Preşedintele american american Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz şi-au unit forţele vineri pentru a cere Congresului SUA să deblocheze în cele din urmă un nou ajutor financiar pentru Ucraina, dar nu există niciun semnal că vor fi ascultaţi. „Incapacitatea Congresului Statelor Unite de a ajuta Ucraina este aproape o neglijenţă criminală. Este un scandal”, a criticat preşedintele Biden, care de luni de zile cere un ajutor suplimentar de 60 de miliarde de dolari pentru a relua asistenţa militară, întreruptă la sfârşitul lunii decembrie. „Să sperăm că (parlamentarii) vă urmăresc şi decid să acorde sprijinul necesar, pentru că fără ajutorul Statelor Unite şi al statelor europene, Ucraina nu ar avea nicio şansă să se apere”, a adăugat invitatul său, pe care preşedintele american l-a primit în Birou Oval. Cancelarul german a profitat de scurta sa declaraţie în faţa presei pentru a denunţa interviul „ridicol” acordat de preşedintele rus Vladimir Putin jurnalistului conservator american Tucker Carlson, apropiat de Donald Trump, şi difuzat joi. Joi seară, cancelarul Olaf Scholz s-a întâlnit cu mai mulţi senatori democraţi şi republicani, cărora le-a cerut să susţină Kievul. Această vizită bilaterală, a treia de la preluarea mandatului în decembrie 2021, are loc în timp ce administraţia preşedintelui Joe Biden, în campanie pentru realegere, şi opoziţia republicană din Congres negociază de luni de zile un text care să includă noi fonduri pentru Ucraina, dar şi pentru Israel. Senatul american a făcut joi un mic pas spre eliberarea acestui ajutor, dar viitorul acestuia rămâne foarte incert, din cauza rezistenţei aleşilor care îl susţin pe Donald Trump din Camera Reprezentanţilor. Între timp, cancelarul german se prezintă drept un campion al ajutorului acordat Ucrainei. A dublat practic bugetul pentru ajutorul militar la peste şapte miliarde de euro anul acesta şi continuă să îşi îndemne partenerii europeni să îşi mărească asistenţa, subliniind că Germania – al doilea contributor în valoare absolută după SUA – nu poate duce totul pe umerii ei.
Olaf Scholz şi Joe Biden, legaţi de „o relaţie puternică de încredere”, potrivit unor surse guvernamentale germane, plănuiesc să vorbească şi despre conflictul din Fâşia Gaza. Ambii susţin cu hotărâre dreptul Israelului de a se apăra, dar întâlnirea lor vine după o schimbare bruscă de ton din partea preşedintelui american, care a calificat joi răspunsul israelian ca fiind „excesiv”. În plus, cei doi vor discuta despre summitul NATO care va avea loc în luna iulie, la Washington. Germania se mândreşte cu respectarea în acest an, pentru prima dată, a obiectivului de a aloca bugetului apărării 2% din PIB. Cei doi lideri ar putea discuta împreună şi despre un posibil acord cu Moscova pentru a permite întoarcerea în SUA a jurnalistului american Evan Gershkovich, reţinut în Rusia, în schimbul eliberării unui cetăţean rus, condamnat în Germania pentru asasinarea unui separatist cecen.
La rândul său, secretarul general al NATO i-a chemat pe europeni să-şi mărească producţia de arme pentru a creşte livrările către Ucraina şi preveni o confruntare cu Moscova „care ar putea dura zeci de ani”, într-un interviu acordat presei germane şi citat de France Presse. La mai puţin de o săptămână înainte de reuniunea miniştrilor apărării din NATO la Bruxelles pe 15-16 februarie, Jens Stoltenberg a insistat că „trebuie să ne reconstruim şi să dezvoltăm mai rapid baza industrială, pentru a creşte livrările către Ucraina şi a reconstitui propriile stocuri”. „Aceasta înseamnă trecerea de la producţia lentă în timp de pace la producţia rapidă de perioadă de conflict”, a declarat Stoltenberg ziarului duminical german Welt am Sonntag. „Nu există nicio ameninţare militară iminentă împotriva unui aliat” din NATO. „În acelaşi timp, Kremlinul rosteşte în mod regulat ameninţări la adresa unor ţări NATO”, a remarcat Stoltenberg. Subliniind că invazia Ucrainei de către Rusia în urmă cu aproape doi ani a arătat că „pacea în Europa nu este dobândită”, el a insistat asupra importanţei protejării ţărilor Alianţei. „Atât timp cât investim în securitatea noastră şi rămânem uniţi, vom continua să descurajăm agresiunea”, a spus el. „NATO nu caută război cu Rusia, dar trebuie să ne pregătim pentru o confruntare care ar putea dura zeci de ani”, a avertizat el.
Peste şase milioane de cetățeni azeri cu drept de vot sunt aşteptaţi să participe la alegerile prezidenţiale extraordinare care se desfăşoară miercuri în Azerbaidjan, relatează serviciul de presă al Ambasadei Republicii Azerbaidjan în România, citat de KARADENIZ PRESS. Reprezentanţa diplomatică azeră precizează, într-un comunicat de presă, că este pentru prima dată în istoria Azerbaidjanului independent când alegerile acoperă întregul teritoriu al unui stat suveran. ”Astfel, ca urmare a măsurilor antiteroriste desfăşurate în septembrie 2023, Azerbaidjanul s-a remarcat din rândurile unor ţări precum R. Moldova, Georgia şi Ucraina, care s-au confruntat cu probleme similare după obţinerea independenţei, şi a reuşit să-şi restabilească integritatea teritorială. Ca urmare a conflictului care a avut loc în 1988-1994, regiunea Karabah din Azerbaidjan a căzut în mâinile forţelor armate armene, iar peste 700.000 de azeri care erau rezidenţi locali ai acestui teritoriu au fost supuşi epurării etnice. După al doilea război din Karabah (2020), au fost îndeplinite condiţiile a patru rezoluţii adoptate de Consiliul de Securitate al ONU în 1993, suveranitatea Azerbaidjanului asupra regiunii Karabah a fost restabilită”, explică Ambasada Republicii Azerbaidjan în comunicat. În prezent, în cadrul programului „Marea Întoarcere” al guvernului Azerbaidjanului, aceste persoane strămutate interne se întorc la casele lor ancestrale şi se reinstalează. Şapte miliarde de dolari au fost cheltuiţi din bugetul de stat pentru lucrări de reconstrucţie şi infrastructură pe scară largă efectuate aici. Bugetul minim planificat pentru 2024 va fi de 2,4 miliarde de dolari. Se aşteaptă ca la alegerile prezidenţiale să participe 6.354.556 de cetăţeni azeri cu drept de vot. Împreună cu toate minorităţile etnice care trăiesc pe teritoriul Azerbaidjanului, minoritatea naţională armeană are dreptul de a participa la alegeri, subliniază ambasada. Pentru prima dată în istorie, vor vota foşti strămutaţi intern care s-au întors la casele lor ancestrale din Hankendi, Şuşa, Lacin, Kelbadjar şi alte regiuni şi sate eliberate. Circa 23.000 de alegători îşi vor exercita drepturile constituţionale, indiferent de naţionalitate, la 26 de secţii de votare create în aceste zone. Cetăţenii ţării care locuiesc în afara Azerbaidjanului sunt de asemenea aşteptaţi să participe activ la vot. Pentru ei au fost create secţii de votare în diverse ţări ale lumii, inclusiv în state europene, Franţa, Marea Britanie, Germania, Polonia, Cehia, Austria, Ungaria, România, Republica Moldova, precum şi în misiunile diplomatice ale Azerbaidjanului din alte ţări, mai informează sursa citată.
