Guvernul Gavriliță rămâne în funcție

Guvernul Gavriliță rămâne în funcție

Guvernul Republicii Moldova rămâne în funcție

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Gavrilița, înaintată de deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, a picat în urma votului din ședința Parlamentului de la Chișinău

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Gavrilița, înaintată de deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, a picat în urma votului din ședința Parlamentului de la Chișinău, relatează mass-media regională.

Moțiune degeaba

Premierul Natalia Gavrilița a declarat, de la tribuna Parlamentului de la Chișinău, că moțiunea nu are nicio justificare și i-a îndemnat pe deputați să voteze împotrivă.

Moțiunea a fost înaintată pe e 15 septembrie. Socialiștii și comuniștii și-au argumentat acțiunea prin faptul că „de la învestirea Guvernului Gavrilița, acum un an, R. Moldova trăiește în permanentă criză – pandemică, energetică, economică și socială”. Potrivit inițiatorilor moțiunii de cenzură, Guvernul nu a găsit soluții adecvate în situațiile de criză cu care se confruntă R. Moldova.
Moțiunea de cenzură exprimă retragerea încrederii acordate Guvernului la investitură. Aceasta poate fi inițiată de cel puțin 1/4 din numărul deputaților aleși. Pentru a demite Guvernul sunt necesare minimum 51 de voturi.

Share our work
JCET-2022, nou exercițiu militar moldo-român

JCET-2022, nou exercițiu militar moldo-român

Armata română, noi exerciții cu soldați din armata Republicii Moldova

Militari din cadrul Batalionului cu Destinație Specială „Fulger” al Armatei Naționale, participă, alături de colegii din Batalionul 52 Operații Speciale „Băneasa – Otopeni”

Militari din cadrul Batalionului cu Destinație Specială „Fulger” al Armatei Naționale, participă, alături de colegii din Batalionul 52 Operații Speciale „Băneasa – Otopeni”, la exercițiul „Joint Combined Exchange Training”, care se desfășoară în România. Antrenamentul include exerciții de țintire și sărituri cu parașuta.

În cadrul antrenamentului, militarii din cele două țări vor efectua trageri de luptă avansate și misiuni specifice, parașutări, precum și antrenamente pentru executarea acțiunilor în teatrele de operații.

Scopul exercițiului este creșterea nivelului de interoperabilitate, sincronizarea activităților operaționale între militarii celor două unități și dezvoltarea capabilităților pentru executarea misiunilor speciale.

Exerciţiul „Joint Combined Exchange Training” are loc în perioada 5-16 septembrie și se desfășoară în conformitate cu Planul de activitate externă al Ministerului Apărării și Armatei Naționale pentru anul 2022. Militarii din BDS „Fulger” participă la „JCET” începând cu anul 2009.

Share our work
Alegerile pentru bașkan, motiv de război politic în UTAG

Alegerile pentru bașkan, motiv de război politic în UTAG

Irina Vlah este la ultimul mandat

Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei sunt programate pentru 30 aprilie 2023, actuala guvernatoare Irina Vlah fiind la ultimul mandat

Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei sunt programate pentru 30 aprilie 2023, relatează agenția INFOTAG. Această decizie a fost luată de Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), Legislativul regional de la Comrat.
Președintele APG, Dmitri Constantinov, a propus inițial organizarea alegerilor pe data de 23 aprilie. Cu toate acestea, s-a dovedit că în această zi cade Paștile Blajinilor. Atunci Constantinov a propus data de 30 aprilie, iar propunerea sa a fost susținută de 20 din 33 de deputați.
Reprezentanta Comitetului Executiv al Găgăuziei, Olesea Tanasoglo, a menționat că puterile actualei bașcane a Găgăuziei, Irina Vlah, expiră la 19 iulie 2023, iar APG nu are dreptul să-i limiteze mandatul. Decizia a fost luată în pofida acestor obiecții.

Share our work
Gorbaciov, liderul URSS și tatăl perestroika, a decedat la 91 de ani

Gorbaciov, liderul URSS și tatăl perestroika, a decedat la 91 de ani

Mihail Gorbaciov, ultimul șef al Uniunii Sovietice, a murit marți seară, la vârsta de 91 de ani, relatează TASS, preluat de Karadeniz Press.

Boală gravă

The Guardian transmite că Mihail Gorbaciov se afla într-o clinică medicală din Moscova. Surse medicale citate de BBC susțin că fostul lider sovietic suferea de mult timp de o boală gravă.

Mihail Gorbaciov a reușit să pună capăt Războiul Rece început după căderea Cortinei de Fier care a împărțit Europa de Vest, a democrațiilor, de Europa de Est, dominată de comunism, dar nu a reușit să împiedice căderea URSS.

Gorbaciov a încheiat parteneriate cu puterile occidentale și nu a apelat la folosirea forței atunci când în țările din blocul sovietic au început protestele în masă, spre deosebire de predecesorii săi de la Kremlin, care au trimis tancuri pentru a înăbuși revoltele din Ungaria în 1956 și Cehoslovacia în 1968. Dar protestele au alimentat aspirațiile de autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în următorii doi ani într-un mod haotic. Gorbaciov a încercat inutil să prevină colapsul.

