Pseudo-autorităţile de la Tiraspol au anunţat că se pregătesc pentru un protest de amploare convocat pentru miercuri, 24 ianuarie, şi îndreptat împotriva „presiunilor economice ale Chişinăului”. Oficialii de la Chișinău au respins acuzațiile regimului separatist.

Războiul protestelor hibride

În acest context, liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, le-a cerut forţelor neconstituţionale din regiune să îşi sporească activitatea de „monitorizare şi contracarare a posibilelor acte teroriste”.

Acţiunea de protest ar urma să aibă loc din cauza recentelor modificări operate de Chişinău la Codul vamal, care obligă agenţii economici din regiunea transnistreană să achite taxele pentru importuri la bugetul Republicii Moldova, începând cu 1 ianuarie 2024, ceea ce a stârnit furia liderului transnistrean.

„În adresa Administraţiei oraşului Tiraspol şi a oraşului Dnestrovsc a parvenit o sesizare privind organizarea unui miting, pe 24 ianuarie, a colectivelor muncitoreşti împotriva discriminării economice a locuitorilor din Transnistria de către conducerea Republicii Moldova”, anunţă autorităţile de la Tiraspol, potrivit relatează mass-media de la Chisinău.

În acest context, liderul administraţiei de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a dat ordin „forţelor armate şi ale securităţii” din regiune – considerate neconstituţionale de Chişinău – să îşi întărească supravegherea cu drone, să „întărească frontierele” şi „lupta cu atacurile cibernetice”, dar în acelaşi timp să depună eforturi pentru „a facilita trecerea frontierei”.

Chișinăul răspunde

Nu există un pericol la adresa stabilității Republicii Moldova. O spune vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, după ce liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut forțelor neconstituționale din regiune să-și consolideze capacitățile în prevenirea unor eventuale atacuri teroriste.

Oleg Serebrian spune că retorica administrației de la Tiraspol are menirea de a distrage atenția populației de la problemele economice cu care se confruntă regiunea, notează IPN.

La 22 ianuarie, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut forțelor neconstituționale din regiune să-și sporească activitatea de monitorizare și contracarare a unor eventuale atacuri teroriste. De asemenea, liderul separatist cere „forțelor armate și de securitate” din regiune să asigure consolidarea „frontierelor”. Vicepremierul Oleg Serebrian spune că retorica este una falsă și are menirea de a prezenta opiniei publice din stânga Nistrului pericole inexistente.

„Este o stare de nervozitate, care este menținută artificial. E vorba de menținerea sentimentului de cetate asediată. Pentru a menține controlul asupra societății și regiunii e nevoie de un dușman extern, pe ideea pericolului extern permanent. Prin toate știrile din presa din stânga Nistrului referitor la iminența unui atac fie dinspre Chișinău, fie dinspre Kiev, societății i se induce ideea că regiunea e sub pericol, că sunt vremuri grele, dar e nevoie să existe o coeziune în societate. În acest fel atenția societății este distrasă de la problemele economice și sociale cu care se confruntă regiunea. În ultimii doi ani acest gen de alerte au fost destul de frecvente, alerte cu bombă, pericole de atentat. Mai nou, în presa din regiune apar comentarii despre grupuri de teroriști antrenați în Republica Moldova care s-ar putea orienta spre regiunea transnistreană să o destabilizeze. Toate aceste idei vin în continuarea primei teze. Pentru moment, nu vedem un pericol pentru stabilitatea Republicii Moldova” a spus Oleg Serebrian în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Vicepremierul spune că, în situația actuală, regiunea din stânga Nistrului nu prezintă un pericol militar eminent. De la izbucnirea războiului din Ucraina, regiunea transnistreană este izolată, iar venirea unor militari ruși în zona separatistă este imposibilă.

„La nivel tehnic, schimbări mari nu au cum să aibă loc, pentru că regiunea este izolată. Recruții sunt de pe loc. Aceste unități ruse sunt alimentate cu material uman din regiune. E vorba de tineri care au pașaport rusesc, dar probabil și pașaportul Republicii Moldova. Sunt localnici, mulți dintre ei sunt tineri din localitățile românești din partea stângă a Nistrului. În situația actuală sperăm că regiunea nu prezintă un pericol militar sporit, dar asta nu înseamnă că nu prezintă un pericol militar, în general”, a explicat vicepremierul pentru Reintegrare.