Premierul armean Nikol Paşinian a afirmat că ţara sa nu mai poate conta pe Rusia ca parteneră principală pentru apărare, deoarece Moscova nu şi-a onorat această responsabilitate de mai multe ori, relatează agențiile regionale de presă.
„Trebuie să înţelegem cu cine putem într-adevăr să păstrăm relaţii tehnico-militare şi de apărare”, a răspuns el unei întrebări a postului Radio Erevan despre reforma forţelor armate ale Armeniei. „Înainte, această problemă era simplă deoarece nu exista o astfel de îndoială şi nu era nicio dificultate în crearea unui concept. Înainte, 95-97% din relaţiile noastre de apărare erau cu Federaţia Rusă. Acum nu mai poate fi aşa din motive atât obiective, cât şi subiective”, a spus prim-ministrul.
Fosta republică sovietică Armenia, care are frontiere cu Georgia, Azerbaidjanul, Iranul şi Turcia, a contat multă vreme pe Rusia ca aliat de calibrul unei mari puteri. Paşinian a provocat însă iritare la Kremlin, punând la îndoială bazele alianţei bilaterale, observă Reuters.
Liderul armean a apreciat că trebuie luate în considerare eventuale legături de securitate ale Armeniei cu Statele Unite, Franţa, India şi Georgia. El a arătat că Rusia nu a ajutat Armenia când Azerbaidjanul a lansat o operaţiune militară fulger şi a redobândit controlul asupra enclavei separatiste Nagorno-Karabah, provocând astfel un exod al populaţiei majoritar armene.
Rusia susţine că Paşinian este vinovat de înfrângerea suferită de armeni în 2023, deoarece nu a reuşit să gestioneze rivalităţile complexe din sudul Caucazului.
Azerbaidjanul a acuzat Franţa de crearea premiselor unui nou război prin înarmarea Armeniei, ţară faţă de care şi-au arătat interesul şi Statele Unite, unde locuiește o importantă comunitate armeană.
Erevanul a anunțat recent că s-a alăturat în mod oficial Curţii Penale Internaţionale (CPI), au anunţat oficialii, o mişcare pe care aliatul tradiţional Moscova a denunţat-o ca fiind neprietenoasă. Curtea cu sediul la Haga a emis în martie un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus, Vladimir Putin, în legătură cu războiul din Ucraina şi cu deportarea ilegală de copii în Rusia. Erevanul este acum obligat să îl aresteze pe liderul rus dacă acesta pune piciorul pe teritoriul său. „Statutul de la Roma al CPI a intrat oficial în vigoare pentru Armenia la 1 februarie”, a declarat pentru AFP reprezentantul oficial al ţării pentru probleme juridice internaţionale, Yeghishe Kirakosyan. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Armenia a luat o „decizie greşită” atunci când parlamentul său a votat, în octombrie, ratificarea statutului de la Roma al CPI, iar ministerul rus de Externe a calificat acest demers drept un „pas neprietenos”. Armenia găzduieşte o bază militară rusă permanentă şi face parte din alianţa militară condusă de Moscova, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care cuprinde mai multe foste republici sovietice. Ţările occidentale au salutat ratificarea, care marchează extinderea jurisdicţiei curţii în ceea ce a fost mult timp considerat a fi curtea din spate a Rusiei. „Lumea devine tot mai mică pentru autocratul de la Kremlin”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referindu-se la Putin, după ce Armenia a ratificat statutul CPI în octombrie. Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, a încercat să asigure Rusia că ţara sa se ocupă doar de ceea ce consideră a fi crime de război comise de vecinul său, Azerbaidjan, în conflictul lor de lungă durată, şi că nu vizează Moscova. „Armenia a sperat că, prin aderarea la CPI, făcând un pas atât de sensibil pentru Rusia, ar putea primi garanţii de securitate din partea Occidentului”, a declarat pentru AFP analistul independent Vigen Hakobyan. „Dar se pare că şi-a tensionat legăturile cu Rusia fără a primi garanţii reale de securitate din partea Occidentului”. Armenia a semnat statutul de la Roma în 1999, dar nu l-a ratificat, invocând contradicţii cu constituţia ţării. Curtea Constituţională a declarat în martie că aceste obstacole au fost eliminate după adoptarea de către Armenia a unei noi constituţii în 2015. În noiembrie 2023, Erevanul a depus în mod oficial instrumentul de ratificare a statutului de la Roma.
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că Armenia trebuie să înţeleagă că aprofundarea cooperării cu NATO îi afectează suveranitatea, într-un interviu publicat recent de agenţia oficială rusă TASS, preluată de EFE, transmite Agerpres.
„Am încredere că la Erevan sunt conştienţi că aprofundarea interacţiunii cu Alianţa (Atlantică) duce la pierderea suveranităţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale”, a avertizat şeful diplomaţiei ruse.
El a amintit că în acest an Armenia a participat la zeci de activităţi ale NATO, a continuat să îşi modernizeze forţele armate conform standardelor Alianţei şi armata sa se pregăteşte în mai multe ţări din blocul nord-atlantic.
„Acest lucru nu poate să nu ne îngrijoreze. Le-am spus în repetate rânduri colegilor armeni că adevăratul obiectiv al NATO este să-şi consolideze poziţiile în regiune şi să creeze condiţii pentru manipulare conform formulei ‘dezbină şi stăpâneşte’”, a adăugat Lavrov.
Ministrul rus a subliniat că Armenia se confruntă în prezent cu o serie întreagă de provocări pe care nu le va putea rezolva cu ajutorul Occidentului.
„Spre deosebire de Rusia, Statele Unite şi Uniunea Europeană nu caută să aducă pacea în republică (Armenia) sau în Caucazul de Sud în general”, a susţinut el. Potrivit lui Lavrov, obiectivul Occidentului este „de a crea un nou focar de tensiune după cele din Balcani, Orientul Mijlociu şi Ucraina”.
Ministrul de externe rus a subliniat că Moscova consideră „dăunătoare” raţionamentele din Armenia cu privire la oportunitatea menţinerii celei de-a 102-a baze militare ruse pe teritoriul republicii.
„Acordul privind amplasarea sa acolo a fost semnat la 16 martie 1995 şi a avut la bază în principal interesele naţionale şi obiectivul comun al statelor noastre de a consolida stabilitatea în Caucazul de Sud”, a amintit el.
