Fostul deputat fugar Ilan Șor a părăsit Israelul pentru a pleca la Moscova, unde a avut o întâlnire cu președintele Comitetului Dumei de Stat a Rusiei pentru afaceri CSI, Leonid Calașnicov, potrivit unei postări publicate miercuri pe pagina fostului deputat fugar din Republica Moldova, relatează mass-media de la Chișinău.
Interpol, fără putere
Anterior anunțului lui Șor, șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, a declarat că Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a părăsit pe 1 februarie teritoriul Israelului și încă nu a revenit.
„Ne-am exprimat reciproc opiniile referitor la problema principală pentru Moldova — cine sunt prietenii și cine sunt dușmanii. L-am informat pe Leonid Ivanovici despre viziunea noastră strategică asupra direcției, pe care ar trebui să o urmeze Moldova pentru a nu dispărea de pe harta lumii. Am rezumat planul nostru principal, potrivit căruia singura cale de salvare a Moldovei — apropierea de partenerii reali: Rusia, UEEA și CSI. Iar parcursul european este o cale spre sărăcie, război și pierderea statalității. Ceea ce, de fapt, se întâmplă sub ochii noștri de mai bine de doi ani”, a scris Șor pe Facebook.
Precedent de noiembrie
În decembrie 2023, mass-media regională menționa că oligarhul fugar Ilan Şor a revenit în Israel după ce plecase cu un avion privat într-o direcţie necunoscută. Șeful Centrului de cooperare poliţienească internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, Viorel Ţentiu, a declarat că, potrivit autorităţilor de la Tel Aviv, Ilan Şor a revenit în Israel în data de 9 noiembrie.
„La data de 9 (noiembrie), la 21:34, Şor a revenit în Israel, însă autorităţile din Israel nu au comunicat de unde a venit Şor. Avem numai confirmarea faptului că a aterizat pe Aeroportul Ben Gurion Tel Aviv. Nici în primul caz, nici în al doilea caz nu se cunoaşte unde a plecat şi respectiv de unde a venit”, a declarat şeful Biroului Interpol din Republica Moldova, citat de NewsMaker.
Acelaşi oficial confirmase anterior că a primit din Israel informaţia că Ilan Şor a părăsit ţara la data de 6 noiembrie cu un avion privat, dar că autorităţile israeliene nu cunosc destinaţia oligarhului, care are de ispăşit în Moldova o pedeapsă cu 15 ani închisoare în dosarul fraudei de un miliard de dolari sustraşi din băncile moldoveneşti.
Ţentiu mai spunea că Federaţia Rusă este stat membru Interpol şi că la 6 noiembrie toate statele membre au fost solicitate să ia măsuri de reţinere în caz că Şor va fi pe teritoriul lor.
În data de 8 noiembrie, presa din Republica Moldova a scris pe surse că oligarhul fugar Ilan Şor a zburat din Istanbul la Moscova, unde urmau să aibă o întrevedere. La reuniune ar fi urmat să participe şi deputaţii socialişti Adrian Albu şi Bogdan Ţîrdea, precum şi secretarul executiv al Partidului Socialiştilor, Igor Dodon.
„Le recomandăm autorilor acestui fake news să scrie scenarii de filme artistice fantasy. Ar avea succes”, a reacţionat purtătoarea de cuvânt a Partidului Socialiştilor, Carmen Sterpu.
Adrian Albu şi Bogdan Ţîrdea au confirmat că se află la Moscova, unde pe 8 noiembrie au participat la o reuniune a reprezentanţilor ţărilor din Comunitatea Statelor Independente, dedicată „temelor de securitate”. Deputaţii au negat, la rândul lor, informaţiile apărute în presă despre presupusa reuniune cu Ilan Şor.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, în emisiunea LIVE cu Rotaru și Kiss de la Digi24, că Rusia nu are resursele necesare pentru a ataca Republica Moldova, cu toate că era vizată în planul inițial de război, când Moscova și-a propus să prindă Ucraina într-o menghină, prin ocuparea Kievului, ocuparea Odesei și încercuirea prin Transnistria. Oficialul Alianței a explicat că, din punct de vedere militar, Republica Moldova nu are motive de îngrijorare. Pe de altă parte, există preocupări serioase în privința unui război hibrid total, în contextul parcursului proeuropean al Chișinăului și al alegerilor prezidențiale care se apropie.