Disensiunile dintre Chișinău și Tiraspol s-au întețit după ce, de la 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului Vamal. Potrivit documentului, agenții economici din stânga Nistrului sunt obligați să achite taxe vamale la bugetul de stat la fel ca și agenții economici din dreapta Nistrului.

Vise panruse

Pseudo-lider transnistrean, Vadim Krasnoselski, a dispus ca aşa-numitul minister de externe al „rmn” autoproclamate să „interacționeze cu regularitate cu participanții internaționali la procesul de negocieri în formatul „5+2”. Aceste declarații vin pe fondul blocării negocierilor în acest format de câțiva ani.

Potrivit agenției „INFOTAG”, el a declarat acest lucru luni, într-un mesaj către autoritățile din regiunea transnistreană, în care a solicitat „utilizarea mecanismelor existente și a platformelor legitime de negocieri pentru a proteja statalitatea și identitatea Transnistriei, drepturile și libertățile cetățenilor transnistreni, precum și interesele entităților economice”.
„În formatul „5+2”, Transnistria, împreună cu alți participanți la acest format – Moldova, Rusia, Ucraina, UE și SUA – au drepturi și obligații egale, adică Transnistria are drept de vot. Și nimeni nu poate ocoli asta. (…) Prin urmare, Transnistria, desigur, pledează în mod tradițional pentru reluarea activității în acest format, continuarea acestuia”, a spus Krasnoselski, dându-i instrucţiuni instituţiei responsabile de politica externă „să promoveze și să pună în aplicare dorința de a continua dialogul în formatul „5+2”, indiferent de pozițiile actorilor internaționali”.
Printre alte „probleme globale de bază”, el a menţionat „obținerea cetățeniei Federației Ruse de către tineri și cei născuți după prăbușirea URSS”.
„Din păcate, cetățenii transnistreni nu au o astfel de oportunitate. Mai exact, oportunitatea există, dar nu toată lumea o are. Nu este corect. Prin urmare, Sovietul suprem, alte instituţii, inclusiv ministerul de externe, trebuie să intensifice activitatea pe această direcție. (…) Faceţi eforturi pentru a stabili contacte directe cu ţări străine şi organizaţii ale sistemului ONU”, a enumerat liderul de la Tiraspol.
De asemenea, în mod tradițional, el a cerut „promovarea poziționării internaționale a Transnistriei ca stat independent, iubitor de pace și participant responsabil în relațiile internaționale, a cărui bază este poporul unit multinațional transnistrean cu propria identitate unică”.

Declarațiile pseudo-liderului de la Tiraspol au fost criticate de mass-media de la Chișinău și Kiev. Oficialii din cele două state nu au menționat când ar putea fi reluate negocirile în acest format.

Apel la calm

Conform NewsMaker, Biroul pentru Politici de Reintegrare de la Chişinău şi-a exprimat „regretul” în privinţa protestului anunţat în stânga Nistrului. „Tiraspolul continuă regizarea evenimentelor propagandistice ce nu au nimic în comun cu libertatea de exprimare şi cu libertatea de întrunire, care sunt nu doar interzise în regiune, ci şi persecutate penal, mai ales dacă nu coincid cu poziţiile factorilor decizionali regionali”, au declarat reprezentanţii Biroului.

În ceea ce priveşte indicaţiile date de Kransnoselski, Biroul pentru politici de reintegrare de la Chişinpu a precizat că autorităţile naţionale competente vor monitoriza „cu atenţie” evoluţia situaţiei din regiune şi vor interveni cu „măsurile ce se impun”.

„Semnalele de alertă invocate de Tiraspol nu este clar la ce se referă şi pe ce argumente se bazează, persistând senzaţia că se navighează în spaţii virtuale”, a comentat Biroul de reintegrare.

Un protest similar cu cel anunţat pentru miercuri a fost organizat în 11 ianuarie, la punctul Bender-Varniţa. Manifestanţii au spus atunci că modificările la Codul vamal vor duce la creşterea bruscă a preţurilor şi le-au cerut autorităţilor de la Chişinău să renunţe la ele. „Jefuirea poporului nu este calea spre Europa”, au scandat ei.  În replică, Biroul pentru politici de reintegrare a declarat atunci că „este important să facem diferenţa între libertatea de exprimare care în mod continuu este cenzurată şi persecutată în regiunea transnistreană şi evenimentele regizate de actori propagandistici ce încalcă constant suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării”.