Militarii ruşi – a subliniat Lavrov – „sunt un element cheie pentru garantarea păcii în această regiune”.
Lavrov a exprimat convingerea Moscovei că „dificultăţile” din relaţiile ruso-armene sunt „de natură tranzitorie” şi că „vor fi depăşite dacă există voinţă politică”.
La rândul său, liderul azer Ilham Aliev a afirmat anterior că au fost „create condiţiile” pentru semnarea unui tratat de pace cu Armenia, vecin şi mare adversar, asigurând că nu doreşte un „nou război”.
„Cel mai important lucru astăzi este că au fost create condiţii reale pentru semnarea unui tratat de pace”, a declarat el într-un interviu televizat.
„De aceea, trebuie să lucrăm activ asupra textului”, a adăugat liderul azer.
Observatorii rămân, însă, precauţi cu privire la progresul discuţiilor, deoarece există multe dezacorduri între cele două ţări din Caucaz.
Azerbaidjanul şi Armenia au purtat două războaie, în anii 1990 şi în 2020, legate de enclava Nagorno-Karabakh, recucerită în cele din urmă în septembrie de forţele de la Baku.
În decembrie, cele două ţări au efectuat un schimb de prizonieri văzut ca un progres diplomatic şi care a reînviat speranţele de pace. Dar tensiunile rămân mari şi incidente armate au loc în mod regulat la frontieră.
Cu toate acestea, Ilham Aliev a declarat că este „sigur că nu va fi un nou război” cu Armenia. „Voi face tot ce îmi stă în putere pentru a preveni acest lucru. Destule, destule războaie”, a adăugat el.
El a acuzat Franţa, cu care relaţiile se înrăutăţesc, că se află „la originea deteriorării situaţiei din Caucaz”.
Preşedintele azer, care critică Parisul pentru sprijinul acordat Erevanului, a afirmat încă o dată că Franţa „pregăteşte (Armenia) pentru un nou război” furnizându-i arme.
Ministerul azer de Externe a cerut anterior Franţei să oprească orice „ingerinţă” în afacerile sale interne, după arestarea unui francez acuzat de spionaj de către Baku, care a fost denunţat de Paris ca fiind „arbitrar”.
Prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a declarat recent că ţara sa ar putea să rateze termenul de 1 ianuarie 2025, data limită pe care şi-a propus-o pentru aderarea la zona monetară unică a Uniunii Europene. Acest anunț demonstrează slaba pregătire economică și instituțională a statului balcanic.
Reduta Euro
Data-ţintă pentru adoptarea euro „nu este sfântă”, a declarat Nikolai Denkov în timpul unui interviu acordat postului de radio bulgar Darik alături de vicepremierul Maria Gabriel, actuala şefă a diplomaţiei, care va deveni premier în locul lui conform acordului de rotaţie guvernamentală. Denkov nu a exclus posibilitatea ca intrarea în zona euro să se întâmple mai târziu – la 1 iulie 2025.
„Ceea ce este sfânt este să avem o direcţie clară şi să lucrăm la ea. Noi, cei din guvern, suntem convinşi că acest lucru este benefic pentru mediul de afaceri, pentru cetăţeni, pentru creşterea controlului asupra băncilor şi instituţiilor financiare”, a punctat Denkov.
Premierul a subliniat însă că actuala coaliţie aflată la putere face tot posibilul pentru a accelera procesul de aderare la euro.
Anul trecut, Bulgaria a renunţat la data ţintă pentru adoptarea euro, ianuarie 2024, deoarece rata inflaţiei nu a reuşit să îndeplinească standardul şi nu pusese încă în aplicare anumite modificări legislative.
„Data este atunci când sunt îndeplinite toate criteriile de la Maastricht. Poate că 1 ianuarie 2025 ar fi o dată posibilă”, declara vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, în februarie 2023.
Probleme energetice
Bulgaria înlocuieşte importurile de petrol ruseşti cu ţiţei din Kazahstan, Irak şi Tunisia, în ianuarie, potrivit traderilor şi datelor LSEG.
Bulgaria are o derogare de la un embargo al Uniunii Europene care îi permite să continue importurile maritime de petrol rusesc în 2024. Dar ţara a restricţionat exporturile tuturor produselor rafinate produse din ţiţei rusesc, începând cu această lună, ceea ce face aproape imposibil ca singura sa rafinărie să funcţioneze cu petrol rusesc şi a decis să oprească toate importurile de ţiţei rusesc, din martie.
Bulgaria cumpără petrol pentru a-şi alimenta rafinăria din Burgas, care are o capacitate de 190.000 de barili pe zi (bpd) şi este operată de grupul Lukoil din Rusia.
Bulgaria a fost al patrulea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc pe mare în 2023, cumpărând peste 100.000 bpd. Dar, în această lună, niciun petrol din Rusia nu va ajunge în portul Burgas.
Întrucât Lukoil nu mai poate furniza rafinăriei din Burgas propriul său petrol Urals, trebuie să folosească petrol din altă parte, crescând costurile.
Rentabilitatea fabricii este, de asemenea, afectată de un impozit de 60% impus de guvernul Bulgariei asupra profiturilor rafinăriei.
Până acum, în ianuarie, Burgas urmează să primească două transporturi de 70.000 de tone de ţiţei KEBCO din Kazahstan, o cantitate de 76.000 de tone de Basrah Light, 50.000 de tone de CPC Blend şi 33.000 de tone de petrol din Tunisia, potrivit datelor LSEG.
KEBCO, un sortiment kazah exportat din porturile ruseşti cu aceeaşi calitate ca Urals, este cel mai probabil înlocuitor al petrolului rusesc în Bulgaria, au spus comercianţii, adăugând că oferta sa este limitată şi preţul este semnificativ mai mare decât pentru Urals.
Burgas este concepută pentru a procesa petrolul Urals şi în prezent poate funcţiona numai pe grad acru, ceea ce este dificil şi costisitor în UE, au spus traderii.
”Piaţa petrolului acid din Europa este limitată din cauza lipsei de petrol Urals şi Kurd”, a spus unul dintre traderi.
Exporturile de petrol din regiunea Kurdistan a Irakului au fost suspendate din primăvara trecută.
Lukoil a declarat că îşi revizuieşte strategia cu privire la activele din Bulgaria şi că ar lua în considerare vânzarea acestora.
Războiul cerealelor
Mai multe state din estul Uniunii Europene, inclusiv România, cer Comisiei Europene să impună taxe de import pentru cerealele din Ucraina, invocând concurenţa neloială, a declarat recent Ministerul Agriculturii de la Sofia.
Ministerul bulgar a precizat că miniştrii agriculturii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia au trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care solicită aceste măsuri, motivând că produsele agricole mai ieftine din Ucraina le afectează pieţele de export.
