de Isac Mihai | mai 2, 2020 | Știri, UE
Guvernul francez a decis astăzi prelungirea cu două luni, până la 24 iulie, a stării de urgenţă sanitară în vigoare pentru a lupta împotriva epidemiei de COVID-19, a anunţat ministrul Sănătăţii, Olivier Véran, citat de mass-media franceză, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Introdusă în data de 24 martie, starea de urgenţă sanitară este prelungită deoarece ridicarea sa la 23 mai „ar fi prematură”, „riscurile de revenire a epidemiei” fiind „dovedite în cazul întreruperii bruşte a măsurile în vigoare”, se arată în proiectul de lege examinat sâmbătă în Consiliul de Miniştri şi care ar urma să fie înaintat începând de luni parlamentului de la Paris.
Sistem de informare
Textul stipulează cu prioritate condiţiile de carantină pentru persoanele care vin în Franţa şi care sunt infectate cu virusul. Proiectul de lege prevede de asemenea introducerea unui „sistem de informare” privind persoanele bolnave şi anturajul lor pentru o perioadă maximă de un an.
Propunerea urmăreşte „consolidarea cadrului juridic” şi „extinderea sa” pentru „a integra provocările relaxării măsurilor de izolare”, care ar urma să fie aplicată din data de 11 mai, a spus Olivier Véran la finalul consiliului de miniştri. „Va trebui să trăim pentru un timp cu virusul”, a subliniat el.
„Miza următoarelor luni va fi să învăţăm să trăim cu virusul”, a declarat şi ministrul de Interne, Christophe Castaner, aprig contestat pentru modul în care a gestionat criza.
Noul coronavirus a făcut 24.594 de morţi în Franţa, conform ultimului bilanţ oficial comunicat vineri seara.
Pisicile, infectabile cu virusul
Un prim caz recenzat în Franţa al unei pisici infectate cu COVID-19, cel mai probabil de la stăpânii ei, i-a făcut pe cercetători să le ceară bolnavilor de coronavirus să-şi limiteze contactele cu felinele lor pentru a le proteja.
Şcoala Naţională de Medicină Veterinară din Alfort (EnvA) îi sfătuieşte sâmbătă, într-un comunicat, pe proprietarii care au fost bolnavi de coronavirus şi care au pisici să limiteze contactele cu ele, să-şi pună mască atunci când se află în preajma lor şi să se spele pe mâini înainte de a le mângâia.
Unităţile de virologie din cadrul EnvA, Agenţiei Naţionale de Siguranţă Sanitară a Alimentelor, Mediului Înconjurător şi Muncii (Anses) şi Institutului Naţional pentru Cercetări în Agronomie (INRAE), în asociere cu Institutul Pasteur, au detectat o pisică în apropiere de Paris care a fost testată pozitiv la coronavirus.
Animalul, care prezenta simptome clinice de ordin respirator şi digestiv, este al patrulea caz de acest tip recenzat la nivel mondial, iar concluzia specialiştilor a fost că „cel mai probabil a fost infectată de stăpânii ei”. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 2, 2020 | Știri, UE
ONU, paralizat de pandemie
Paralizia Consiliului de Securitate al ONU în faţa pandemiei de COVID-19 este o ruşine, a apreciat vineri preşedintele în exerciţiu pentru luna mai al acestui organism, ambasadorul Estoniei, Sven Jürgenson, relatează New York Times, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Întrebat despre posibilitatea votării unei rezoluţii propuse de Tunisia şi Franţa şi aflată în dezbatere încă din luna martie, diplomatul eston a răspuns că ar fi preferat să fie adoptată „încă de acum trei săptămâni”. „Este o adevărată ruşine că nu am fost capabili să ne exercităm responsabilitatea”, a adăugat înaltul diplomat din Estonia, membru nepermanent al Consiliului din luna ianuarie 2020.
