Considerată una dintre cele mai mari scurgeri de date din istorie, recenta acțiune a compromis miliarde de conturi, la nivel mondial. În total, 26 de miliarde de înregistrări au fost scurse, de pe unele dintre cele mai mari platforme din lume. Printre acestea se numără LinkedIn, Snapchat, Venmo, Adobe și X (fostul Twitter), relatează NY Post.
Scurgerea de date masivă include nu doar datele de accesare pentru conturi, susțin experții. Multe dintre informații sunt personale, așa că sunt „valoroase pentru hackeri”, potrivit Cybernews, ce a descoperit inițial scurgerea de date pe un website.
„Baza de date e extrem de periculoasă, pentru că hackerii pot folosi aceste date pentru diverse atacuri. Inclusiv furtul de identitate, scheme de phishing sofisticate, atacuri cibernetice și acces neautorizat la conturi personale și importante,” a declarat echipa Cybernews, condusă de expertul în securitate cibernetică Bob Dyachenko.
Mantas Sasnauskas, directorul departamentului de cercetare Cybernews, susține că „probabil, majoritatea populației a fost afectată”.
Din fericire, în cei 12 TB de date nu par să se afle „date furate recent”. Se pare că aceasta e o bază de date complexă ce include informații din mai multe scurgeri, adunate.
Potrivit Cybernews, experții au „descoperit miliarde și miliarde de înregistrări expuse”. Ca urmare, acestea puteau fi accesate de oricine.
Nu se știe exact cine deține baza de date cu „mama tuturor scurgerilor” de date și e posibil ca această persoană să nu fie identificată vreodată. Dar experții cred că au de-a face cu un broker de date. Acesta e un criminal cibernetic periculos, care are acces la cantități vaste de date.
Potrivit experților, cele mai multe înregistrări au fost scurse de pe platforma de mesagerie Tencent, folosită în China. De pe ea, în total, experții au identificat 1.4 miliarde de înregistrări.
Alte site-uri și platforme mari care au fost compromise sunt Adobe, Telegram și Dropbox. Dar au fost afectate și site-uri precum Doordash, Canva și Snapchat. În plus, au fost atacate și numeroase organizații guvernamentale din întreaga lume, inclusiv SUA, în „mama tuturor scurgerilor” de date.
Cybernews a creat o listă în care utilizatorii pot căuta site-urile compromise. În plus, pot căuta și adresele de email și numerele de telefon în baza de date creată de Cybernews. Pentru a verifica dacă ale lor au fost compromise.
Nivelul acestei scurgeri de date e „fără precedent”, potrivit Cybernews. „Dacă utilizatorii folosesc aceleași parole pentru contul de Netflix și contul Gmail, atunci atacatorii pot folosi informațiile pentru a accesa conturi mai importante,” susțin experții.
„Dincolo de asta, utilizatorii ale căror date sunt incluse în această bază de date ar putea fi victimele atacurilor cibernetice frecvente. Sau pot primi un număr imens de email-uri spam,” a continuat echipa de cercetare.
Pseudo-autorităţile de la Tiraspol au anunţat că se pregătesc pentru un protest de amploare convocat pentru miercuri, 24 ianuarie, şi îndreptat împotriva „presiunilor economice ale Chişinăului”. Oficialii de la Chișinău au respins acuzațiile regimului separatist.
Războiul protestelor hibride
În acest context, liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, le-a cerut forţelor neconstituţionale din regiune să îşi sporească activitatea de „monitorizare şi contracarare a posibilelor acte teroriste”.
Acţiunea de protest ar urma să aibă loc din cauza recentelor modificări operate de Chişinău la Codul vamal, care obligă agenţii economici din regiunea transnistreană să achite taxele pentru importuri la bugetul Republicii Moldova, începând cu 1 ianuarie 2024, ceea ce a stârnit furia liderului transnistrean.
„În adresa Administraţiei oraşului Tiraspol şi a oraşului Dnestrovsc a parvenit o sesizare privind organizarea unui miting, pe 24 ianuarie, a colectivelor muncitoreşti împotriva discriminării economice a locuitorilor din Transnistria de către conducerea Republicii Moldova”, anunţă autorităţile de la Tiraspol, potrivit relatează mass-media de la Chisinău.
În acest context, liderul administraţiei de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a dat ordin „forţelor armate şi ale securităţii” din regiune – considerate neconstituţionale de Chişinău – să îşi întărească supravegherea cu drone, să „întărească frontierele” şi „lupta cu atacurile cibernetice”, dar în acelaşi timp să depună eforturi pentru „a facilita trecerea frontierei”.
Chișinăul răspunde
Nu există un pericol la adresa stabilității Republicii Moldova. O spune vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, după ce liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut forțelor neconstituționale din regiune să-și consolideze capacitățile în prevenirea unor eventuale atacuri teroriste.
Oleg Serebrian spune că retorica administrației de la Tiraspol are menirea de a distrage atenția populației de la problemele economice cu care se confruntă regiunea, notează IPN.
La 22 ianuarie, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut forțelor neconstituționale din regiune să-și sporească activitatea de monitorizare și contracarare a unor eventuale atacuri teroriste. De asemenea, liderul separatist cere „forțelor armate și de securitate” din regiune să asigure consolidarea „frontierelor”. Vicepremierul Oleg Serebrian spune că retorica este una falsă și are menirea de a prezenta opiniei publice din stânga Nistrului pericole inexistente.