„Militar, nu au resurse. Planul inițial era ocuparea Kievului și ocuparea Odesei, încercuire prin Transnistria și prinderea Ucrainei într-o menghină. Ăsta a fost planul militar inițial. El a eșuat și nu se va întâmpla. Militar, Republica Moldova nu are motive de îngrijorare”, relatează Digi24.
„Din punctul de vedere al unui atac hibrid, al unui război hibrid total. Mai ales că alegerile prezidențiale din Republica Moldova, unde Maia Sandu conduce cu atât de mult succes drumul proeuropean al fraților de peste Prut este de interes vital și pentru Rusia.
De aceea, Republica Moldova este un partener comun al NATO și al UE. Lucrăm împreună, inclusiv în planul luptei împotriva dezinformării și-i ajutăm să aibă reziliență sporită, la atacuri cibernetice, la dezinformare și la încercarea disperată a Rusiei, prin cozi de topor din Moldova, să oprească drumul proeuropean al Republicii Moldova.
Dincolo de faptul că suntem români și ținem la oamenii de acolo – ne sunt frați și surori. O astfel de șansă pentru Republica Moldova nu vine decât de două ori pe secol. A fost o șansă la primul război din Transnistria. S-a dus cum s-a dus. Asta a fost. Iar asta e a doua șansă. Noi toți avem tot interesul ca Moldova și Ucraina să vină către Europa”, a declarat Mircea Geoană.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a mai declarat că în acest moment nu există atât de mult o problemă de finanţare în susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, cât o problemă de capacitate industrială, „în principal în Europa”. „Nu cred că vom avea dificultăţi masive din punct de vedere al finanţării efortului ucrainean (de război – n.r.), care e şi efortul nostru, dar vedem în acest moment un adevărat război industrial în paralel cu cel atât de brutal şi nemilos care se întâmplă în Ucraina de doi ani de zile. Avem în acest moment nu atât de mult o problemă de finanţare – apar sincope depăşibile – dar avem o problemă de capacitate industrială, în principal în Europa, pentru că de 30 de ani Europa a colectat – noi toţi, inclusiv România – dividendele păcii şi am crezut că după terminarea Războiului Rece lucrurile vor fi liniştite şi calme, iată că nu sunt. Deci continuăm să mobilizăm aliaţii şi partenerii noştri. (…) Suntem peste 50 de naţiuni care susţinem Ucraina. America este evident piesa centrală, dar ceilalţi aliaţi europeni reprezentăm mai mult de jumătate din sprijinul pentru Ucraina”, a mai menționat Geoană, citat de Digi 24. El a arătat că România ar trebui să profite de această nevoie de armament pentru a-şi revitaliza industria de apărare. „Deci este mai degrabă în acest moment (…) un război de capacitate industrială, un război de producţie industrială şi sper ca şi România să poată să profite, prin revitalizarea industriei de apărare, de această nevoie de a produce mai multe echipamente militare”, a adăugat Mircea Geoană.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, va semna, joi, la Istanbul, alături de omologii bulgar şi turc, Memorandumul de înţelegere privind constituirea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea. Acțiunea este doar primul pas spre o prezență navală permanentă a NATO la Marea Neagră, dorită de România.
Inițiativă strategică
MCM Black Sea reprezintă o iniţiativă a celor trei aliaţi riverani la Marea Neagră menită să faciliteze siguranţa navigaţiei prin combaterea ameninţărilor reprezentate de minele marine. Structura operaţională a MCM Black Sea, cu o comandă rotativă la fiecare şase luni şi două activări planificate în fiecare rotaţie, va asigura un nivel continuu de vigilenţă şi pregătire, contribuind şi la întărirea posturii aliate de descurajare şi apărare a Flancului Estic. Partenerii riverani ai NATO, precum şi Grupurile Navale Permanente NATO şi Aliaţii non-litorali, vor putea participa la activităţile MCM Black Sea în scopul dezvoltării cooperării în sprijinul securităţii Mării Negre şi pentru a îmbunătăţi interoperabilitatea.
La rândul său, ministrul adjunct bulgar al Apărării Atanas Zaprianov se va deplasa în Turcia, unde va semna acest acord.