Blocaj diplomatic
Un vot asupra acestei rezoluţii „ar putea avea loc săptămâna viitoare”, dar există în continuare dificultăţi, a avertizat el. „Discuţiile continuă la nivel înalt” pentru a ieşi din impas, a adăugat diplomatul estonian, refuzând să identifice responsabilii pentru acest blocaj.
Potrivit unor surse diplomatice, proiectul este blocat de SUA şi de China din cauza unei menţiuni care ar urma să fie introdusă în text. China „insistă pentru o menţionare a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii” în rezoluţie, în timp ce SUA „nu vor acest lucru”, au explicat pentru agenția AFP aceste surse.
Proiectul de rezoluţie are menirea de a întări cooperarea internaţională în lupta împotriva pandemiei de coronavirus şi de a susţine un apel al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, în vederea unei încetări a ostilităţilor în circa 20 de ţări aflate în conflict cu scopul de a înlesni lupta împotriva COVID-19.
Critici la nivel înalt
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a criticat revent lipsa de leadership în ceea ce priveşte răspunsul la coronavirus şi solidaritatea redusă demonstrată de marile puteri la adresa ţărilor mai defavorizate, relatează agenția EFE, citată de KARADENIZ PRESS. „Sunt deosebit de îngrijorat de lipsa de solidaritate faţă de ţările în curs de dezvoltare, atât în ceea ce priveşte echipamentul pentru a răspunde pandemiei de COVID-19, care se poate extinde la fel ca un incendiu, cât şi pentru a înfrunta impactul dramatic de ordin social şi economic”, a declarat Guterres într-o conferinţă de presă online.
În plus, înaltul diplomat portughez a deplâns faptul că liderii G20 nu i-au acceptat propunerea referitoare la crearea unui mecanism pentru a-şi coordona acţiunile anti-COVID-19 şi că acţionează fiecare pe cont propriu, ceea ce creează riscul ca virusul să nu dispară, ci doar „să se plimbe” dintr-un loc în altul.
„Este neplăcut că nu a fost posibil pentru comunitatea internaţională să găsească un mecanism de leadership solid în ceea ce priveşte lupta împotriva pandemiei”, a insistat el. Întrebat în legătură cu presupusa lipsă de leadership internaţional, Guterres a calificat drept „evident” faptul că există această carenţă şi că întreaga comunitate internaţională „este divizată într-un moment în care ar fi mai important ca oricând să fie unită”.
China, statul în care a apărut pentru prima dată virusul, şi SUA, mare putere globală şi ţara cea mai afectată, se află în conflict pe tema COVID-19, fapt ce a împiedicat asumarea unor iniţiative mondiale de proporţii şi care a devenit evident în Consiliul de Securitate al ONU, unde diferendele dintre Beijing şi Washington au împiedicat până acum adoptarea unei rezoluţii referitoare la pandemia cu noul coronavirus. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 1, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Comunitatea financiară internațională, îndemnată să sprijine statele sărace în combaterea efectelor pandemiei
Până la un miliard de oameni s-ar putea infecta cu noul coronavirus la nivel global, avertizează organizația nonguvernamentală International Rescue Committee (IRC), citată de BBC, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aceasta, dacă țările vulnerabile nu primesc rapid ajutor financiar și umanitar. Este vorba despre „țări fragile” și afectate de conflicte, precum Afganistan și Siria, care au nevoie de „finanțare urgentă” pentru a nu deveni focare majore de COVID-19. „Rămâne un mic interval de timp pentru a veni cu un răspuns adecvat”, a avertizat organizația.
Finanțări flexibile
Până în prezent au fost confirmate peste 3 milioane de cazuri de COVID-19 la nivel mondial și peste 200.000 de decese, potrivit datelor Universității Johns Hopkins din SUA, citate de organizația cu sediul la New York.