Noul Cod vamal al Republicii Moldova, intrat în vigoare la 1 ianuarie, obligă agenţii economici din regiunea transnistreană să plătească taxe vamale la bugetul de stat. Până acum, deşi companiile din stânga Nistrului erau înregistrate la Chişinău, plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Schimbarea a provocat nemulţumirea autorităţilor de la Tiraspol, care acuză Chişinăul că împovărează fiscal companiile transnistrene.

Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a dat asigurări la 10 ianuarie că, în pofida presiunilor Tiraspolului, Chişinăul nu va renunţa la modificările din Codul vamal.

Avertismente dure

În cea mai recentă analiză a sa, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) de la Washington atrage atenţia că Moscova urmăreşte să destabilizeze Republica Moldova şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune, iar pentru aceasta liderii separatişti din Transnistria sunt încurajaţi de Rusia să încerce să semene instabilitate şi divizare în Republica Moldova.

În acelaşi timp, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a anunţat săptămâna trecută că a obţinut informaţii despre o nouă grupare, din care fac parte foşti angajaţi corupţi ai serviciilor secrete, care intenţionează să destabilizeze situaţia din Moldova şi să pună în pericol securitatea regională. Gruparea ar urmări cu precădere compromiterea relaţiilor diplomatice dintre Moldova şi Ucraina şi subminarea încrederii între structurile de stat ale celor două ţări, a avertizat SIS.

Recent, şi preşedinta Maia Sandu, care la începutul anului trecut a denunţat o tentativă de lovitură de stat orchestrată de Rusia, a declarat că autorităţile moldoveneşti ştiu că în primăvara anului 2024 Moscova îşi va relua acţiunile prin care va încerca destabilizarea situaţiei din Moldova. Declaraţiile au fost făcute la Timişoara, într-o conferinţă de presă susţinută cu ocazia primirii premiului Timişoara pentru Valori Europene, ceea ce a stârnit furia Rusiei, care a reacţionat printr-o serie de acuze la adresa Maiei Sandu şi a României.

De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, în virtutea căruia firmele din Transnistria vor trebui să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până acum, deşi companiile din regiunea transnistreană erau înregistrate la Chişinău ca agenţi economici moldoveni, ele plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Schimbarea a provocat nemulţumirea autorităţilor de la Tiraspol, care acuză Chişinăul că împovărează fiscal companiile transnistrene şi că au introdus măsura brusc, fără a o anunţa în prealabil.

Atac furibund

Pseudo-liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, se arată indignat de faptul că oamenii de afaceri din Transnistria trebuie să achite taxele vamale începând cu ianuarie 2024. În acest sens, acesta a publicat o adresare video către conducerea de la Chişinău, în care acuză „colectarea forţată” a taxelor vamale de la entităţile economice din stânga Nistrului şi spune că această practică „nu reprezintă valori europene, ci o încălcare a dreptului la activitatea antreprenorială”, menționează Vocea Basarabiei.

„Europa a fost cea care a acordat Transnistriei dreptul de a desfăşura activitate economică externă cu Uniunea Europeană prin programul DCFTA, iar autorităţile de la Chişinău au făcut totul pentru a pune o spiţă în roţi la această decizie. Voi sunteţi cel care nu deschideţi conturi bancare pentru întreprinderile noastre care sunt înregistrate în Moldova. Voi veţi paraliza sistemul bancar”, le-a reproşat Krasnoselski liderilor de la Chişinău.

El acuză, de asemenea, că a fost vorba despre o decizia unilaterală, care nu are temei juridic.

Liderul de la Tiraspol a cerut autorităţilor moldoveneşti „să-şi vină în fire, să iasă de pe calea agresiunii şi să ia calea negocierilor politice paşnice”.

„Acesta nu este un pas puternic, este un pas slab. Sunteţi lideri slabi. Pur şi simplu nu înţelegeţi consecinţele care pot urma în urma acţiunilor voastre. Manifestarea puterii este o conversaţie, un dialog. Şi ceea ce aţi făcut este un drum spre nicăieri, spre gol”, a mai declarat acesta.