Decizia de a aproba Memorandumul de către partea bulgară a fost luată la o reuniune guvernamentală la Sofia pe 13 decembrie 2023. Crearea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră (MCM Black Sea) a fost iniţiată de Turcia în august 2023 cu misiunea principală de a asigura securitatea rutelor maritime din Marea Neagră faţă de minele plutitoare şi de a contracara ameninţarea reprezentată de mine apărută după începerea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, se arată în anunţ. Activităţile MCM Black Sea au caracter complet paşnic şi nu sunt îndreptate împotriva niciunei alte ţări. Este de aşteptat ca acesta să contribuie la îmbunătăţirea interacţiunii şi relaţiilor de bună vecinătate dintre participanţi, fără a înlocui prezenţa NATO şi activităţile curente de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre. Războiul din Ucraina, început de Rusia, duce la riscuri de securitate în regiune, în special în ce priveşte transportul, iar pentru a minimiza aceste riscuri forţele navale ale celor trei ţări se vor implica în eliminarea minelor plutitoare, a declarat la începutul lunii ministrul bulgar al Apărării, Todor Tagarev, citat de mass-media de la Sofia.
Axa București-Kiev
Preşedintele Klaus Iohannis a avut recent o discuţie telefonică cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cei doi şefi de stat făcând un schimb aprofundat de opinii şi evaluări cu privire la situaţia de securitate din Ucraina şi din regiune, în special la Marea Neagră, a informat Administraţia Prezidenţială de la București. „Preşedintele României l-a asigurat pe preşedintele Volodimir Zelenski de continuarea sprijinului ferm al ţării noastre pentru Ucraina”, a arătat Administraţia Prezidenţială. El a reiterat condamnarea de către România a recentelor atacuri brutale intensificate ale Rusiei asupra Ucrainei, în special asupra infrastructurii civile. Preşedinţii României şi Ucrainei au discutat şi despre dezvoltarea relaţiei bilaterale şi priorităţile în acest sens pentru anul 2024, în special proiectele transfrontaliere de interes reciproc şi dorinţa comună de a avansa substanţial în procesul de stabilire a unui Parteneriat strategic între cele două ţări, conform deciziilor luate cu prilejul recentei vizite a lui Volodimir Zelenski la Bucureşti, în octombrie 2023, şi conform Declaraţiei comune semnate la acel moment de cei doi şefi de stat. În acest context, preşedintele Iohannis a salutat progresele referitoare la recunoaşterea de către Ucraina a inexistenţei aşa-zisei „limbi moldoveneşti”, ca urmare a celor convenite de cei şefi de stat în octombrie 2023, şi a subliniat importanţa respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a continuării unui dialog bilateral constructiv, transparent şi principial între cele două ţări pe toate dosarele de interes reciproc. Iohannis şi Zelenski au discutat şi despre sprijinul României pentru integrarea europeană a Ucrainei, şeful statului felicitând Ucraina pentru decizia istorică luată în luna decembrie 2023, în cadrul Consiliului European, de deschidere a negocierilor de aderare. „Preşedintele Volodimir Zelenski a mulţumit în mod deosebit preşedintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul valoros şi susţinerea acordate de şeful statului român personal şi de România în atingerea acestui obiectiv”, a transmis Administraţia Prezidenţială. Cei doi preşedinţi au discutat şi despre parcursul euroatlantic al Ucrainei şi despre priorităţile la nivel aliat din acest an, precum şi despre continuarea sprijinului relevant pentru Ucraina, inclusiv în contextul pregătirii Summitului NATO de la Washington.
