Un nou pod peste Dunare, miza geopolitica pentru Sofia

Un nou pod peste Dunare, miza geopolitica pentru Sofia

Podul Giurgiu-Ruse, punct strategic pentru statele balcanice

Orice element de infrastructură de transport este binevenit, a declarat pentru Agerpres secretarul de stat român în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Marcel Boloş, rugat să comenteze propunerea ministrului bulgar al dezvoltării regionale Liliana Pavlova, care a anunţat sâmbătă că ţara sa va iniţia construcţia unui nou pod de peste Dunăre între porturile Giurgiu şi Ruse. „Un asemenea proiect va contribui foarte mult la sporirea mobilităţii populaţiei şi va ajuta mediul de afaceri”, a declarat oficialul român, care a participat la conferinţa „Strategia Dunării – o posibilitate de construire a regiunilor din Europa”, în oraşul bulgar Ruse. „Noi suntem foarte deschişi să avem o strategie comună pentru Dunăre, atât în ce priveşte partea de infrastructură, cât şi partea de port şi industria peştelui. Pe lângă toate acestea Dunărea are şi un potenţial turistic însemnat”, a arătat responsabilul român, citat de mass-media regionala.
„Orice coridor care ajută la mobilitatea populaţiei este de interes pentru România, aşa cum şi pentru Bulgaria şi Turcia” a subliniat Boloş referitor la propunerea formulată în luna mai de premierul bulgar Boiko Borisov, care a invitat România să se alăture proiectului bulgaro-turco-qatariot pentru modernizarea coridorului european numărul 9, care leagă România de Turcia traversând Bulgaria.

Bani arabi pentru pod

Reamintim ca ministrul bulgar al dezvoltării regionale Liliana Pavlova a propus, sâmbătă, în cadrul conferinţei amintite, construirea unui nou pod între Giurgiu şi Ruse. Oficialul bulgar a remarcat că autostrada care va fi construită între Ruse şi Svilengrad, la graniţa cu Turcia, va necesita un nou pod la Dunăre sau, cel puţin, lărgirea celui existent. Întrebată de Agerpres dacă Bulgaria va încerca să obţină finanţare din Qatar şi pentru pod, aşa cum a făcut în cazul arterei rutiere Ruse-Svilengrad, Pavlova a spus că aceasta este una dintre posibilităţi, cealaltă opţiune fiind ca proiectul să fie finanţat prin programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria. O propunere în acest sens a fost deja adresată guvernului român, a precizat Pavlova. Ea a amintit că premierul bulgar a invitat România să se alăture proiectului de autostradă care va lega România de Turcia, traversând Bulgaria între oraşele Ruse şi Svilengrad. Pavlova a mai amintit că până la sfârşitul anului urmează să fie finalizat podul de peste Dunăre între Calafat şi Vidin, iar deja există planuri pentru construirea a încă două poduri între România şi Bulgaria, care vor lega Călăraşi de Silistra şi Bechet de Oreahov.
În momentul de faţă, România şi Bulgaria sunt legate de un singur pod pe toată lungimea porţiunii comune a Dunării – 470 km. Acesta se află între Giurgiu şi Ruse şi a fost inaugurat în anul 1954. Cel de al doilea pod de peste Dunăre între cele două ţări, cel între Vidin şi Calafat, se află în prezent în construcţie, urmând să fie inaugurat la sfârşitul anului în curs sau cel mai târziu la începutul anului viitor.