Politicianul a adăugat că „noile decizii ale Chişinăului de presiune economică au fost o surpriză pentru Transnistria, dar nu un şoc, pentru că întreaga istorie a relaţiilor dintre Tiraspol şi Chişinău este plină de astfel de evenimente şi situaţii”.

Vadim Krasnoselski a discutat joi despre această situaţie cu aşa-zişii şefi ai direcţiilor economice şi de politică externă ale regiunii, Serghei Obolonic, respectiv Vitali Ignatiev.

Vitali Ignatiev a spus că la sfârşitul anului trecut Chişinăul şi Tiraspolul au purtat negocieri între grupurile de lucru pe probleme economice, dar „nu au existat semnale din partea Republicii Moldova cu privire la introducerea acestui tip de povară fiscală”.

„Am încercat să clarificăm această problemă în cadrul actualelor formate de negociere 5+2, însă partea moldovenească nu a anunţat o poziţie obiectivă. Lucrăm pentru o colaborare, încercăm să înţelegem mecanismele a ceea ce se întâmplă. Nu există o poziţie clară în acest moment. Dar, din păcate, semnalele care vin sunt destul de negative”, s-a plâns şi Serghei Obolonic.

Compromis?

Fostul vicepremier moldovean pentru reintegrare Alexandru Flenchea a criticat noua regulă. Flenchea spune că regula este „descurajatoare” în raport cu agenţii economici care sunt independenţi de grupul Sheriff – deţinătorul a mai multor companii-monopol în regiunea transnistreană, inclusiv uzina metalurgică din Râbniţa, care primeşte autorizaţii de mediu preferenţiale din partea Chişinăului în schimbul energiei electrice „ieftine”.

„În pofida statisticilor oficiale care arată că UE este piaţa principală pentru exporturile din Transnistria, principalul cumpărător al mărfurilor din regiunea transnistreană, respectiv principala sursă de bani, este chiar Republica Moldova. Din banii veniţi de pe malul drept, cea mai mare parte se duce către achiziţia de energie electrică care, se ştie, fiind produsă din gaz pentru care Transnistria nu plăteşte, este cea mai ieftină din zonă. Nevoia de energie ieftină face ca Chişinăul să fie nevoit să meargă în întâmpinarea Tiraspolului şi să ofere uzinei metalurgice de la Râbniţa autorizaţii de mediu, necesare pentru exportul de oţel pe piaţa UE”, a explicat Flenchea. 

„Cea mai recentă autorizaţie de mediu a fost emisă în ultima zi de lucru a anului 2023. (…) Nu mai este secret pentru nimeni că autorizaţiile de mediu pentru uzina de la Râbniţa sunt parte a deal-lului energetic. (…) Integrând plenar economia regiunii în RM (tacit şi stângace) descurajăm puţinele companii independente de Sheriff prin impozitarea importurilor. Aceasta în timp ce oferim contracte preferenţiale şi autorizaţii nemeritate companiilor mari controlate de Sheriff”, a scris Flenchea pe reţelele sociale, mai menționează NewsMaker.

Trupele ruse, acuzate de încălcări

Trupele ruse staţionate în Transnistria au încălcat mai multe reglementări ale statutului lor pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv folosind necorespunzător drone în timpul unor exerciţii desfăşurate la sfârşitul anului 2023, au acuzat autorităţile de la Chişinău, în timp ce vocile care susţin Kremlinul acuză presiuni tot mai mari din partea Chişinăului asupra Transnistriei, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima sa analiză în care estimează că aceste mişcări ale Moscovei fac parte probabil dintr-o operaţiune de informare menită să destabilizeze Moldova şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune.

Membrii delegaţiei moldoveneşti la Comisia Comună de Control (CCC) a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au cerut, în timpul unei reuniuni a CCC din 18 ianuarie, ca CCC să efectueze o investigaţie asupra forţelor ruse din Transnistria pentru utilizarea de arme de calibru mic, drone şi arme de imitaţie în timpul unui exerciţiu care a avut loc la 22 decembrie 2023 şi care a simulat respingerea unui atac de sabotaj asupra unui avanpost al forţelor ruse din zona de securitate moldovenească.