„Este o stare de nervozitate, care este menținută artificial. E vorba de menținerea sentimentului de cetate asediată. Pentru a menține controlul asupra societății și regiunii e nevoie de un dușman extern, pe ideea pericolului extern permanent. Prin toate știrile din presa din stânga Nistrului referitor la iminența unui atac fie dinspre Chișinău, fie dinspre Kiev, societății i se induce ideea că regiunea e sub pericol, că sunt vremuri grele, dar e nevoie să existe o coeziune în societate. În acest fel atenția societății este distrasă de la problemele economice și sociale cu care se confruntă regiunea. În ultimii doi ani acest gen de alerte au fost destul de frecvente, alerte cu bombă, pericole de atentat. Mai nou, în presa din regiune apar comentarii despre grupuri de teroriști antrenați în Republica Moldova care s-ar putea orienta spre regiunea transnistreană să o destabilizeze. Toate aceste idei vin în continuarea primei teze. Pentru moment, nu vedem un pericol pentru stabilitatea Republicii Moldova” a spus Oleg Serebrian în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.
Vicepremierul spune că, în situația actuală, regiunea din stânga Nistrului nu prezintă un pericol militar eminent. De la izbucnirea războiului din Ucraina, regiunea transnistreană este izolată, iar venirea unor militari ruși în zona separatistă este imposibilă.
„La nivel tehnic, schimbări mari nu au cum să aibă loc, pentru că regiunea este izolată. Recruții sunt de pe loc. Aceste unități ruse sunt alimentate cu material uman din regiune. E vorba de tineri care au pașaport rusesc, dar probabil și pașaportul Republicii Moldova. Sunt localnici, mulți dintre ei sunt tineri din localitățile românești din partea stângă a Nistrului. În situația actuală sperăm că regiunea nu prezintă un pericol militar sporit, dar asta nu înseamnă că nu prezintă un pericol militar, în general”, a explicat vicepremierul pentru Reintegrare.
Disensiunile dintre Chișinău și Tiraspol s-au întețit după ce, de la 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului Vamal. Potrivit documentului, agenții economici din stânga Nistrului sunt obligați să achite taxe vamale la bugetul de stat la fel ca și agenții economici din dreapta Nistrului.
Vise panruse
Pseudo-lider transnistrean, Vadim Krasnoselski, a dispus ca aşa-numitul minister de externe al „rmn” autoproclamate să „interacționeze cu regularitate cu participanții internaționali la procesul de negocieri în formatul „5+2”. Aceste declarații vin pe fondul blocării negocierilor în acest format de câțiva ani.
Potrivit agenției „INFOTAG”, el a declarat acest lucru luni, într-un mesaj către autoritățile din regiunea transnistreană, în care a solicitat „utilizarea mecanismelor existente și a platformelor legitime de negocieri pentru a proteja statalitatea și identitatea Transnistriei, drepturile și libertățile cetățenilor transnistreni, precum și interesele entităților economice”. „În formatul „5+2”, Transnistria, împreună cu alți participanți la acest format – Moldova, Rusia, Ucraina, UE și SUA – au drepturi și obligații egale, adică Transnistria are drept de vot. Și nimeni nu poate ocoli asta. (…) Prin urmare, Transnistria, desigur, pledează în mod tradițional pentru reluarea activității în acest format, continuarea acestuia”, a spus Krasnoselski, dându-i instrucţiuni instituţiei responsabile de politica externă „să promoveze și să pună în aplicare dorința de a continua dialogul în formatul „5+2”, indiferent de pozițiile actorilor internaționali”. Printre alte „probleme globale de bază”, el a menţionat „obținerea cetățeniei Federației Ruse de către tineri și cei născuți după prăbușirea URSS”. „Din păcate, cetățenii transnistreni nu au o astfel de oportunitate. Mai exact, oportunitatea există, dar nu toată lumea o are. Nu este corect. Prin urmare, Sovietul suprem, alte instituţii, inclusiv ministerul de externe, trebuie să intensifice activitatea pe această direcție. (…) Faceţi eforturi pentru a stabili contacte directe cu ţări străine şi organizaţii ale sistemului ONU”, a enumerat liderul de la Tiraspol. De asemenea, în mod tradițional, el a cerut „promovarea poziționării internaționale a Transnistriei ca stat independent, iubitor de pace și participant responsabil în relațiile internaționale, a cărui bază este poporul unit multinațional transnistrean cu propria identitate unică”.
Declarațiile pseudo-liderului de la Tiraspol au fost criticate de mass-media de la Chișinău și Kiev. Oficialii din cele două state nu au menționat când ar putea fi reluate negocirile în acest format.
Apel la calm
Conform NewsMaker, Biroul pentru Politici de Reintegrare de la Chişinău şi-a exprimat „regretul” în privinţa protestului anunţat în stânga Nistrului. „Tiraspolul continuă regizarea evenimentelor propagandistice ce nu au nimic în comun cu libertatea de exprimare şi cu libertatea de întrunire, care sunt nu doar interzise în regiune, ci şi persecutate penal, mai ales dacă nu coincid cu poziţiile factorilor decizionali regionali”, au declarat reprezentanţii Biroului.