Opoziție turcă
Inițial, Turcia a anunţat că nu va permite tranzitarea Bosforului către Marea Neagră a celor două dragoare de mine pe care armata britanică le-a oferit Ucrainei, întrucât trecerea acestor nave contravine Convenţiei de la Montreux. Oficialii de la Ankara nu au oferit detalii privind o posibilă revizuire a deciziei lor. După ce Rusia a lansat invazia asupra Ucrainei, Turcia a decis ca, în virtutea Convenţiei de la Montreux, semnată în anul 1936, să nu permită trecerea prin Bosfor a navelor militare care nu-şi au baza la Marea Neagră. Regatul Unit a anunţat luna trecută că va transfera către Ucraina două nave specializate în identificarea şi neutralizarea minelor maritime, pentru a ajuta armata ucraineană în desfăşurarea operaţiunilor militare navale în războiul cu Rusia. Dar Turcia şi-a informat aliaţii din NATO că, atât timp cât continuă războiul în Ucraina, nu va autoriza cele două dragoare de mine să tranziteze strâmtorile Bosfor şi Dardanele, precizează un comunicat emis de preşedinţia de la Ankara. Turcia a implementat imparţial şi riguros Convenţia de la Montreux pentru a preveni escaladarea în Marea Neagră, se arată în acelaşi comunicat, care dezminte „zvonurile apărute în unele mass-media” conform cărora ar fi autorizat trecerea celor două nave.
Piedica Montreux
Turcia „a considerat imediat drept „război” operaţiunea militară specială a Rusiei împotriva Ucrainei”, prin urmare, conform prevederilor Convenţiei de la Montreux, „a închis strâmtorile pentru navele militare ale celor două părţi aflate în război (Rusia şi Ucraina)”, argumentează preşedinţia turcă. Conform respectivei convenţii, navele militare ale părţilor nebeligerate pot tranzita strâmtoarea chiar şi pe timp de război, dar aceeaşi convenţie oferă Turciei posibilitatea de a avea ultimul cuvânt şi de a refuza autorizarea trecerii oricărei nave dacă estimează că există un risc ca această ţară să fie atrasă în război. Cele două dragoare de mine – din clasa Sandown – donate Ucrainei de către Regatul Unit sunt nave relativ mici, având 52 de metri lungime, 10,5 metri lăţime şi un pescaj de 2,3 metri. Aceste dimensiuni se încadrează în cele autorizate pentru navigaţia pe canalul Rhin-Mein-Dunăre pentru a fi astfel transportate pe Dunăre până la Marea Neagră, dar înălţimea lor nu permite trecerea pe sub podurile acestei căi navigabile. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să menţină relaţii echilibrate cu Kievul şi Moscova în timp ce continuă războiul în Ucraina. Totuşi, Turcia a provocat iritarea Rusiei după ce, în urma unei vizite efectuate la Istanbul de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a predat în luna iulie Kievului comandanţi ai batalionului ucrainean Azov luaţi prizonieri de armata rusă. Aceşti prizonieri ar fi trebuit să rămână în Turcia până la sfârşitul războiului, în virtutea unui acord tripartit încheiat între Ankara, Kiev şi Moscova, prin care aceasta din urmă a acceptat eliberarea lor din detenţie. Rusia şi-a exprimat nemulţumirea şi faţă de livrarea unor drone turceşti Bayraktar către Ucraina.
Zelenski avertizează
Ezitările occidentalilor cu privire la livrările de ajutoare către Kiev îl încurajează pe (preşedintele rus) Vladimir Putin, care vrea să ”ocupe” întregul teritoriu al Ucrainei, a avertizat miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP şi Reuters. ”Trebuie să acordăm atenţie retoricii lui Putin. El nu se va opri. Vrea să ne ocupe complet”, a declarat Zelenski în timpul unei vizite la Vilnius. ”Putin nu va încheia (războiul) atât timp cât noi, împreună, nu vom termina cu el”, a explicat şeful statului ucrainean într-o conferinţă de presă comună cu omologul său lituanian Gitanas Nauseda. El a atenţionat că, în cazul înfrângerii Ucrainei, alte ţări din apropierea Rusiei riscă să fie atacate. ”Trebuie să înţelegem că Lituania, Letonia, Estonia şi Republica Moldova ar putea fi viitoarele victime dacă nu rezistăm”, a explicat preşedintele ucrainean. Acesta a insistat că ţara sa duce ”lipsă gravă” de sisteme occidentale de apărare antiaeriană, pe fondul intensificării în ultimele săptămâni a bombardamentelor ruse în Ucraina. ”În ultimele zile, Rusia a lovit Ucraina cu un total de 500 de proiectile, dintre care noi am distrus 70%”, a detaliat el. Volodimir Zelenski a precizat că nu există presiuni din partea partenerilor Kievului în sensul opririi luptei contra forţelor ruse ce au invadat Ucraina începând din februarie 2022.
