www.econsulat.ro, disponibilă atât de pe PC sau laptop, cât şi de pe telefonul mobil.

Asistență diplomatică

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Moscova: +7 499 143 0427; +7 499 143 0350, al Consulatului General al României la Sankt Petersburg: +7812 3126141 şi al Consulatului General al României la Rostov pe Don: +7 (863) 283 10 15, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.
Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Moscova: +7 916 017 9882, precum şi telefoanele de urgenţă ale oficiilor consulare la Sankt Petersburg: +7 965 777 43 38 şi Rostov pe Don: +7 (909) 437 72 22.

Călătoreşte în siguranţă

MAE subliniază importanţa informării permanente din surse sigure şi oficiale şi luarea tuturor măsurilor posibile pentru asigurarea siguranţei personale şi solicită cetăţenilor români consultarea paginilor de Internet moscova.mae.ro, sanktpetersburg.mae.ro, rostov.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă”, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie utile.

Share our work