În ceea ce priveşte indicaţiile date de Kransnoselski, Biroul pentru politici de reintegrare de la Chişinpu a precizat că autorităţile naţionale competente vor monitoriza „cu atenţie” evoluţia situaţiei din regiune şi vor interveni cu „măsurile ce se impun”.
„Semnalele de alertă invocate de Tiraspol nu este clar la ce se referă şi pe ce argumente se bazează, persistând senzaţia că se navighează în spaţii virtuale”, a comentat Biroul de reintegrare.
Un protest similar cu cel anunţat pentru miercuri a fost organizat în 11 ianuarie, la punctul Bender-Varniţa. Manifestanţii au spus atunci că modificările la Codul vamal vor duce la creşterea bruscă a preţurilor şi le-au cerut autorităţilor de la Chişinău să renunţe la ele. „Jefuirea poporului nu este calea spre Europa”, au scandat ei. În replică, Biroul pentru politici de reintegrare a declarat atunci că „este important să facem diferenţa între libertatea de exprimare care în mod continuu este cenzurată şi persecutată în regiunea transnistreană şi evenimentele regizate de actori propagandistici ce încalcă constant suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării”.
Noul Cod vamal al Republicii Moldova, intrat în vigoare la 1 ianuarie, obligă agenţii economici din regiunea transnistreană să plătească taxe vamale la bugetul de stat. Până acum, deşi companiile din stânga Nistrului erau înregistrate la Chişinău, plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Schimbarea a provocat nemulţumirea autorităţilor de la Tiraspol, care acuză Chişinăul că împovărează fiscal companiile transnistrene.
Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a dat asigurări la 10 ianuarie că, în pofida presiunilor Tiraspolului, Chişinăul nu va renunţa la modificările din Codul vamal.
Avertismente dure
În cea mai recentă analiză a sa, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) de la Washington atrage atenţia că Moscova urmăreşte să destabilizeze Republica Moldova şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune, iar pentru aceasta liderii separatişti din Transnistria sunt încurajaţi de Rusia să încerce să semene instabilitate şi divizare în Republica Moldova.
În acelaşi timp, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a anunţat săptămâna trecută că a obţinut informaţii despre o nouă grupare, din care fac parte foşti angajaţi corupţi ai serviciilor secrete, care intenţionează să destabilizeze situaţia din Moldova şi să pună în pericol securitatea regională. Gruparea ar urmări cu precădere compromiterea relaţiilor diplomatice dintre Moldova şi Ucraina şi subminarea încrederii între structurile de stat ale celor două ţări, a avertizat SIS.
Recent, şi preşedinta Maia Sandu, care la începutul anului trecut a denunţat o tentativă de lovitură de stat orchestrată de Rusia, a declarat că autorităţile moldoveneşti ştiu că în primăvara anului 2024 Moscova îşi va relua acţiunile prin care va încerca destabilizarea situaţiei din Moldova. Declaraţiile au fost făcute la Timişoara, într-o conferinţă de presă susţinută cu ocazia primirii premiului Timişoara pentru Valori Europene, ceea ce a stârnit furia Rusiei, care a reacţionat printr-o serie de acuze la adresa Maiei Sandu şi a României.
De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, în virtutea căruia firmele din Transnistria vor trebui să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până acum, deşi companiile din regiunea transnistreană erau înregistrate la Chişinău ca agenţi economici moldoveni, ele plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Schimbarea a provocat nemulţumirea autorităţilor de la Tiraspol, care acuză Chişinăul că împovărează fiscal companiile transnistrene şi că au introdus măsura brusc, fără a o anunţa în prealabil.
Atac furibund
Pseudo-liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, se arată indignat de faptul că oamenii de afaceri din Transnistria trebuie să achite taxele vamale începând cu ianuarie 2024. În acest sens, acesta a publicat o adresare video către conducerea de la Chişinău, în care acuză „colectarea forţată” a taxelor vamale de la entităţile economice din stânga Nistrului şi spune că această practică „nu reprezintă valori europene, ci o încălcare a dreptului la activitatea antreprenorială”, menționează Vocea Basarabiei.
„Europa a fost cea care a acordat Transnistriei dreptul de a desfăşura activitate economică externă cu Uniunea Europeană prin programul DCFTA, iar autorităţile de la Chişinău au făcut totul pentru a pune o spiţă în roţi la această decizie. Voi sunteţi cel care nu deschideţi conturi bancare pentru întreprinderile noastre care sunt înregistrate în Moldova. Voi veţi paraliza sistemul bancar”, le-a reproşat Krasnoselski liderilor de la Chişinău.
El acuză, de asemenea, că a fost vorba despre o decizia unilaterală, care nu are temei juridic.
Liderul de la Tiraspol a cerut autorităţilor moldoveneşti „să-şi vină în fire, să iasă de pe calea agresiunii şi să ia calea negocierilor politice paşnice”.
„Acesta nu este un pas puternic, este un pas slab. Sunteţi lideri slabi. Pur şi simplu nu înţelegeţi consecinţele care pot urma în urma acţiunilor voastre. Manifestarea puterii este o conversaţie, un dialog. Şi ceea ce aţi făcut este un drum spre nicăieri, spre gol”, a mai declarat acesta.
Politicianul a adăugat că „noile decizii ale Chişinăului de presiune economică au fost o surpriză pentru Transnistria, dar nu un şoc, pentru că întreaga istorie a relaţiilor dintre Tiraspol şi Chişinău este plină de astfel de evenimente şi situaţii”.