„Există mai multe voci în mass-media, le-am citit pe toate. Dar cred că partenerii noştri oficial încă nu intenţionează să ne dea astfel de semnale. Cel puţin eu personal nu i-am auzit”, a adăugat preşedintele ucrainean. Pe de altă parte, preşedintele ucrainean a spus că la summitul NATO de la Washington din iulie acest an, ce va marca 75 de ani de la crearea Alianţei Nord-Atlantice, Ucraina aşteaptă cel puţin un pas concret pe calea către integrarea sa în organizaţie.
Portul Constanța, salvarea Ucrainei
Portul Constanţa a stabilit în 2023 un nou record în ceea ce priveşte exporturile de cereale, graţie majorării livrărilor de cereale provenite din Ucraina precum şi proiectelor de îmbunătăţire a infrastructurii finanţate de Uniunea Europeană, au declarat reprezentanţi ai autorităţii portuare din România, citați de Reuters. Potrivit surselor, portul Constanţa a expediat anul trecut o cantitate record de 36 milioane de tone de cereale, în creştere cu 50% comparativ cu 2022, iar cerealele ucrainene au fost responsabile pentru aproximativ 40% din volumul total. Pe parcursul anului trecut, Ucraina a expediat aproximativ 14 milioane de tone de cereale prin portul Constanţa, în creştere de la o cantitate de 8,6 milioane de tone pe întreg parcursul anului 2022. Precedentul record privind cantităţile de cereale expediate într-un singur an prin portul Constanţa este de puţin peste 25 milioane de tone. Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, iar portul Constanţa este acum cea mai importantă rută alternativă de export pentru Kiev, în condiţiile în care cerealele ajung în portul românesc cu camioanele, pe calea ferată sau cu barjele pe Dunăre. Guvernul de la Bucureşti vrea să dubleze capacităţile de tranzit pentru cerealele ucrainene prin portul Constanţa, până la patru milioane de tone pe lună, şi în prezent lucrează la modernizarea infrastructurii feroviare şi rutiere din şi din jurul portului Constanţa. Miercuri, reprezentanţii autorităţii portuare au precizat că proiecte de investiţii finanţate de Uniunea Europeană, cu o valoare de 546,8 milioane de euro, au fost finalizate anul trecut sau urmează să fie finalizate în 2024. De asemenea, noi proiecte de investiţii cu o valoare de 218 milioane de euro aşteaptă în prezent să fie aprobate. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, declara în luna decembrie că România va asigura tranzitul a cel puţin 4 milioane tone de cereale lunar dinspre Ucraina, lucru posibil şi prin implementarea proiectului PRIMUS dedicat navigaţiei pe timp de noapte pe Canalul Sulina. „De astăzi navigaţia pe Canalul Sulina este posibilă şi pe timp de noapte! Proiectul PRIMUS a fost finalizat, iar sistemul de balizaj va permite navelor să navigheze în condiţii de siguranţă 24 de ore din 24”, a afirmat ministrul Sorin Grindeanu. Traficul total de marfă prin portul Constanţa s-a ridicat la 92,5 milioane de tone în 2023, în creştere cu 22,5% comparativ cu 2022, au precizat reprezentanţii autorităţii portuare.