Autorităţile moldovene au spus că prezenţa şi utilizarea acestor arme de către forţele ruse de menţinere a păcii în interiorul zonei de securitate a încălcat protocoalele, iar forţele ruse de menţinere a păcii nu au declarat în mod corespunzător unele dintre aceste arme şi drone ca făcând parte din arsenalul lor.

Un blogger militar rus proeminent, afiliat Kremlinului, Rybar, a afirmat în replică, la 21 ianuarie, că autorităţile moldoveneşti exercită presiuni tot mai mari asupra republicii separatiste Transnistria, susţinută de Rusia, prin solicitarea retragerii forţelor de menţinere a păcii ruseşti şi prin presiuni economic. Bloggerul a menţionat că guvernul moldovean a impus taxe „duble” asupra companiilor transnistrene, care se ridică la aproximativ 16 milioane de dolari într-un interval de timp nespecificat şi care vor creşte costul vieţii în Transnistria.

Rybar susţine că această presiune sprijină „reintegrarea cu forţa” a Transnistriei în Moldova şi că Rusia ar trebui să se pregătească pentru o escaladare ulterioară, amintind şi de acuzaţiile recente ale preşedintelui transnistrean Vadim Krasnoselski.

„Afirmaţiile bloggerului militar afiliat Kremlinului şi acuzaţiile lui Krasnoselski fac probabil parte dintr-o operaţiune de informare menită să destabilizeze Moldova, care se învecinează cu România, membră NATO, şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune”, conchide analiza ISW, think tank cu sediul la Washington, care publică zilnic evaluări despre situaţia războiului din Ucraina.

Instabilitate etnică

Retorica recentă a Kremlinului şi a mass-media ruseşti, care vizează ameninţarea Chişinăului, continuă probabil să-i încurajeze pe liderii separatişti pro-ruşi din Moldova să încerce să semene instabilitate politică şi divizare în Moldova, scrie Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în cea mai recentă analiză asupra situaţiei războiului din Ucraina.

Potrivit ISW, Rusia stabileşte condiţii de comunicare menite să destabilizeze Moldova şi să justifice orice campanii viitoare prin prezentarea Rusiei ca o protectoare a vorbitorilor de limbă rusă presupus a fi ameninţaţi din Moldova. Este o abordare care se aseamănă foarte mult cu narativele ruseşti folosite pentru a justifica invazia la scară largă a Ucrainei, subliniază ISW.

Astfel, Vadim Krasnoselski, liderul republicii separatiste Transnistria, a afirmat într-un interviu acordat agenţiei de presă a Kremlinului, TASS, publicat la 9 ianuarie, că bugetul mai mare alocat cheltuielilor militare ale Republicii Moldova, exerciţiile comune cu NATO, precum şi subvenţiile şi livrările militare din partea statelor europene sunt o dovadă a „militarizării” Republicii Moldova, care ameninţă Transnistria.

Krasnoselski susţine în schimb că Tiraspolul nu ameninţă Republica Moldova şi a respins ideea că eforturile de consolidare militară ale Republicii Moldova sunt determinate de nevoia Chişinăului de a se apăra, deşi că trupele ruseşti ocupă din 1992 regiunea din stânga Nistrului, după ce Federaţia Rusă a intervenit în favoarea Transnistriei separatiste sub pretextul protejării populaţiilor de etnie rusă şi vorbitoare de limbă rusă. 

În 2018, Krasnoselski şi-a luat angajamentul că Transnistria va deveni în cele din urmă parte a Rusiei, reaminteşte ISW.

În interviul pentru TASS, liderul separatist a susţinut că Republica Moldova „a atacat perfid oraşele paşnice (ale Transnistriei) în trecut” şi a comis încălcări „masive” ale drepturilor omului. Krasnoselski a acuzat, de asemenea, Chişinăul că a oprit dialogul cu Transnistria şi a abandonat acordurile încheiate anterior.

Krasnoselski a mai afirmat că Moldova „urmează în mod constant calea escaladării” şi a declarat în mod ameninţător că Moldova „poartă responsabilitatea pentru consecinţele inevitabile ulterioare”.

În interviul său pentru TASS, Krasnoselski s-a plâns de introducerea de către Moldova a taxelor vamale începând cu 1 ianuarie 2024 spunând că este o politică „nerezonabilă” care încalcă acordul comercial dintre Transnistria şi UE. El a acuzat Moldova că împinge relaţiile moldo-transnistrene spre „o confruntare mai mare”. 