Share our work
Putin vrea sa dea Serbiei un imprumut de 1 miliard de dolari

Putin vrea sa dea Serbiei un imprumut de 1 miliard de dolari

Vladimir Putin a exprimat sâmbătă disponibilitatea Rusiei de a acorda Serbiei o tranşă dintr-un credit în valoare de 800 de milioane de dolari.
„Noi am acordat anul trecut Serbiei un împrumut în valoare de 200 de milioane de dolari. Şi suntem gata şi acum să oferim a doua tranşă de 800 de milioane de dolari”, a detaliat Vladimir Putin, în timpul întâlnirii cu noul preşedinte al Serbiei, Tomislav Nikolic, care a ales Rusia drept destinaţie pentru prima sa vizită externă. Vladimir Putin a susţinut că banii trebuie folosiţi pentru proiecte de infrastructură. El a subliniat că partea rusă aşteaptă de la parteneri o fundamentare tehnico-economică concretă a proiectelor propuse spre a fi realizate.
Totodată, preşedintele rus i-a urat omologului său sârb succes în realizarea tuturor iniţiativelor formulate în programul său electoral. El şi-a exprimat speranţa că o cooperare fructuoasă între Rusia şi Serbia va contribui la îndeplinirea unor misiuni importante în ambele state. „Atitudinea noastră faţă de Serbia este ca faţă de fraţii noştri spirituali. Acest aspect este la baza relaţiilor noastre de astăzi şi va rămâne în anii ce urmează”, a punctat liderul de la Kremlin.
Tomislav Nikolic a dat asigurări, la rândul său, că ţara sa va face tot ce este necesar pentru a prezenta proiecte bune. El a adăugat că Putin se bucură de o mare popularitate în Serbia. Nikolic a confirmat că Serbia încearcă să se apropie de Uniunea Europeană, dar a precizat că populaţia ţării sale nu consideră necesară recunoaşterea independenţei Kosovo.

Share our work
OSCE cere evacuarea munitiilor ruse din Transnistria

OSCE cere evacuarea munitiilor ruse din Transnistria

OSCE cere evacuarea muniţiilor militare ruse din regiunea transnistreană, care prezintă un pericol sporit pentru populaţie, a declarat noul şef al organizaţiei în Republica Moldova, Jennifer Brush, în timpul unei întâlniri cu ministrul Vitalie Marinuţa.
Jennifer Brush a accentuat că reintegrarea Republicii Moldova rămâne prioritară pe agenda OSCE, iar instituţia pe care o conduce va continua discuţiile pentru evacuarea muniţiei militare ruse din regiunea de est a ţării. „Pe durata mandatului meu voi contribui la toate eforturile constructive pentru a aduce democraţia, prosperitatea şi stabilitatea în regiune. Scopul nostru este să înregistrăm progrese, astfel încât oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului să aibă condiţii mai bune pentru ei şi familiile lor”, a menţionat Brush.
La rândul său, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, consideră că ar fi oportun ca forţele militare tripartite în regiunea transnistreană să fie înlocuite cu o misiune civilă. Vitalie Marinuţa a mai subliniat necesitatea retragerii armamentului şi muniţiilor din depozitul de la Cobasna de către Federaţia Rusă, în conformitate cu deciziile asumate la nivel internaţional. Ministrul a subliniat că, în perioada anilor 2001-2011, R. Moldova a găzduit aproximativ 60 de inspecţii de verificare a armamentului pe teritoriul naţional, mai puţin în regiunea transnistreană a ţării. „Echipele de inspectare şi verificare aflate în R. Moldova în concordanţă cu tratatele internaţionale, nu au acces în regiunea transnistreană. Reieşind din faptul că problema transnistreană rămâne nerezolvată, R. Moldova nu este în stare de a îndeplini în volum deplin angajamentele asumate în domeniul controlului armamentului”, a declarat ministrul Apărării.
Ambasadoarea Brush a preluat conducerea Misiunii OSCE în Moldova de la Ambasadorul Philip Remler, care a părăsit misiunea în luna ianuarie. Înainte de numirea sa în calitate de şef a Misiunii OSCE în Moldova, Jennifer Brush a activat timp de 25 de ani în cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Share our work
Romania-Rusia, protocol de colaborare in Educatie