Vadim Krasnoselski a discutat joi despre această situaţie cu aşa-zişii şefi ai direcţiilor economice şi de politică externă ale regiunii, Serghei Obolonic, respectiv Vitali Ignatiev.
Vitali Ignatiev a spus că la sfârşitul anului trecut Chişinăul şi Tiraspolul au purtat negocieri între grupurile de lucru pe probleme economice, dar „nu au existat semnale din partea Republicii Moldova cu privire la introducerea acestui tip de povară fiscală”.
„Am încercat să clarificăm această problemă în cadrul actualelor formate de negociere 5+2, însă partea moldovenească nu a anunţat o poziţie obiectivă. Lucrăm pentru o colaborare, încercăm să înţelegem mecanismele a ceea ce se întâmplă. Nu există o poziţie clară în acest moment. Dar, din păcate, semnalele care vin sunt destul de negative”, s-a plâns şi Serghei Obolonic.
Compromis?
Fostul vicepremier moldovean pentru reintegrare Alexandru Flenchea a criticat noua regulă. Flenchea spune că regula este „descurajatoare” în raport cu agenţii economici care sunt independenţi de grupul Sheriff – deţinătorul a mai multor companii-monopol în regiunea transnistreană, inclusiv uzina metalurgică din Râbniţa, care primeşte autorizaţii de mediu preferenţiale din partea Chişinăului în schimbul energiei electrice „ieftine”.
„În pofida statisticilor oficiale care arată că UE este piaţa principală pentru exporturile din Transnistria, principalul cumpărător al mărfurilor din regiunea transnistreană, respectiv principala sursă de bani, este chiar Republica Moldova. Din banii veniţi de pe malul drept, cea mai mare parte se duce către achiziţia de energie electrică care, se ştie, fiind produsă din gaz pentru care Transnistria nu plăteşte, este cea mai ieftină din zonă. Nevoia de energie ieftină face ca Chişinăul să fie nevoit să meargă în întâmpinarea Tiraspolului şi să ofere uzinei metalurgice de la Râbniţa autorizaţii de mediu, necesare pentru exportul de oţel pe piaţa UE”, a explicat Flenchea.
„Cea mai recentă autorizaţie de mediu a fost emisă în ultima zi de lucru a anului 2023. (…) Nu mai este secret pentru nimeni că autorizaţiile de mediu pentru uzina de la Râbniţa sunt parte a deal-lului energetic. (…) Integrând plenar economia regiunii în RM (tacit şi stângace) descurajăm puţinele companii independente de Sheriff prin impozitarea importurilor. Aceasta în timp ce oferim contracte preferenţiale şi autorizaţii nemeritate companiilor mari controlate de Sheriff”, a scris Flenchea pe reţelele sociale, mai menționează NewsMaker.
Trupele ruse, acuzate de încălcări
Trupele ruse staţionate în Transnistria au încălcat mai multe reglementări ale statutului lor pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv folosind necorespunzător drone în timpul unor exerciţii desfăşurate la sfârşitul anului 2023, au acuzat autorităţile de la Chişinău, în timp ce vocile care susţin Kremlinul acuză presiuni tot mai mari din partea Chişinăului asupra Transnistriei, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima sa analiză în care estimează că aceste mişcări ale Moscovei fac parte probabil dintr-o operaţiune de informare menită să destabilizeze Moldova şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune.
Membrii delegaţiei moldoveneşti la Comisia Comună de Control (CCC) a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au cerut, în timpul unei reuniuni a CCC din 18 ianuarie, ca CCC să efectueze o investigaţie asupra forţelor ruse din Transnistria pentru utilizarea de arme de calibru mic, drone şi arme de imitaţie în timpul unui exerciţiu care a avut loc la 22 decembrie 2023 şi care a simulat respingerea unui atac de sabotaj asupra unui avanpost al forţelor ruse din zona de securitate moldovenească.
Autorităţile moldovene au spus că prezenţa şi utilizarea acestor arme de către forţele ruse de menţinere a păcii în interiorul zonei de securitate a încălcat protocoalele, iar forţele ruse de menţinere a păcii nu au declarat în mod corespunzător unele dintre aceste arme şi drone ca făcând parte din arsenalul lor.
Un blogger militar rus proeminent, afiliat Kremlinului, Rybar, a afirmat în replică, la 21 ianuarie, că autorităţile moldoveneşti exercită presiuni tot mai mari asupra republicii separatiste Transnistria, susţinută de Rusia, prin solicitarea retragerii forţelor de menţinere a păcii ruseşti şi prin presiuni economic. Bloggerul a menţionat că guvernul moldovean a impus taxe „duble” asupra companiilor transnistrene, care se ridică la aproximativ 16 milioane de dolari într-un interval de timp nespecificat şi care vor creşte costul vieţii în Transnistria.
Rybar susţine că această presiune sprijină „reintegrarea cu forţa” a Transnistriei în Moldova şi că Rusia ar trebui să se pregătească pentru o escaladare ulterioară, amintind şi de acuzaţiile recente ale preşedintelui transnistrean Vadim Krasnoselski.
„Afirmaţiile bloggerului militar afiliat Kremlinului şi acuzaţiile lui Krasnoselski fac probabil parte dintr-o operaţiune de informare menită să destabilizeze Moldova, care se învecinează cu România, membră NATO, şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune”, conchide analiza ISW, think tank cu sediul la Washington, care publică zilnic evaluări despre situaţia războiului din Ucraina.