Cei cinci semnatari ai scrisorii se numără printre cele şase state membre ale UE care produc semnificativ mai mult grâu şi porumb decât au nevoie, ceea ce este esenţial pentru siguranţa alimentară europeană şi pentru suveranitatea strategică a UE, au arătat miniştrii din cele cinci ţări.
„Acesta este motivul pentru care Bruxelles-ul trebuie să introducă măsuri care să protejeze pieţele statelor membre care se învecinează cu Ucraina, ajutându-le în acelaşi timp să îşi folosească întregul potenţial de export”, se arată în scrisoarea semnată de cei cinci miniştri, printre care şi ministrul agriculturii din Ungaria, Istvan Nagy.
„Una dintre aceste (măsuri) ar putea fi introducerea de taxe de import pentru cele mai sensibile produse agricole”, se spune în scrisoare.
Dimensiunile mai mari ale exploataţiilor agricole din Ucraina fac ca exporturile de cereale ale ţării să fie mai ieftine, iar acest lucru îi obligă pe fermierii din UE să iasă de pe pieţele lor tradiţionale de export, au explicat miniştrii.
Fermierii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia „au suferit prejudicii semnificative” de când UE a suspendat anul trecut cotele de import şi taxele vamale pentru cerealele din Ucraina, se plâng ei.
De asemenea, miniştrii solicită Comisiei Europene să examineze într-un raport dacă modul în care se face producţie în Ucraina este în conformitate cu standardele UE.
Plângerile au fost adresate comisarului european pentru comerţ, Valdis Dombrovskis, şi comisarului pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.
După invazia rusă din 2022, exporturile de cereale au fost o sursă – rară – de tensiune între Kiev şi vecinii săi din UE, deoarece Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia au devenit rute de tranzit alternative pentru cerealele ucrainene pentru a ajuta la compensarea exporturilor mai lente prin porturile ucrainene de la Marea Neagră. Fermierii din aceste ţări au protestat faţă de aceste transporturi, susţinând că acestea distorsionează pieţele locale.
Polonia, Slovacia şi Ungaria au anunţat restricţii asupra importurilor de cereale ucrainene în septembrie anul trecut, după ce Comisia Europeană a decis să nu prelungească interdicţia privind importurile în cele cinci ţări vecine ale Ucrainei din UE. Toate cele trei interdicţii se aplică doar importurilor interne şi nu afectează tranzitul către pieţele de desfacere.
Ucraina a răspuns prin depunerea unei plângeri la Organizaţia Mondială a Comerţului împotriva celor trei ţări, în timp ce alţi membri ai UE au condamnat măsurile unilaterale.
Problemele Mării Negre
Ministrul adjunct al apărării din Bulgaria, Atanas Zaprianov, a semnat alături de ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, la Istanbul, Memorandumul de Înţelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră, împreună cu ministrul turc al apărării, Yaşhar Güle. Prin lansarea MCM Black Sea demonstrăm solidaritatea şi angajamentul nostru comun în contracararea ameninţărilor minelor marine care plutesc în derivă în Marea Neagră, a precizat ministrul, adăugând că ”agresivitatea şi dispreţul Federaţiei Ruse faţă de normele de drept internaţional fac din Marea Neagră nu doar o problemă regională, ci una cu implicaţii globale”.
Am semnat, la Istanbul, Memorandumul de Înţelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea, împreună cu ministrul turc al apărării, Yaşhar Güle, şi ministrul adjunct al apărării din Bulgaria, Atanas Zaprianov”, anunţă ministrul Angel Tîlvăr pe Facebook.
”Concretizarea acestui proiect a fost una dintre priorităţile mandatului meu, pentru că este responsabilitatea noastră, ca state riverane şi membri ai NATO, să depunem toate eforturile pentru siguranţa Mării Negre, cu sprijinul şi implicarea aliaţilor noştri. Prin lansarea MCM Black Sea demonstrăm solidaritatea şi angajamentul nostru comun în contracararea ameninţărilor minelor marine care plutesc în derivă în Marea Neagră. Agresivitatea şi dispreţul Federaţiei Ruse faţă de normele de drept internaţional fac din Marea Neagră nu doar o problemă regională, ci una cu implicaţii globale”, a arătat ministrul român.
Tîlvăr afirmă că ”aşteaptă cu încredere implicarea, pe viitor, a partenerilor NATO riverani, Grupurilor Navale Permanente ale NATO şi a altor state aliate, pentru a consolida cooperarea şi interoperabilitatea în asigurarea securităţii Mării Negre şi a regiunii Euro-Atlantice”.
În abordarea problematicii esenţiale a securităţii Mării Negre, Angel Tîlvăr a afirmat că şi alte iniţiative, precum misiunile de Poliţie Aeriană ale NATO, au un rol important în menţinerea securităţii regionale, potrivit Ministerului Apărării. ”Doresc să îmi exprim aprecierea sinceră faţă de valorosul nostru aliat, Turcia, pentru dislocarea recentă a patru aeronave F-16 şi a 80 de militari la una dintre principalele noastre baze aeriene”, a spus ministrul Tîlvăr.
Oficialul român a subliniat ca trebuie menţinută toată atenţia NATO asupra evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre unde, împotriva normelor dreptului internaţional, Federaţia Rusă continuă atacurile nediscriminatorii care vizează infrastructura civilă ucraineană, fiind produse distrugeri semnificative, cu impact major asupra populaţiei civile, mai transmite Ministerul bulgar al Apărării.