Krasnoselski a subliniat, de asemenea, că Transnistria se străduieşte să construiască o comunicare directă cu Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi a subliniat cadrele „extinse” de cooperare bilaterală ale Transnistriei cu Rusia ca mijloc de a „ajuta la evitarea riscurilor provocate” de politica Moldovei.

Supărarea lui Krasnoselski faţă de modificarea recentă a Codului vamal moldovenesc l-a motivat probabil să continue eforturile Kremlinului de a stabili astfel de condiţii de comunicare şi de a semăna instabilitate în Republica Moldova. Liderul transnistrean este strâns legat de omul de afaceri moldo-rus Viktor Guşan, care controlează efectiv guvernul Transnistriei şi o mare parte din economia acesteia, punctează ISW. Kremlinul a desfăşurat probabil o operaţiune sub steag fals în aprilie 2022, menită să atragă Transnistria în invazia sa în Ucraina, dar în cele din urmă nu a reuşit să obţină sprijinul lui Guşan, deoarece afacerile lui Guşan beneficiază de legăturile cu Occidentul şi Ucraina, arată ISW.

Moldova a adoptat un nou Cod vamal în martie 2023, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024 şi care impune companiilor din Transnistria să plătească taxe vamale pentru importuri către bugetul Republicii Moldova. Cu toate acestea, Krasnoselski a susţinut pe 5 ianuarie că schimbarea a fost o „surpriză” pentru Transnistria.

Jurnaliştii de investigaţie moldoveni au relatat în 2020 că două companii transnistrene legate de grupul Sheriff al lui Guşan au importat ţigări în valoare de aproximativ 22 de milioane de dolari în Transnistria fără a plăti taxe, menţionează ISW.

SIS avertizează

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a anunţat recent că a obţinut informaţii despre o nouă grupare, din care fac parte foşti angajaţi corupţi ai serviciilor secrete, care intenţionează să destabilizeze situaţia din Moldova şi să pună în pericol securitatea regională.

Acest grup de persoane, printre care se numără şi foşti ofiţeri de informaţii, pregăteşte o campanie de dezinformare, scopul principal fiind să destabilizeze situaţia din Moldova şi să pună în pericol securitatea regională, susţine SIS.

Gruparea ar urmări cu precădere compromiterea relaţiilor diplomatice dintre Moldova şi Ucraina şi subminarea încrederii între structurile de stat ale celor două ţări.

Potrivit SIS, o altă ţintă a noii etape a campaniei de dezinformare şi manipulare este reducerea interoperabilităţii existente între organele de securitate, apărare şi ordine de drept ale Republicii Moldova şi ale Ucrainei, o cooperare care are ca scop asigurarea securităţii regionale.

„Conform datelor obţinute, un grup de persoane pregăteşte lansarea în spaţiul public al narativului prin care acuză instituţiile statului de acţiuni orientate contra unor cetăţeni ai Ucrainei, care ocupă diverse funcţii în instituţiile guvernamentale ucrainene. (…) De asemenea, pentru a da o pseudo-credibilitate acţiunilor sale, se intenţionează publicarea unei pretinse copii a unui document, parte a unui dosar penal gestionat de una din procuraturile specializate”, detaliază un comunicat SIS.

Printre membrii grupului, conform informaţiilor SIS, sunt foşti angajaţi ai serviciilor secrete, cetăţeni ai Republicii Moldova, care au fost demişi din cauza corupţiei, a abuzului de putere, pentru însuşirea banilor publici, sechestrări de persoane, interacţiuni ilegale cu servicii speciale străine. SIS nu a oferit însă nume.

Pe de altă parte, SIS avertizează că în anii 2024-2025, odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale şi legislative, este de aşteptat înmulţirea campaniilor de dezinformare, îndreptate spre destabilizarea situaţiei în ţară, influenţarea proceselor electorale şi în special a negocierilor privind aderarea la UE.

Recent, şi preşedinta Maia Sandu, care la începutul anului trecut a denunţat o tentativă de lovitură de stat orchestrată de Rusia, a declarat că autorităţile moldoveneşti ştiu că în primăvara anului 2024 Moscova îşi va relua acţiunile prin care va încerca destabilizarea situaţiei din Moldova.