Perestroika, eșec geopolitic

În 1985, când a devenit secretar general al Partidului Comunist Sovietic, și-a propus să revitalizeze sistemul prin introducerea unor libertăți politice și economice limitate, dar reformele sale au scăpat de sub control.

Politica sa de „glasnost” – libertatea de exprimare – a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului și a statului, dar i-a încurajat și pe naționaliștii care au început să facă presiuni pentru independență în republicile baltice Letonia, Lituania, Estonia și în alte părți.

Mulți ruși nu l-au iertat niciodată pe Gorbaciov pentru turbulențele pe care reformele sale le-au declanșat, considerând că scăderea ulterioară a nivelului lor de trai este un preț prea mare pentru a plăti pentru democrație.

După ce l-a vizitat pe Gorbaciov la spital la 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat pentru Zvezda, organul de presă al forțelor armate: „Ne-a dat toată libertatea – dar nu știm ce să facem cu ea”, transmite Reuters.

Share our work
Alertele cu bombă, tactică anti-UE în Republica Moldova

Alertele cu bombă, tactică anti-UE în Republica Moldova

Zeci de obiecte explozive ar fi fost instalate în mai multe instituții din Chișinău, Bălți și Comrat, a anunțat mass-media de la Chișinău. Autorii atacului ar cere renunțarea la integrarea în UE și NATO, renunțarea la statutul de neutralitate, dar și începerea operațiunii militare împotriva Transnistriei

Obiective strategice

Printre obiectivele minate ar fi și Aeroportul Internațional Chișinău. Autorii au trimis un e-mail instituțiilor de forță din Republica Moldova și au spus că ar fi plasat obiecte explozibile în 43 de locuri. Printre locurile „minate” ar fi atât instituții de stat, cât și bănci, centre comerciale, biserici, misiuni diplomatice.

De asemenea, obiecte explozibile ar fi fost puse și la Parlament, Ministerul Justiției, Piața Centrală, dar și centre comerciale.

Aceste amenințări vin după ce, în urmă cu o săptămână, procurorii de la Chișinău anunțau că suspecții care amenință cu bombe sunt atât din afara țării, cât și din interiorul granițelor. Bănuiții ar fi fost dirijați de către un grup de persoane care are drept scop destabilizarea situației din țară, au adăugat procurorii.

„La acest stadiu al investigațiilor, procurorii comunică faptul că pe dosar sunt mai muți suspecți – atât în țară, cât și peste hotare. Acțiunile acestora sunt dirijate de un grup de persoane care au ca obiectiv unele acțiuni de destabilizare și creare a neliniștii în societate”, se arată într-un comunicat al Procuraturii.

 

România sprijină integrarea europeană a Republicii Moldova

Zeci de obiecte explozive ar fi fost instalate în mai multe instituții din Chișinău, Bălți și Comrat, a anunțat mass-media de la Chișinău.

Share our work
UE, 50 de milioane de Euro pentru Chișinău

UE, 50 de milioane de Euro pentru Chișinău

UE, vis strategic pentru multe state

UE, vis strategic pentru multe state

Comisia Europeană, în numele UE, a plătit 50 de milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova, relatează mass-media locală, preluata de KP. Dintre acestea, 35 de milioane de euro sunt sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiții preferențiale și 15 milioane de euro sub formă de granturi, potrivit unui comunicat al executivului european.

Prima plată

Aceasta este prima plată efectuată în cadrul noului program de asistență pentru Republica Moldova, care a intrat în vigoare la 18 iulie 2022 și este disponibil timp de doi ani și jumătate. Programul face parte dintr-un sprijin mai amplu al UE și al donatorilor internaționali pentru Moldova, pentru a o ajuta să facă față multiplelor crize, în cadrul Platformei interministeriale de sprijin pentru Moldova, inițiată la 5 aprilie 2022 la Berlin de Germania, România și Franța.

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că „undele de șoc ale agresiunii brutale a Rusiei împotriva Ucrainei sunt resimțite puternic în Moldova, care a dat dovadă de o solidaritate extraordinară față de ucrainenii care au căutat să se pună la adăpost de război. Iar plata de astăzi este un nou semn al solidarității Uniunii Europene cu Moldova, care este în prezent un candidat la aderarea la comunitatea noastră de democrații. Vom continua să sprijinim Moldova, împreună cu partenerii noștri internaționali, pentru a traversa această criză și a crea condițiile pentru un viitor de prosperitate și stabilitate.”

Război nejustificat

Războiul nejustificat de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact semnificativ asupra economiei moldovenești, adăugându-se la provocări și dezechilibre preexistente considerabile. Pandemia a provocat o recesiune abruptă în Moldova în 2020, în timp ce criza gazelor care a început în toamna anului trecut a exercitat presiuni bugetare suplimentare. În ciuda faptului că se numără printre cele mai sărace țări din Europa, Moldova a primit cel mai mare număr de persoane pe cap de locuitor care au fugit din Ucraina. Agresiunea în curs de desfășurare a cauzat, de asemenea, întreruperi semnificative ale schimburilor comerciale, ceea ce a afectat poziția externă a Moldovei, în timp ce inflația în creștere subminează și mai mult perspectivele economice deja vulnerabile.

Prin urmare, programul ar trebui să ajute Republica Moldova să facă față nevoilor sale urgente de finanțare și să sprijine stabilitatea macroeconomică generală.

Share our work