Romania-Rusia, protocol de colaborare in Educatie

Ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, şi adjunctul omologului său din Rusia, Igor Remorenko, au semnat miercuri, la Bucureşti, un protocolul de colaborare în domeniul Educaţiei, care prevede, printre altele, schimburi de studenţi, doctoranzi/aspiranţi, stagiari, cercetători şi cadre didactice.
Conform documentului, părţile se mai angajează să realizeze colaborarea în domeniul educaţiei prin: schimburi de materiale ştiinţifice şi didactice; schimb de informaţii privind politica educaţională din ambele ţări, respectiv studierea şi predarea limbii şi literaturii române în Federaţia Rusă şi a limbii şi literaturii ruse în România, precum şi dezvoltarea unor relaţii directe între instituţiile de învăţământ române şi ruse.  Protocolul este valabil pe o perioadă de cinci ani de la data semnării, precizează Ministerul Educaţiei.
„Semnarea acestui protocol vine după un lung efort, efort prin care, practic, se deschide calea cooperării între cele două state. Depinde de fiecare instituţie de învăţământ în parte cum va reuşi să fructifice acest cadru formal pe care noi îl punem astăzi la dispoziţie”, a declarat Cătălin Baba. Oficialul din Federaţia Rusă a propus crearea unei pagini web dedicate acestui protocol de colaborare, precum şi identificarea primelor două universităţi partenere care să se ocupe de programul colaborării pentru acest an. În opinia lui Igor Remorenko, o altă modalitate de a stimula şi înlesni colaborarea între cele două state ar fi înfiinţarea unui Centru Cultural Român la Moscova după modelul Centrului Cultural Rus care funcţionează la Bucureşti.

Share our work
Ungaria renunta la Nabucco

Ungaria renunta la Nabucco

Premierul maghiar Viktor Orban sustine proiectul Nabucco

Primul ministru ungar, Viktor Orban, a susţinut luni la Bruxelles ca gazoductul ‘South Stream’, care va transporta gaze naturale din Rusia către statele din sudul Europei să treacă pe teritoriul Ungariei, el afirmând în acelaşi timp că proiectul Nabucco este în pericol, relateaza mass-media regionala. ‘Nabucco este într-o situaţie dificilă. Nu sunt un expert al detaliilor, dar ceea ce am văzut este că inclusiv compania ungară MOL abandonează acest proiect’, a afirmat Orban la o conferinţă desfăşurată la Centrul pentru Politici Europene din Bruxelles.
Orban a mai afirmat că Rusia este ‘tot mai activă’ în impulsionarea gazoductului South Stream, a cărui construcţie va începe în luna decembrie. ‘Pentru Ungaria problema este foarte simplă: dorim un South Stream care să includă şi Ungaria pe traseul conductei sau un South Stream care să excludă teritoriul Ungariei’ s-a întrebat premierul maghiar. ‘Din diferite motive am dori să vedem South Stream pe teritoriul ungar’, a răspuns tot el. ‘Dorim să menţinem legăturile cu ruşii’, a adăugat Orban.

Constructie amanata

Începerea construcţiei gazoductului Nabucco a fost amânată pentru anul 2013, iar el ar trebui să devină operaţional în anul 2017, deşi intrarea în exploatare era prăvăzută iniţial pentru anul 2015. El va lega Marea Caspică de Europa Centrală, prin Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria, până la centrul regional de distribuţie a gazelor naturale de la Baumgarten (Austria), aceste state încercând astfel să-şi reducă dependenţa energetică faţă de Rusia.
Deşi afirmă că vrea să-şi păstreze relaţiile cu Rusia în sectorul energetic, Ungaria intenţionează să construiască un gazoduct împreună cu Slovacia şi este în negocieri cu Croaţia pentru un alt proiect asemănător. ‘Obiectivul meu este ca în trei ani Ungaria să nu mai fie dependentă’ în acest domeniu, a punctat Viktor Orban, citat de AGERPRES.

Share our work