Problema Schengen
Comisia Europeană a refuzat recent să comenteze în legătură cu o propunere de ridicare a controalelor la frontiera terestră între Bulgaria, România şi Grecia, propunere făcută de mai mulţi politicieni din cele trei ţări într-o scrisoare adresată ministrului grec al migraţiei şi azilului Dimitris Kairidis. „Cu siguranţă nu vom face comentarii despre conţinutul unei scrisori care nici nu ne-a fost adresată şi pe care nici nu am văzut-o. Funcţionarea Schengen, rolul sau partea Schengen care se aplică în prezent României şi Bulgariei este foarte bine cunoscută, adaptările la ceea ce a fost agreat de toate statele membre sunt de asemenea foarte bine cunoscute – aceasta este situaţia în care ne aflăm, nu vom face speculaţii despre nimic care ar putea depăşi asta până când vor fi luate alte decizii. Aşa cum ştiţi foarte bine, măsurile care au fost luate au necesitat ceva timp şi au presupus negocieri între statele membre şi astfel suntem acum într-o nouă situaţie care a relaxat controalele frontaliere până la un punct pentru anumite tipuri de călătorii către restul Uniunii Europene”, a declarat purtătorul de cuvânt principal al Comisiei Europene, Eric Mamer. Colega sa Anitta Hipper a adăugat că „la finalul anului trecut, practic pe 30 decembrie, Consiliul a convenit cu unanimitate cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen”. ”Este o realizare uriaşă şi salutăm faptul că Bulgaria şi Romania vor începe să aplice acquis-ul Schengen integral de la 31 martie (pentru frontierele aeriene şi maritime, n.red.). Ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime va avea loc la 31 martie şi acesta ca urmare a muncii foarte intense depuse de România şi Bulgaria şi de asemenea datorită angajamentului şi deciziei lor politice”, a spus Hipper. Eurodeputaţii Vlad Gheorghe, Dacian Cioloş (România) şi Georgios Kyrtsos (Grecia) şi parlamentarul bulgar Daniel Lorer i-au trimis o scrisoare comună ministrului imigraţiei şi azilului din Grecia în care îi recomandau acestuia să propună, în cadrul reuniunii informale a miniştrilor justiţiei şi afacerilor interne desfăşurate joi şi vineri la Bruxelles, ridicarea controlului la frontiera terestră Schengen dintre România, Bulgaria şi Grecia. Semnatarii au adus în atenţia ministrului Dimitris Kairidis mai multe argumente pentru care consideră că acest apel este oportun şi prin care solicită ridicarea controalelor cât mai rapid. „În primul rând, din 2011, Comisia Europeană reiterează sistematic că Bulgaria şi România sunt pregătite pentru aderarea deplină la Schengen. În al doilea rând, Parlamentul European a emis numeroase rezoluţii şi rapoarte prin care solicită aderarea deplină la Schengen, care au fost susţinute de majoritatea absolută a Camerei”, susţineau semnatarii scrisorii. Un alt argument prezentat de ei este acela că reprezentanţii sectoarelor turismului grec şi HORECA cer ridicarea controlului la frontierele terestre pentru a facilita sosirea turiştilor români şi bulgari în Grecia. Aceasta ar deveni un factor foarte important al dezvoltării economice, în special în părţile de nord ale Greciei, cu condiţia ca graniţa terestră să devină complet deschisă înainte de perioada estivală. În al patrulea rând, în momentul de faţă controalele la frontierele terestre dintre cele trei ţări care se află oficial în spaţiul Schengen aduc încă pierderi uriaşe companiilor de transport şi turiştilor, în ceea ce priveşte costurile de călătorie, câştigurile financiare ratate şi timpul. Acesta este un factor pe care nu-l putem subestima în contextul crizei economice şi inflaţiei fără precedent. ”În al cincilea rând, ridicarea frontierei ar îmbunătăţi imediat parametrii de mediu ai zonelor în cauză, contribuind astfel la obiectivul UE de reducere a emisiilor de CO2, a poluării aerului şi a bolilor conexe”, se menţiona în scrisoare.
Decizie istorică
Comisia Europeană salută decizia „istorică” a Consiliului UE de a accepta, începând cu martie 2024, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen într-o primă etapă, cu graniţele aeriene şi maritime, şi spune că în 2024 vor continua negocierile pentru renunţarea la controale şi pentru graniţele terestre, o decizie în acest sens fiind aşteptată „într-un termen rezonabil”. Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, se aşteaptă chiar ca acest lucru să se întâmple în cursul anului viitor.
„Comisia salută decizia unanimă de astăzi a Consiliului de a primi România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime începând cu martie 2024. Aderarea lor va stimula călătoriile, comerţul şi turismul şi va consolida şi mai mult piaţa internă”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
„Ziua de astăzi marchează un moment istoric pentru Bulgaria şi România. Şi o zi de mare mândrie pentru cetăţenii români şi bulgari. Începând cu luna martie, aceştia vor putea să traverseze liber frontierele interne maritime şi aeriene, fără controale la frontieră. Acesta este un mare pas înainte pentru ambele ţări şi pentru spaţiul Schengen în ansamblu. Felicitări Bulgariei şi României: această mare realizare este posibilă datorită muncii, angajamentului şi perseverenţei voastre. Datorită vouă, spaţiul Schengen va deveni şi mai puternic, în beneficiul tuturor cetăţenilor UE”, a declarat preşedinta Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, citată în comunicat.
„Discuţiile privind o nouă decizie de ridicare a controalelor la frontierele terestre vor continua în 2024”, dă asigurări executivul european, în condiţiile în care Ministerul de Interne de la Viena a transmis că în prezent nu există astfel de negocieri şi, prin urmare, nu există nici o dată fermă pentru aplicarea facilităţilor Schengen la transportul terestru. „Se aşteaptă ca o decizie a Consiliului în această privinţă (ridicarea controalelor la frontierele terestre – n.r.) să fie luată într-un termen rezonabil”, spune Comisia Europeană în comunicat.
Comisiarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, este chiar mai optimistă. Ea spune că integrarea deplină în Schengen a României şi Bulgariei ar putea veni chiar în 2024. Este anul în care vor fi alegeri europene, iar din toamnă va funcţiona probabil o nouă Comisie Europeană.
„Salut decizia unanimă a statelor membre de a invita România şi Bulgaria în spaţiul Schengen. Această decizie istorică a Consiliului vine după 13 ani de blocaj şi este rezultatul angajamentului politic şi al determinării. Este un pas înainte crucial care va permite cetăţenilor şi întreprinderilor să beneficieze pe deplin de drepturile lor la libera circulaţie, pe calea aerului şi pe mare. Sunt convinsă că, anul viitor, Consiliul va fi, de asemenea, în măsură să decidă cu privire la ridicarea controalelor la frontierele terestre. Voi continua să sprijin în mod activ acest proces crucial pentru Europa”, promite Ylva Johansson, comisar pentru afaceri interne, citată în comunicatul CE.
Condiții austriece
Una dintre condiţiile puse de Austria pentru a-şi ridica veto-ul în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen pare să fi fost acceptată. „Pentru a ajuta Bulgaria şi România să protejeze frontierele externe ale Uniunii, se va continua să se acorde sprijin financiar substanţial şi asistenţă Frontex. În acelaşi timp, proiectele-pilot dezvoltate de Bulgaria şi România la frontierele externe s-au dovedit eficiente şi ar trebui să fie transformate în acorduri mai structurale”, spune Comisia Europeană arătând astfel care sunt „următoarele etape”.
Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la spaţiul Schengen, spune Comisia Europeană, care a recomandat în repetate rânduri includerea celor două ţări în Schengen arătând că îndeplinesc toate condiţiile tehnice.
În 2011, Comisia a confirmat pentru prima dată că atât Bulgaria, cât şi România sunt pregătite să devină parte a spaţiului Schengen fără controale la frontierele interne. De atunci, Bulgaria şi România au continuat să demonstreze că îndeplinesc condiţiile pentru a deveni membre Schengen. Acest lucru a fost reconfirmat de trei misiuni de constatare la frontierele externe ale Bulgariei şi României, în 2022 şi 2023.
De asemenea, Comisia a lansat proiecte-pilot cu România şi Bulgaria în martie 2023 pentru a stimula gestionarea frontierelor externe, a consolida cooperarea cu ţările vecine şi a asigura proceduri rapide de azil şi de returnare, arată comunicatul de la Bruxelles.