Instabilitate etnică
Retorica recentă a Kremlinului şi a mass-media ruseşti, care vizează ameninţarea Chişinăului, continuă probabil să-i încurajeze pe liderii separatişti pro-ruşi din Moldova să încerce să semene instabilitate politică şi divizare în Moldova, scrie Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în cea mai recentă analiză asupra situaţiei războiului din Ucraina.
Potrivit ISW, Rusia stabileşte condiţii de comunicare menite să destabilizeze Moldova şi să justifice orice campanii viitoare prin prezentarea Rusiei ca o protectoare a vorbitorilor de limbă rusă presupus a fi ameninţaţi din Moldova. Este o abordare care se aseamănă foarte mult cu narativele ruseşti folosite pentru a justifica invazia la scară largă a Ucrainei, subliniază ISW.
Astfel, Vadim Krasnoselski, liderul republicii separatiste Transnistria, a afirmat într-un interviu acordat agenţiei de presă a Kremlinului, TASS, publicat la 9 ianuarie, că bugetul mai mare alocat cheltuielilor militare ale Republicii Moldova, exerciţiile comune cu NATO, precum şi subvenţiile şi livrările militare din partea statelor europene sunt o dovadă a „militarizării” Republicii Moldova, care ameninţă Transnistria.
Krasnoselski susţine în schimb că Tiraspolul nu ameninţă Republica Moldova şi a respins ideea că eforturile de consolidare militară ale Republicii Moldova sunt determinate de nevoia Chişinăului de a se apăra, deşi că trupele ruseşti ocupă din 1992 regiunea din stânga Nistrului, după ce Federaţia Rusă a intervenit în favoarea Transnistriei separatiste sub pretextul protejării populaţiilor de etnie rusă şi vorbitoare de limbă rusă.
În 2018, Krasnoselski şi-a luat angajamentul că Transnistria va deveni în cele din urmă parte a Rusiei, reaminteşte ISW.
În interviul pentru TASS, liderul separatist a susţinut că Republica Moldova „a atacat perfid oraşele paşnice (ale Transnistriei) în trecut” şi a comis încălcări „masive” ale drepturilor omului. Krasnoselski a acuzat, de asemenea, Chişinăul că a oprit dialogul cu Transnistria şi a abandonat acordurile încheiate anterior.
Krasnoselski a mai afirmat că Moldova „urmează în mod constant calea escaladării” şi a declarat în mod ameninţător că Moldova „poartă responsabilitatea pentru consecinţele inevitabile ulterioare”.
În interviul său pentru TASS, Krasnoselski s-a plâns de introducerea de către Moldova a taxelor vamale începând cu 1 ianuarie 2024 spunând că este o politică „nerezonabilă” care încalcă acordul comercial dintre Transnistria şi UE. El a acuzat Moldova că împinge relaţiile moldo-transnistrene spre „o confruntare mai mare”.
Krasnoselski a subliniat, de asemenea, că Transnistria se străduieşte să construiască o comunicare directă cu Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi a subliniat cadrele „extinse” de cooperare bilaterală ale Transnistriei cu Rusia ca mijloc de a „ajuta la evitarea riscurilor provocate” de politica Moldovei.
Supărarea lui Krasnoselski faţă de modificarea recentă a Codului vamal moldovenesc l-a motivat probabil să continue eforturile Kremlinului de a stabili astfel de condiţii de comunicare şi de a semăna instabilitate în Republica Moldova. Liderul transnistrean este strâns legat de omul de afaceri moldo-rus Viktor Guşan, care controlează efectiv guvernul Transnistriei şi o mare parte din economia acesteia, punctează ISW. Kremlinul a desfăşurat probabil o operaţiune sub steag fals în aprilie 2022, menită să atragă Transnistria în invazia sa în Ucraina, dar în cele din urmă nu a reuşit să obţină sprijinul lui Guşan, deoarece afacerile lui Guşan beneficiază de legăturile cu Occidentul şi Ucraina, arată ISW.
Moldova a adoptat un nou Cod vamal în martie 2023, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024 şi care impune companiilor din Transnistria să plătească taxe vamale pentru importuri către bugetul Republicii Moldova. Cu toate acestea, Krasnoselski a susţinut pe 5 ianuarie că schimbarea a fost o „surpriză” pentru Transnistria.
Jurnaliştii de investigaţie moldoveni au relatat în 2020 că două companii transnistrene legate de grupul Sheriff al lui Guşan au importat ţigări în valoare de aproximativ 22 de milioane de dolari în Transnistria fără a plăti taxe, menţionează ISW.
SIS avertizează
Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a anunţat recent că a obţinut informaţii despre o nouă grupare, din care fac parte foşti angajaţi corupţi ai serviciilor secrete, care intenţionează să destabilizeze situaţia din Moldova şi să pună în pericol securitatea regională.
Acest grup de persoane, printre care se numără şi foşti ofiţeri de informaţii, pregăteşte o campanie de dezinformare, scopul principal fiind să destabilizeze situaţia din Moldova şi să pună în pericol securitatea regională, susţine SIS.
Gruparea ar urmări cu precădere compromiterea relaţiilor diplomatice dintre Moldova şi Ucraina şi subminarea încrederii între structurile de stat ale celor două ţări.