Raportul IRC, care se bazează pe modele și date de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Imperial College London, a estimat că ar putea exista între 500 milioane și un miliard de infectări la nivel global. Mai mult, ar putea fi înregistrate peste 3 milioane de morți în țări afectate de conflicte și cu situații instabile.
„Aceste cifre ar trebui să servească drept avertisment”, a spus șeful IRC, David Miliband, fostul ministru britanic de Externe și director al organizației din 2013. „Amploarea deplină și devastatoare a acestei pandemii nu a fost încă resimțită în țările cele mai fragile și sfâșiate de război. Cheia este acum ca donatorii să pună urgent la dispoziție finanțări flexibile. Guvernele trebuie să lucreze împreună pentru a elimina orice impediment pentru asistența umanitară”, a adăugat el, citat de digi24.ro.
Grupul din SUA, care monitorizează crizele umanitare din întreaga lume, arată că factori precum dimensiunea locuinței, densitatea populației, sistemul medical și conflictele preexistente ar putea crește riscurile de apariție a unor focare majore de coronavirus.
Bomba Yemen
Multe țări considerate instabile au rate de infectare și număr de decese oficiale scăzute, dar se crede că numărul real este mult mai mare.
Caroline Seguin, care gestionează programe în Yemen pentru organizația Medici fără frontiere (MSF), a declarat că organizația crede că sunt deja în această țară morți de COVID 19, dar nu în spitale. „Suntem convinși că există o transmisie comunitară, dar capacitatea de testare este foarte, foarte mică”, a spus ea.
Seguin a adăugat că Yemenul, care a fost menționat în raportul IRC ca deosebit de vulnerabil la coronavirus, a declarat că țara a fost deja slăbită de focarele recente de holeră și rujeolă. „Sistemul de sănătate se prăbușește și Ministerul Sănătății în mod clar nu este capabil să facă față acestei boli”, a spus ea. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 1, 2020 | Federatia Rusa, Știri
Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018
Premierul rus Mihail Mişustin l-a informat joi pe preşedintele Vladimir Putin că a fost diagnosticat cu noul coronavirus, potrivit Reuters şi AFP, care citează media de la Moscova. Vorbind la o reuniune televizată, Mişustin a sugerat ca prim-vicepremierul Andrei Belousov să devină prim-ministru interimar pe perioada absenţei sale.
Liderul rus Vladimir Putin i-a acceptat propunerea, semnând un decret în acest sens, un spectacol bine regizat, specific scenei politice rusești.
Val de epidemie
Anterior, președintele Vladimir Putin recunoaște, într-o declarație televizată, că Rusia este pe un val ascendent al epidemiei de coronavirus și că „se va confrunta cu o nouă și înfricoșătoare fază a pandemiei”. Liderul de la Kremlin a recunoscut și problemele din sistemul medical și a ordonat guvernului să crească producția de echipamente medicale.
„Rusia se va confrunta cu o nouă și înfricoșătoare fază a pandemiei”, a declarat președintele Vladimir Putin într-o declarație televizată marți, citat de CNN, transmite gandul.info. „Creșterea zilnică a cazurilor s-a stabilizat relativ, dar acest lucru nu trebuie să ne liniștească, situația este încă foarte gravă”, a spus Putin. „Vârful pandemiei nu este în spatele nostru, suntem pe cale să ne confruntăm cu o fază nouă și înspăimântătoare … rămâne amenințarea mortală a virusului”.
Rusia a înregistrat până acum 106.498 de cazuri de infectare şi 1.073 de decese legate de COVID-19. Diferiți activiști din opoziție au acuzat autoritățile ruse de faptul că au ascuns adevărata extindere a pandemiei, raportând un număr scăzut de persoane afectate.
Restricțiile extinse
Putin a spus că Rusia va extinde durata restricțiilor și măsurile de autoizolare până pe 11 mai, deoarece începutul lunii mai în Rusia este marcat de sărbătorile publice pentru Ziua Muncii și Ziua Victoriei, cu câteva zile lucrătoare între care vor fi declarate libere în acest an, iar autoritățile se tem că oamenii s-ar putea relaxa și ar putea sărbatori în grupuri mari.