Şi Spaţiul Schengen este pregătit să primească România şi Bulgaria, susţine CE. În ultimul deceniu, UE a depus eforturi pentru a consolida arhitectura care protejează spaţiul fără controale la frontierele interne. Au fost introduse o serie de măsuri în domeniul securităţii şi al cooperării poliţieneşti şi judiciare pentru a se asigura că UE rămâne puternică în faţa ameninţărilor la adresa securităţii. În prezent, spaţiul Schengen este susţinut şi de un nou model de administrare, de un nou mecanism de evaluare şi de un ciclu anual de raportare şi monitorizare. Eforturile comune depuse în ultimii ani au făcut ca spaţiul Schengen să fie mai puternic şi mai rezistent, arată Comisia Europeană.
Ce înseamnă Schengen
Spaţiul Schengen de liberă circulaţie al Europei este una dintre cele mai mari realizări ale sale şi una dintre cele mai preţuite de cetăţenii UE. Ceea ce a început ca un proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg – s-a extins treptat, de-a lungul a şapte etape de extindere, pentru a deveni ceea ce este astăzi cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume.
Beneficiile eliminării frontierelor interne rămân la fel de convingătoare şi astăzi ca şi în 1985, consideră Comisia Europeană.
Spaţiul Schengen este parte integrantă a cadrului juridic al UE. Conform tratatelor, toate statele membre ale UE trebuie să devină, atunci când sunt pregătite, membri cu drepturi depline ai spaţiului Schengen. Acesta este atât un drept, cât şi o obligaţie.
În prezent, spaţiul Schengen cuprinde 27 de ţări şi se întinde pe o suprafaţă de 4 milioane de kilometri pătraţi, cu o populaţie de aproape 420 de milioane de persoane.
Cu România şi Bulgaria, spaţiul Schengen va creşte la 4,5 milioane de kilometri pătraţi, cu o populaţie de 450 de milioane de locuitori, menţionează comunicatul executivului european.
„Atât Bulgaria, cât şi România s-au dovedit a avea un istoric exemplar în ceea ce priveşte punerea în aplicare (a reglementărilor Schengen – n.r). Cu România şi Bulgaria, Schengen devine şi mai puternic. Misiunile voluntare de investigare din 2022 în Bulgaria şi România şi cea mai recentă misiune din 2023 în Bulgaria nu au făcut decât să le întărească gradul de pregătire”, afirmă Comisia Europeană.
Semnal strategic
Odată cu intrarea României şi Bulgariei în Schegen, este a noua etapă de extindere a spaţiului, ceea ce confirmă şi consolidează atât încrederea reciprocă, cât şi unitatea dintre statele membre pe care se bazează Schengen şi va contribui la progresul acestui proiect esenţial.
„Aceasta va face Uniunea mai puternică prin protecţia consolidată a frontierelor noastre externe comune şi printr-o cooperare poliţienească eficientă – mai prosperă prin eliminarea timpului pierdut la frontiere şi prin facilitarea contactelor între persoane şi întreprinderi – şi mai atractivă prin extinderea semnificativă a celui mai mare spaţiu comun fără controale la frontierele interne din lume”, arată executivul european.
„Decizia istorică luată astăzi de Consiliu este o dovadă puternică a unităţii de scop şi de spirit a UE. Aderarea României şi a Bulgariei va face Schengen mai puternic – consolidând această „bijuterie a coroanei” atât de emblematică pentru modul nostru de viaţă european, în beneficiul pieţei interne, al economiilor noastre şi al cetăţenilor europeni de pretutindeni. Felicit din toată inima ambele ţări pentru toată munca depusă pentru a ajunge aici – aceasta este o realizare a dumneavoastră, care nu este doar meritată, ci şi aşteptată cu mult timp în urmă. Şi vom continua să parcurgem împreună fiecare pas al drumului înainte”, a transmis Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Parlamentul olandez a aprobat poziţia guvernului ţării în favoarea aderării Bulgariei ca membru cu drepturi depline la spaţiul fără frontiere Schengen, a anunţat triunfător vineri, ministrul bulgar de interne Kalin Stoianov.
Război politic intern la Viena
Analiștii politici consideră că partidul condus de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, încearcă să fure tema migraţiei de la partidul de extremă dreaptă, astfel se explică refuzul de a accepta România în spaţiul Schengen. Totuşi, Austria ar putea accepta ca România şi Bulgaria să adere la spaţiul Schengen mai întâi cu aeroporturile, apoi terestru, negocierile europene fiind în plină desfăşurare.
Mihai Răzvan Ungureanu a fost întrebat în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV, dacă a depistat influenţe subterane ale Moscovei în refuzul Austriei de accepta România în spaţiul Schengen.
”Nu cred că trebuie să mergem în măruntaiele unor teorii conspiraţioniste. A fost opţiunea de politică internă a guvernului de coaliţie de la Viena. Practic, preşedintele celui mai important partid din coaliţie, cancelarul Nehammer, uitându-se la alegerile generale de anul viitor, încearcă să fure tema migraţiei de la partidul de extremă dreaptă FPÖ (Partidul Libertăţii). A riscat foarte mult, e greu să apreciem care vor fi efectele electorale, eu unul le prevăd diminuate. S-a văzut în alegerile de land de anul acesta că tema migraţiei n-a funcţionat, chiar dacă a fost asumată de ÖVP – partidul cancelarului Nehammer. Cred că efectele electorale nu vor aduce un mare câştig pentru ÖVP, care a pierdut mult în alegerile de landuri. Social-democraţii nu prea există şi vine puternic din urmă partidul de extremă dreapta – care e mult mai credibil când vorbeşte de interzicerea sau micşorare capacităţii de absorbţie a migranţilor în Austria – faţă de ÖVP, care până acum părea să fie stâlpul europenităţii”, a spus Mihai Răzvan Ungureanu la Prima TV.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, referitor la aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, că nu vrea ca lumea să creadă că „suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România”.
„Dosarul Schengen este un dosar european care nu a mers aşa cum a trebuit. În cazul nostru, anul trecut, cam tot la începutul iernii, Austria a refuzat să acorde un vot pentru intrarea României în Schengen. De atunci toată lumea negociază pe absolut toate palierele. Acum a apărut o oarecare flexibilizare a poziţiei austriece, însă vreau să fim foarte sincer aici mai este cale lungă şi este nevoie de multe negocieri şi multe discuţii. Aici intervin sigur ministerele, Externele, Internele şi reprezentanţa noastră din Bruxelles care s-a implicat exemplar în toate discuţiile. Nu vreau să creadă cineva că suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România. Este nevoie de foarte, foarte multe negocieri în continuare”, a afirmat Klaus Iohannis, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest de la
Guvernul olandez a informat Parlamentul de la Haga că sprijină intrarea Bulgariei în Schengen, a anunţat vineri ambasadoarea Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Willemijn van Haaften.
Olanda, alături de Austria, s-a opus în urmă cu un an intării Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie, în timp ce România s-a lovit numai de veto-ul Vienei. România şi Bulgaria şi-au depus însă candidatura împreună pentru aderarea la Schengen, astfel că cele două ţări sunt privite „la pachet”.