Potrivit SIS, o altă ţintă a noii etape a campaniei de dezinformare şi manipulare este reducerea interoperabilităţii existente între organele de securitate, apărare şi ordine de drept ale Republicii Moldova şi ale Ucrainei, o cooperare care are ca scop asigurarea securităţii regionale.
„Conform datelor obţinute, un grup de persoane pregăteşte lansarea în spaţiul public al narativului prin care acuză instituţiile statului de acţiuni orientate contra unor cetăţeni ai Ucrainei, care ocupă diverse funcţii în instituţiile guvernamentale ucrainene. (…) De asemenea, pentru a da o pseudo-credibilitate acţiunilor sale, se intenţionează publicarea unei pretinse copii a unui document, parte a unui dosar penal gestionat de una din procuraturile specializate”, detaliază un comunicat SIS.
Printre membrii grupului, conform informaţiilor SIS, sunt foşti angajaţi ai serviciilor secrete, cetăţeni ai Republicii Moldova, care au fost demişi din cauza corupţiei, a abuzului de putere, pentru însuşirea banilor publici, sechestrări de persoane, interacţiuni ilegale cu servicii speciale străine. SIS nu a oferit însă nume.
Pe de altă parte, SIS avertizează că în anii 2024-2025, odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale şi legislative, este de aşteptat înmulţirea campaniilor de dezinformare, îndreptate spre destabilizarea situaţiei în ţară, influenţarea proceselor electorale şi în special a negocierilor privind aderarea la UE.
Recent, şi preşedinta Maia Sandu, care la începutul anului trecut a denunţat o tentativă de lovitură de stat orchestrată de Rusia, a declarat că autorităţile moldoveneşti ştiu că în primăvara anului 2024 Moscova îşi va relua acţiunile prin care va încerca destabilizarea situaţiei din Moldova.
Situaţia de securitate din Ucraina şi de la graniţele României, din regiunea Mării Negre, reprezintă un subiect de preocupare pentru aliaţi şi pentru Uniunea Europeană în egală măsură, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, citată de Agerpres. Ea a participat la Consiliul Afaceri Externe (CAE), la Bruxelles. „Eforturile noastre se concentrează la acest moment pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, pentru a ne coordona mai strâns şi pentru a găsi soluţii nu numai în plan bilateral, ci şi în plan european”, a spus aceasta. Oficialul român a subliniat că situaţia de securitate din Ucraina implică întreaga Europă.
Popescu, vizită la București
La rândul său, vicepremierul moldovean Nicu Popescu va efectua marţi o vizită de lucru la Bucureşti, unde va avea o întrevedere cu omologul său român, Luminiţa Odobescu, dar şi cu alţi oficiali români. Potrivit Biroului de presă al MAEIE de la Chișinău, miniştrii vor discuta despre dezvoltarea şi aprofundarea parteneriatului bilateral, dar şi paşii următori în ceea ce priveşte demararea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De asemenea, vor fi detaliate şi progresele recente pe care statul vecin le-a înregistrat în implementarea acţiunilor rămase din cele trei recomandări ale Comisiei Europene, mai menţionează sursa citată. Consiliul European a recomandat în luna decembrie a anului trecut începerea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.
Moment crucial
„Este un moment crucial pentru Ucraina şi este esenţial să menţinem sprijinul pentru această ţară, ca răspuns la agresiunea Rusiei, ca prioritate majoră pe agenda europeană. E important să continuăm unitatea şi să rămânem solizi în sprijinul nostru, pentru a transmite inclusiv mesaje ferme pentru Rusia. Şi aici nu este vorba numai de securitatea Ucrainei, ci şi de securitatea Europei, amintind încă o dată statelor membre că războiul este la graniţa Uniunii Europene”, a spus ministrul român. Odobescu a reiterat că în cazul războiului din Ucraina vorbim „de victime, de atacuri repetate asupra civililor, asupra infrastructurii civile”. „Pentru noi, pentru Uniunea Europeană este important să avem un sprijin predictibil, politic, financiar şi sperăm să se ajungă la un acord la Consiliul European din 1 februarie în ceea ce priveşte facilitatea pentru Ucraina, dar şi în ceea ce priveşte fondul de asistenţă dedicat Ucrainei din cadrul Instrumentului European pentru Pace. Este foarte important ca şi cu această ocazie să transmitem un mesaj clar de sprijin pentru Ucraina. (…) Este foarte important să menţinem presiune asupra Rusiei, nu numai prin comunicarea strategică, dar şi prin adoptarea de noi sancţiuni şi deja este în lucru al 13-lea pachet de sancţiuni”, a afirmat Luminiţa Odobescu. Şefa diplomaţiei română spus că speră într-un acord politic pentru a pune în aplicare Facilitatea pentru Ucraina şi pentru a utiliza mai bine Instrumentul european pentru pace. De asemenea, ministrul român a apreciat că ultimul Consiliu European al anului trecut, în cadrul căruia au fost lansate negocierile de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, iar Georgia a primit statutul de ţară candidat a arătat „capacitatea UE de a identifica şi de a găsi soluţii”. „Cred că în acest cadru se lucrează şi pentru pregătirea Consiliului European de la începutul lunii februarie”, a mai menţionat ministrul Luminiţa Odobescu.