Sprijin pentru R. Moldova
Republica Moldova este expusă la acţiunile hibride ale Moscovei, de aceea România va continua sprijinul său în domeniile în care Chişinăul are cea mai mare nevoie, a afirmat recent ministrul Apărării, Angel Tîlvăr. Angel Tîlvăr, alături de şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, s-a întâlnit cu ministrul Apărării al Marelui Ducat de Luxemburg, Yuriko Backes şi cu şeful luxemburghez al Apărării, generalul Steve Thull, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”, din Cincu, Braşov. Întrevederile au avut loc cu prilejul vizitei pe care oficialii aliaţi au efectuat-o la trupele luxemburgheze din cadrul Grupului de Luptă NATO, dislocat în facilitatea românească de pregătire. În context, ministrul Tîlvăr a prezentat eforturile multidimensionale depuse de România pentru sprijinul Ucrainei încă din primele zile ale declanşării invaziei ruse, precum şi hotărârea Guvernului de la Bucureşti de a continua acest sprijin. Angel Tîlvăr a subliniat importanţa sprijinirii procesului de instruire a militarilor armatei ucrainene, reliefând, în acest context, importanţa Centrului European de Instruire F-16 inaugurat la Feteşti, la sfârşitul anului trecut, unde se pot pregăti piloţi români, dar şi din ţări aliate şi partenere, inclusiv Ucraina.â În context, cei doi oficiali au analizat modalităţile concrete prin care cele două ţări pot colabora pentru sprijinirea instruirii piloţilor ucraineni în cadrul Centrului. „România găzduieşte unul dintre cele mai mari contingente luxemburgheze dislocate în afara graniţelor, în ultimii ani, aceasta fiind o dovadă a unei cooperării excelente în cadrul unui proiect esenţial pentru postura aliată de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre. Apreciem relaţia foarte bună de cooperare pe care o avem cu toţi aliaţii care participă la Grupul de Luptă al NATO din ţara noastră – Franţa, Belgia şi Luxemburg. Împreună depunem eforturi pentru dezvoltarea continuă a acestuia, inclusiv a infrastructurii”, a spus Angel Tîlvăr, citat în comunicat. Generalul Gheorghiţă Vlad a remarcat că prezenţa militarilor străini în ţara noastră reprezintă un mesaj foarte important al unităţii statelor NATO în faţa deteriorării situaţiei regionale de securitate. „În continuare, sunt planificate antrenamente şi exerciţii pentru creşterea capacităţii comune de reacţie, precum şi a interoperabilităţii Grupului de Luptă cu capabilităţi ale Forţelor Terestre Române”, a afirmat şeful Statului Major al Apărării din România. Cei doi miniştri au discutat şi despre importanţa Summit-ului NATO de la Washington, care va avea loc în acest an, Angel Tîlvăr subliniind necesitatea menţinerii unei prezenţe aliate consolidate în regiunea Mării Negre, precum şi importanţa creşterii sprijinului pentru partenerii vulnerabili din zonă, în special a Republicii Moldova.
Decizia președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, de a solicita parlamentului de la Chișinău convocarea unui referendum pentru a exprima în mod clar opțiunea pro-europeană a majorității populației din fosta republică sovietică a trezit speculații intense la nivelul mass-media locală.
De la aprobarea vehementă ori tacită a unei astfel de decizii și până la acuzații dure la adresa actualei guvernări, decizia convocării unui referendum republican a încins clasa politică de la Chișinău
Susținere politică
Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat pentr cererea preşedintei Maia Sandu de a organiza un referendum privind aderarea ţării la Uniunea Europeană în toamna anului 2024 – posibil odată cu alegerile prezidenţiale – spunând că plebiscitul va pune punct unor speculaţii mai vechi şi va arăta dacă moldovenii vor sau nu în UE.
„Aceste propuneri de a organiza referendumuri au fost expuse şi anterior de reprezentanţii opoziţiei, că vezi Doamne, nu putem merge mai departe până nu există un astfel de exerciţiu. Dincolo de faptul că referendumul da, îşi are menirea lui, la fel contează şi rezultatul în alegeri, pentru că toate alegerile sunt un fel de referendum. În concluzie, vezi câţi alegători au votat pentru o opţiune politică sau alta. (…) Cred că acest exerciţiu va pune punct pe aceste speculaţii – vor sau nu moldovenii în UE. Eu cred că moldovenii îşi doresc să fie parte a familiei UE, a unui spaţiu al păcii, unde oamenii şi viaţa umană sunt respectate, un spaţiu al bunăstării”, a declarat şeful legislativului de la Chişinău, Igor Grosu, la postul public de televiziune, relatează mass-media regională.
Demers prezidențial
Săptămâna trecută, preşedinta Maia Sandu a solicitat desfăşurarea, în toamna anului 2024, a unui referendum naţional privind aderarea la Uniunea Europeană, în condiţiile în care liderii europeni au fost de acord cu deschiderea negocierilor de aderare. În discursul rostit în ajunul Crăciunului, când a marcat trei ani de mandat, şefa statului a cerut Parlamentului să demareze procedurile de organizare a referendumului. Cu aceeaşi ocazie, Maia Sandu a anunţat oficial că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidenţiale din toamna anului 2024. Ea a spus că dacă va obţine un nou mandat de preşedinte, va continua calea Republicii Moldova spre integrarea în UE.