Acuzații dure
”Ca bulgar, cred că aşa-numitele condiţii speciale sunt inacceptabile şi nejustificate. Bulgarii sunt obosiţi şi afectaţi de standardele duble faţă de ei ca europeni. Vorbind ca politician, cred că această discuţie din Austria nu este îndreptată către Bulgaria şi România, ci către societatea austriacă. Despre ce condiţii vorbim, când ţara noastră îşi îndeplineşte oricum toate angajamentele de protecţie a frontierelor? Şi acestea nu sunt cuvintele mele, ci ale tuturor instituţiilor europene, ale fiecăreia dintre ele. În acest sens, nu există noi angajamente pentru noi. Îndeplinim deja cerinţele Austriei”, a declarat Novakov, citat de mass-media.
El a afirmat că acest comportament al Austriei este mai degrabă rezultatul proceselor politice interne.
Austria cerea Comisiei Europene o triplare a numărului de poliţişti de frontieră şi fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. În plus, Austria solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Europarlamentarul bulgar Andrey Novakov a îndemnat anterior Bulgaria şi România să elimine barierele la punctele comune de trecere a frontierei, în semn de protest dacă li se va refuza în continuare aderarea la spaţiul Schengen, informează BTA, citată de mass-media de la București.
„Propunerea mea este acea ca, în situaţia în care nu vom intra în Schengen, să rezolvăm în mod bilateral controalele la frontieră între Bulgaria şi România şi să ridicăm barierele (între cele două ţări) fără a încălca legislaţia europeană. Acest lucru este posibil şi ar trebui să îl facem, inclusiv în semn de protest”, a declarat joi Novakov la un forum pe transport, digitalizare, oraşe inteligente şi securitatea alimentară, organizat la Sofia. Evenimentul est organizat de dir.bg şi 3E News. Agenţia de presă BTA este partener media la acest forum.
Andrey Novakov a subliniat că nu sunt multe poduri peste Dunăre între Bulgaria şi România pentru că strategia României este aceea de a-şi dezvolta infrastructura spre vest, în direcţia Ungariei, şi nu în sud, spre Bulgaria. Pe de altă parte, principalele oraşe bulgare de la Dunăre sunt mai mici decât oraşele româneşti şi există o lipsă de interes în conectarea lor, crede Novakov. Potrivit europarlamentarului, există bani pentru construcţia de poduri peste Dunăre, însă nu există dorinţă pentru construcţia lor. Bulgaria ar trebui să convingă România că au o ţară membră UE şi la sud şi astfel de infrastructura ar fi în interesul său.
Demers regional
La rândul lor, consilierii locali din Giurgiu şi Ruse au semnat recent, în cadrul unei şedinţe comune româno-bulgare, o declaraţie comună şi o scrisoare cu privire la importanţa aderării la Spaţiul Schengen ce va fi transmisă premierilor şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări
„La 16 ani distanţă de la aderarea simultană la Uniunea Europeană, la mai bine de două decenii de cooperare care au generat dezvoltarea şi modernizarea celor două comunităţi, iată-ne astăzi, împreună, într-o simbioză care ne caracterizează, pe o traiectorie comună către Spaţiul Schengen, drum cu prioritate, intersecţie cu o serie de oportunităţi de neratat pentru Euroregiune. Adresăm astăzi o scrisoare celor două Guverne pentru că eticheta de state Schengen ar aduce României şi Bulgariei noi oportunităţi şi pentru că cetăţenii au dreptul la o bună guvernare! Aşa cum ne asumăm în declaraţia comună, împreună trebuie să ne constituim într-o voce comună care spune că cele două ţări au nevoie şi merită să intre în spaţiul Schengen!”, a declarat primarul municipiului Giurgiu, Adrian Anghelescu.
„Conectivitatea noastră nu este decisă de preşedinţi, prim-miniştri sau lideri UE. Conexiunea noastră vine destul de natural de la individ la individ, din prietenie, contactele noastre zilnice şi munca noastră împreună. De ani de zile, Ruse şi Giurgiu au arătat în mod continuu cum pot fi înlăturate barierele prin dialog şi parteneriat. Între noi, ca cetăţeni de ambele părţi ale graniţei, s-a creat o legătură atât de puternică încât politicienii şi administratorii trebuie să parcurgă acum o serie de paşi pentru a o transforma în documente”, a afirmat primarul municipiului Ruse, Pencho Milkov, de la tribuna Ateneului ‘Nicolae Bălănescu’.
Şi directorul executiv al Asociaţiei Euroregiunea Danubius, Lili Gancheva, a declarat că formula succesului acestui demers constă în încredere, acceptare şi continuitate. „După cum se spune în Declaraţia Comună pe care o susţinem, cred că cheia succesului este să fim împreună pentru că aşa putem forma o voce comună pentru a fi auziţi! Merităm şi ar trebui să fim în Spaţiul Schengen!”, a afirmat Lili Gancheva.
În scrisoarea comună, semnată de toţi consilierii municipali din Giurgiu şi Ruse şi care va fi înaintată premierului României, Marcel Ciolacu, şi premierului Republicii Bulgare, Nikolai Denkov, precum şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări, se subliniază faptul că aderarea la spaţiul Schengen este „esenţială pentru schimbarea pe care o va aduce în regiune”.
Reformă politică
Într-un demers menit să faciliteze aderarea la spațiul Schengen, Consiliul Judiciar Suprem al Bulgariei a votat pentru demiterea controversatului procuror-şef Ivan Gheşev, considerat de mulţi bulgari drept un apărător de frunte al capilor mafiei din ţară şi un obstacol cheie în calea instaurării statului de drept, relata anterior POLITICO.
Consiliul Judiciar Suprem, care este cea mai înaltă autoritate judiciară din Bulgaria, a declarat că a votat cu 16 voturi la 4 pentru demiterea acestuia. Decizia de demitere a acestuia este acum transmisă preşedintelui Rumen Radev, care trebuie să o aprobe, dar nu are un termen limită pentru a face acest lucru.
Anterior deciziei Consiliului Judiciar Suprem, Gheşev avusese o apariţie la televiziunea naţională şi a refuzat să demisioneze, atacâdu-şi rivalii din parlament pe care i-a numit „gunoi politic”.
Gheşev s-a confruntat cu presiuni pentru a demisiona ca urmare a acuzaţiilor că o explozie care a avut loc lângă vehiculul său, la începutul lunii mai, descrisă drept o „tentativă de asasinat”, a fost de fapt o înscenare.