Demers românesc
Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a declarat că a discutat luni, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, inclusiv despre faptul că este nevoie ca Alianţa să continue să monitorizeze îndeaproape evoluţiile de securitate din regiune. „Situaţia de securitate de la graniţele României şi din regiunea Mării Negre a reprezentat punctul central al dialogului”, a arătat şefa diplomaţiei române, citată de Agerpres. Ea a afirmat că a transmis îngrijorarea cu privire la deteriorarea continuă a climatului de securitate şi stabilitate din zonă, ca urmare a continuării de către Rusia a invaziei militare asupra Ucrainei şi a posturii asertive şi provocatoare a Moscovei la adresa Alianţei şi a partenerilor NATO din regiune. Astfel, ministrul român a subliniat necesitatea ca Alianţa „să continue să monitorizeze îndeaproape evoluţiile de securitate din regiune şi să accelereze eforturile de implementare deplină a deciziilor de (la summit-urile NATO de la – n.red.) la Madrid şi de la Vilnius privind asigurarea unei apărări înaintate consolidate şi eficiente”. „Când m-am referit la problematica de securitate la Marea Neagră, am invocat şi riscurile directe privind securitatea ţării noastre şi incidentele recente cu drone ruseşti pe teritoriul nostru”, a completat Odobescu. De asemenea, oficialul român a discutat şi despre importanţa sprijinului pentru Ucraina şi necesitatea continuării acestui sprijin, în contextul actual dificil pentru ţara vecină. Totodată, spune Odobescu, în întrevederea cu secretarul general al NATO a fost abordat şi subiectul demarării discuţiilor oficialilor din ţara noastră cu partea ucraineană privind un acord-cadru în materie de securitate şi apărare, „aşa cum rezultă din Declaraţia G7 la care România s-a raliat anul trecut”. Potrivit unui comunicat MAE, cei doi oficiali au discutat despre pregătirile pentru Summitul de la Washington din iulie şi despre importanţa pe care acesta o va avea în consolidarea profilului NATO ca fiind cea mai de succes alianţă politico-militară din istorie. Ministrul român a subliniat importanţa transmiterii cu prilejul reuniunii de vârf a unui mesaj de unitate şi solidaritate fără echivoc, dublat în practică de acţiuni concrete pentru consolidarea posturii de apărare şi descurajare.
Ucraina, pe agenda CAE
Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a afirmat, luni, înainte de participarea la Consiliul Afaceri Externe (CAE), la Bruxelles, că statele comunitare trebuie să folosească „toate mijloacele” pentru a ajuta Ucraina aflată în război. „În acest moment crucial este important să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie pentru a continua să sprijinim Ucraina”, a spus şefa diplomaţiei române. Ea a arătat că „Ucraina trebuie să rămână o prioritate pe agenda Uniunii Europene”. „Trebuie să implementăm rapid etape foarte importante, pentru un sprijin predictibil acordat Ucrainei, anume să stabilim fondul de sprijin pentru Ucraina, să deblocăm tranşa din Instrumentul european pentru pace, să ajungem la un acord politic la Consiliul European de săptămâna viitoare în ceea ce priveşte Mecanismul pentru Ucraina şi să avem un calendar predictibil al aderării (la UE – n.r.) pentru Ucraina şi Republica Moldova”, a completat ministra. Luminiţa Odobescu a spus că „este important să consolidăm comunicarea strategică a statelor UE, să contracarăm narativele ruse şi să continuăm presiunile asupra Rusiei”. „Acesta este motivul pentru care România susţine un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei”, a afirmat ministrul român. În ceea ce priveşte criza din Orientul Mijlociu, ea a făcut apel la eliberarea imediată a ostaticilor. De asemenea, a afirmat că „situaţia umanitară gravă din Gaza ne îngrijorează pe toţi”. Astfel, Odobescu a arătat că Planul de Pace din regiune va putea fi implementat doar când aspiraţiile israelienilor şi palestinienilor vor fi atinse, anume „pe de o parte, nevoile de securitate, pe de altă parte, nevoile de statalitate şi suveranitate”. Ministrul român a spus că, în ce priveşte acest dosar, ţara noastră se coordonează cu SUA şi cu partenerii din regiune.
Un număr de 19 partide politice nu au prezentat raportul privind gestiunea financiară pentru semestrul doi al anului 2023, relatează mass-media de peste Prut.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), pentru prezentarea tardivă sau neprezentarea rapoartelor privind gestiunea financiară, Comisia a inițiat 19 procese contravenționale în privința formațiunilor care nu s-au conformat prevederilor legale. În conformitate cu prevederile Codului contravențional, acestea riscă sancțiuni sub formă de avertisment sau amendă de la 120 la 400 de unități convenționale (6 mii – 20 mii de lei) aplicată persoanei cu funcție de răspundere sau persoanei juridice.
Totodată, din cele 61 de partide politice 42 au depus în termen raportul privind gestiunea financiară pentru semestrul doi al anului 2023.
Partidele politice urmau să prezinte rapoartele până la 15 ianuarie curent. Conform legislației electorale, rapoartele privind finanțarea partidelor politice se prezintă utilizând obligatoriu metode automatizate de raportare electronică, prin subsistemul informatic „Control financiar”, iar la solicitarea CEC și pe suport de hârtie.