După 11 mai, țara ar putea începe să ușureze treptat restricțiile, a spus Putin. El a ordonat guvernului să pregătească un plan pentru asta până pe 5 mai.
„Nu putem vorbi despre o anulare simultană a restricțiilor, trebuie să ne pregătim pentru un drum greu înainte”, a spus Putin. „Trebuie să ținem cont de toate riscurile și să arătăm sensibilitate, așa că să nu fim aruncați înapoi pentru a pierde tot ceea ce am realizat până acum.”
În discursul său, Putin a recunoscut lipsa echipamentului medical și a ordonat guvernului său să crească ratele de producție. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 1, 2020 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Reuniunea destinată promovării procesului de pace în estul Ucrainei a miniştrilor de externe din formatul Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia), desfăşurată joi în sistem de videoconferinţă, s-a încheiat fără rezultate concrete, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În cadrul reuniunii diplomatice, Moscova şi Kievul şi-au păstrat poziţiile cu privire la soluţionarea conflictului dintre forţele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi, ceea ce a condus în final la absenţa unui comunicat de presă comun.
Războiul din estul Ucrainei s-a soldat cu moartea a peste 13.000 de oameni de la izbucnirea sa în 2014. Acordurile de pace semnate la Minsk în 2015, mediate internaţional, au permis o reducere drastică a violenţei, dar componenta lor politică a rămas pe hârtie, părţile beligerante neasumându-şi responsabilitatea acestui eşec.
Sprijin rusesc pentru separatiști
„Autorităţile de la Kiev evită dialogul direct cu Lugansk şi Doneţk”, cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei, a denunţat şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov la finalul videoconferinţei. Înaltul oficial rus a mai adăugat că „în luna iulie 2019 a fost declarat un armistiţiu pe termen nelimitat, dar acesta nu este respectat”. El a solicitat Kievului să adopte „măsuri suplimentare” pentru susţinerea încetării focului.
Federația Rusă și-a intensificat demersurile de a obține recunoașterea formală de către comunitatea internațională a existenței entităților separatiste din Lugansk şi Doneţk, întâmpinând opoziția dură a Kievului. Procesul de transnistrizare a conflictului din Donbass și permanentizarea actualei situații militar-politice este respinsă de majoritatea clasei politice de la Kiev. Formațiunile parastatale pro-rusești din regiune rămân dependente din toate punctele de vedere de Kremlin, similar regiunii secesioniste transnistrene din Republica Moldova.
Dezacorduri politice
La rândul său, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a denunţat „lipsa de încredere” şi a acuzat Rusia că „şi-a încălcat în mod repetat obligaţiile” asumate în cadrul procesului de pace.
Într-un comunicat de presă, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a reamintit dorinţa Parisului şi a Berlinului de a se acorda o atenţie specială populaţiei locale. „Accesul organizaţiilor umanitare trebuie să fie facilitat pentru a putea oferi populaţiei toată asistenţa necesară”, se arată în comunicatul care susţine şi „ca misiunea specială de observare a OSCE să poată beneficia de un acces sigur şi securizat pe întreg teritoriul ucrainean”.
În decembrie anul trecut, un summit în formatul Normandia, care a fost şi prima întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, a permis o serie de măsuri pentru relansarea procesului de pace în Ucraina.
Atunci Putin şi Zelenski şi-au exprimat dezacordul în special cu privire la aspectul politic al procesului de pace, stabilind să se întâlnească peste patru luni, pe 9 aprilie, pentru a încerca să depăşească această neînţelegere. Summitul a fost apoi amânat pentru o dată ulterioară, care nu a mai fost stabilită, în pofida unor demersuri ale comunității internaționale. (N.G.)