Noul guvern al Bulgariei, care a preluat puterea la începutul acestei luni, a promis să pună ţara pe o traiectorie către normele democratice ale UE. Timp de mulţi ani, Bulgaria a fost considerată un „stat capturat”, în care oligarhii şi protectorii lor politici au operat efectiv în impunitate, în colaborare cu grupurile de crimă organizată. Rolul lui Gheşev – poreclit „Şapcă” – este deosebit de sensibil. În timpul protestelor masive antimafia din 2020, el a fost indicat ca fiind figura centrală din sistemul judiciar care face în aşa fel încât să se asigure că niciun lider important nu este adus vreodată în faţa justiţiei. Acesta a intrat însă în conflict deschis cu foşti aliaţi, inclusiv cu fostul prim-ministru Boiko Borissov.
Confruntat cu plecarea iminentă, Gheşev şi-a acuzat duşmanii că încearcă să-l asasineze şi a început să facă dezvăluiri despre o serie de anchete care au fost ascunse – inclusiv un caz de spălare de bani în care este implicat Borissov şi achiziţionarea unei proprietăţi scumpe în Barcelona. Preşedintele Radev, care provine din rândurile socialiştilor, are puteri limitate pentru a se opune deciziilor Consiliului Judiciar Suprem, dar ar putea întârzia plecarea lui Gheşev pentru a-i permite acestuia să creeze probleme noului guvern. Radev adoptă o poziţie blândă faţă de Rusia şi este ostil noului guvern reformator condus de premierul Nikolai Denkov, care s-a angajat să adopte o poziţie mai deschis pro-NATO şi pro-Ucraina.
Ministerul rus al Energiei a propus restricţionarea zborurilor deasupra instalaţiilor energetice ruseşti, a relatat luni cotidianul Vedomosti, după o serie de atacuri care au avut loc în această lună asupra infrastructurii petroliere ruse, lovituri care au fost puse pe seama Ucrainei. Inclusiv luni a avut loc un astfel de atac, relatează Reuters.
Ziarul rus Vedomosti a precizat că, potrivit planului, doar avioanele desfăşurate pentru a proteja instalaţiile energetice şi avioanele înalţilor oficiali ruşi sau ale oficialilor străini care vin în vizită vor putea zbura cu permisiune specială în zonele desemnate.
Ministerul rus al Energiei nu a comentat deocamdată această informaţie a cotidianului rus.
Însă apărarea aeriană rusă a contracarat chiar luni un atac cu drone asupra rafinăriei de petrol Slavneft-YANOS din oraşul Iaroslavl, la nord-est de Moscova, a declarat guvernatorul regional Mihail Evraev, citat de TASS.
Acesta a fost cel mai recent dintr-o serie de raiduri similare cu drone asupra infrastructurii energetice ruseşti din ultimele săptămâni, unele dintre acestea perturbând producţia de combustibil.
Oficialii ucraineni au declarat că Kievul se află în spatele unora dintre aceste atacuri.
Războiul care durează de aproape doi ani al Rusiei în Ucraina se transformă într-un război de uzură în condiţiile în care asistenţa financiară şi militară occidentală pentru Kiev a fost blocată şi nu au fost posibile schimbări semnificative pe câmpul de luptă în ultimele luni.
Rusia şi Ucraina şi-au vizat reciproc infrastructura energetică în atacuri menite să întrerupă liniile de aprovizionare şi logistica şi să îşi demoralizeze adversarul, în timp ce încearcă să obţină un avantaj într-un război de aproape doi ani care nu dă semne că se va încheia.
Infrastructura energetică a Rusiei a fost afectată de atacuri cu drone şi incendii în ultima lună, ceea ce sporeşte incertitudinea pe pieţele globale de petrol şi gaze, deja zguduite de conflictul din Orientul Mijlociu.
Compania energetică rusă Novatek NVTK.MM a suspendat deja unele operaţiuni la un imens terminal de export de combustibil din Marea Baltică, la 21 ianuarie, după un incendiu provocat de ceea ce presa ucraineană a declarat că a fost un atac cu drone.
Cu două zile înainte, un atac cu drone a lovit un depozit de petrol din regiunea vestică rusă Briansk, la graniţa cu Ucraina, pentru care Moscova a dat vina tot pe Kiev. Aceasta urmase unui atac, cu o zi mai devreme, asupra unui terminal petrolier rusesc din Marea Baltică, despre care oficialii ruşi au declarat că a fost contracarat.
Conform mass-media de la Moscova, un oficial rus a declarat la 18 ianuarie că Ucraina a încercat şi nu a reuşit să ţintească cu o dronă un terminal petrolier rusesc din Marea Baltică. Ucraina a declarat că a lovit ţinte în Sankt Petersburg cu o dronă de fabricaţie internă. Mihail Skigin, coproprietar al terminalului petrolier din Sankt Petersburg, a declarat pentru RBC că apărarea aeriană a zădărnicit o „catastrofă monstruoasă”, care putea duce la pierderi umane şi daune ecologice în Marea Baltică.
Patru rezervoare de petrol de la o mare instalaţie de depozitare din oraşul Klinţi din regiunea Bryansk, în vestul Rusiei, au luat foc pe 19 ianuarie, după ce armata a doborât o dronă de atac ucraineană, a declarat guvernatorul regional. Un purtător de cuvânt al agenţiei de informaţii a armatei ucrainene nu a confirmat sau infirmat implicarea Ucrainei.
Tot pe 19 ianuarie, un incendiu a distrus rafinăria de petrol Riazan, a treia ca mărime din Rusia, a relatat ziarul Komsomolskaia Pravda, citând serviciile de urgenţă.
Gigantul energetic rus Novatek a fost nevoit să suspende la 21 ianuarie unele operaţiuni la imensul terminal de export de combustibil din Marea Baltică de la Ust-luga, precum şi „procesele tehnologice” la un complex de producţie de combustibil din apropiere, din cauza unui incendiu, declanşat de ceea ce presa ucraineană a spus că a fost un atac cu drone.
Rusia va reduce probabil exporturile de nafta cu aproximativ 127.500-136.000 de barili pe zi, adică aproximativ o treime din totalul exporturilor sale, după ce incendiile au întrerupt operaţiunile la rafinăriile din Marea Baltică şi Marea Neagră, potrivit traderilor şi datelor de urmărire a navelor LSEG.
Rafinăria de petrol Tuapse a Rosneft, din sudul Rusiei, a oprit procesarea şi producţia de petrol pe 26 ianuarie, în urma unui incendiu, au declarat pentru Reuters două surse din industrie familiare cu acest subiect. O sursă ucraineană a declarat că drone ucrainene au atacat rafinăria de pe malul Mării Negre.
Al doilea mare producător de petrol din Rusia, Lukoil, a oprit o unitate de la NORSI, a patra rafinărie ca mărime din Rusia, situată în apropierea oraşului Nijni Novgorod, la aproximativ 430 km est de Moscova, după un „incident”. Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat la 27 ianuarie că lucrările de reparaţii vor dura cel puţin o lună sau o lună şi jumătate.
Apărarea aeriană rusă a zădărnicit un atac cu drone pe 29 ianuarie asupra rafinăriei de petrol Slavneft-YANOS din oraşul Iaroslavl, la nord-est de Moscova, a declarat guvernatorul regional Mihail Evraev.