Cele 42 de partide politice care au depus în termen raportul privind gestiunea financiară pentru semestrul doi al anului 2023 sunt: Partidul Social Democrat European, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Politic Partidul Agrar din Moldova, Partidul Popular Creștin Democrat, Mișcarea Profesioniștilor ”Speranța – Надежда”, Partidul Liberal, Partidul Politic „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”, Partidul Politic ”Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Partidul Politic Partidul Verde Ecologist, Partidul politic Partidul Nostru, Partidul Republican din Moldova, Partidul Politic „NOI”, Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova, Partidul European, Partidul Politic „MOLDOVA MARE”, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul ”Patrioții Moldovei”, Partidul Politic „Partidul Stînga Europeană”, Partidul Politic „REPUBLICA UNIRII”, Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova, Partidul Politic Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Partid Politic Partidul „RENAŞTERE”, Partidul Politic ”Platforma Demnitate și Adevăr”, Partidul Politic „ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR”, Partidul Politic „PATRIA”, Partidul Politic „PARTIDUL RUSO-SLAVEAN DIN MOLDOVA”, Partidul Politic „FORŢA DIASPOREI”, Partidul Politic ”Partidul Acțiune și Solidaritate”, Partidul Politic ”VOINȚA POPORULUI”, Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic”, Partidul politic Partidul Democrat Modern din Moldova ( Partidul Politic ”PRO MOLDOVA”), Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”, Partidul Politic „Puterea Oamenilor”, Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, Partidul Politic „ȘANSĂ”, Partidul Politic „Partidul Progresului Național”, Partidul Politic „Bugeacul Nostru”, Partidul Politic Coaliția pentru Unitate şi Bunăstare, Partidul Politic Mișcarea Alternativa Națională, Partidul politic Partidul Național Moldovenesc, Partidul Politic Liga Orașelor și Comunelor, Partidul Politic MIȘCAREA RESPECT MOLDOVA.
Trei partide politice nu au prezentat în conformitate cu prevederile legale, prin intermediul subsistemului informatic „Control Financiar”, dar au prezentat raportul doar pe suport de hârtie: Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”, Partidul Național Liberal, Partidul Socialist din Moldova.
Două partide politice au prezentat raportul prin SSI „Control Financiar”, cu încălcarea termenului prevăzut de lege: Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, Mișcarea Social-Politică a Romilor din Republica Moldova.
Patru partide politice sunt în proces de completare și semnare a rapoartelor prin SSI „Control Financiar”: Partidul Politic „Partidul Popular Democrat din Moldova”, Partidul Național Liberal, Partidul Popular Socialist din Moldova, Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”.
Alte 14 partide politice nu și-au îndeplinit obligațiile de raportare în termenul stabilit: Partidul Politic „Partidul Legii și Dreptății”, Partidul Politic Partidul Oamenilor Muncii, Partidul Social Democrat, Partidul Politic NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ, Partidul Politic „Partidul Popular Democrat din Moldova”, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator, Partidul Politic „Democrația Acasă”, Partidul Regiunilor din Moldova, Partidul Popular Socialist din Moldova, Partidul Politic „Partidul Societății Progresiste”, Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Partidul Politic Mișcarea Reformei Sociale, Partidul Politic „VICTORIE”.
Pe secna politică din Republica Moldova au apărut două partide noi, unul creat la sfârșitul anului 2023, iar altul la începutul anului electoral 2024, relatează mass-media de la Chișinău. Partidul politic „Victorie” și Partidul politic „Unitate” aduc numărul formațiunilor înregistrate în Republica Moldova la 80, transmite IPN.
Potrivit Agenției Servicii Publice, Partidul „Victorie” a fost înregistrat pe data de 28 decembrie 2023, în calitate de președinte fiind indicat Vadim Grozavu. Formațiunea declară că are 1331 de membri.
„Partidul politic Victoria se bazează pe principiile fundamentale ale transparenței, legalității, echității, garanției securității juridice deținând poziții patriotice și puternice. Suntem o formațiune pro moldovenească, pro cetățeni. Considerăm că pentru dezvoltarea statului este nevoie de o viziune clară cu privire la viitorul acestuia, fără a fi influențată de opinii și interese geopolitice”, se menționează în programul politic al formațiunii. Partidul politic „Unitate” este formațiunea cu numărul 80, fiind înregistrat pe 5 ianuarie 2024. Președintele formațiunii este Dmitrii Furdui, iar partidul arată că are 1199 de membri.
„Scopul final al partidului este de a construi o societate a libertății în conformitate cu legea. Elita politică din Moldova a devenit o castă. În ultimul deceniu, guvernele care s-au perindat au capturat statul, iar guvernul actual a instaurat în țară dictatura, atacând drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Vom aboli dictatura și îi vom aduce în fața justiției pe cei responsabili de crimele împotriva democrației”, se arată în programul partidului nou creat. Anul trecut au fost create cinci partide politice. Prima formațiune politică a fost înregistrată în ianuarie de către primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban – Mișcarea Alternativa Națională.
În martie 2023, activistul Dragoș Galbur și-a înființat Partidul Național Moldovenesc, iar în mai 2023 a fost înregistrat Partidul Liga Orașelor și Comunelor, unul dintre co-președinți fiind primarul de Leova, Alexandru Bujorean. În luna august 2023 au fost create alte două formațiuni – Mișcarea Respect Moldova, condusă de fostul deputat democrat, Eugeniu Nichiforciuc, și Mișcarea Reformei Sociale, condusă de Igor Istrati.