Ideea referendumului lansată de Maia Sandu a generat dezbateri. Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Alexandru Berlinschi, precum şi opoziţia socialistă au spus că referendumul nu poate fi organizat în aceeaşi zi cu alegeri – fie prezidenţiale, fie parlamentare -, ci doar cu două luni înainte sau după alegeri. Pe de altă parte, acum patru ani, s-a desfăşurat un referendum odată cu alegerile parlamentare, însă de atunci Codul electoral a fost modificat.
Preşedinta Sandu a declarat că parlamentul va trebui să stabilească procedura tehnică a referendumului.
Ca urmare, la două zile după anunţul Maiei Sandu, partidul de guvernământ, PAS, a propus modificarea Codului electoral, astfel încât să permită organizarea alegerilor şi a referendumurilor în aceeaşi zi. O altă modificare propusă la Codul electoral prevede ca alegerea preşedintelui ţării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, însă nu mai târziu de două luni după ce funcţia devine vacantă, aşa cum prevede Constituţia în prezent.
Mandatul preşedintei Maia Sandu expiră anul viitor în decembrie, iar actualul parlament va deţine funcţii depline până în iulie 2025. Potrivit noului Cod electoral, prezidenţialele se desfăşoară în cel mult două luni după expirarea mandatului, iar parlamentarele, în cel mult trei luni. Ambele zile sunt stabilite prin hotărâri de parlament.
Supărare pro-rusă
Oligarhul fugar Ilan Şor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare masive din Republica Moldova, s-a declarat împotriva unui astfel de referendum. El are un discurs dur împotriva actualei guvernări pro-europene
„Dar nu respect puterea, care se comportă mai rău decât bandiții. Cu adevărat, îmi doresc să construiesc o Moldovă bogată și prosperă. Am un plan clar, înțeleg cum trebuie să procedez, pas cu pas, și nu voi accepta niciodată ca, o oarecare Maia nebună să-mi creeze obstacole. Și nu-mi pasă cine o protejează. De aceea, vom merge până la sfârșit, luptăm și construim o țară bogată. Împreună vom reuși”, este doar una dintre declarațiile tirajate de imensul aparat de propagandă care îi deservește interesele.
Într-o lovitură de imagine, Ilan Șor a cerut să participe la audierile publice legate de procesul recuperării banilor furaţi în 2014, care au avut loc în Parlamentul de la Chişinău în perioada 21-28 decembrie.
Şor, cercetat inclusiv pentru finanţarea ilegală a partidelor politice din R.Moldova, spune că este gata să încheie un acord cu autorităţile – să îşi vândă datoria de stat care ar valora 5,2 miliarde de lei, iar în schimb, Procuratura să renunţe la acuzaţiile împotriva sa.
„Eu cer prezenţa mea la audierile din Parlament, am ce să spun atât autorităţilor, cât şi publicului şi pot răspunde la orice întrebare. Sunt gata în termen de 7 zile să răscumpăr împrumuturile cu semnarea unui acord tripartit cu Procuratura, Ministerul de Finanţe şi cu mine personal. Rezultatul – Ministerul Finanţelor primeşte 5,2 miliarde de lei, Procuratura renunţă la acuzaţiile împotriva mea în lipsa prejudiciului. (…) Am multe de spus. Sunteţi gata să mă ascultaţi?”, a scris Ilan Şor pe reţelele sociale, citat de mass-media.
Condamnat și fugar
Curtea de Apel de la Chişinău l-a condamnat pe Ilan Şor la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare şi i-a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Decizia a fost pronunţată în data de 13 aprilie anul acesta. În reacţie, Ilan Şor a acuzat magistraţii că ar fi acţionat la comenzi politice şi a susţinut că decizia Curţii de Apel „îl lasă rece şi că nu are de gând să se conformeze acesteia”.
Ilan Şor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, şi, potrivit unor rapoarte neconfirmate, locuieşte de atunci în Israel. Potrivit unor investigaţii jurnalistice, în Israel oligarhul ar trăi în lux şi opulenţă. De acolo, potrivit oamenilor legii, el ar continua să se implice în politica de la Chişinău, iniţial prin intermediul partidului său care îi purta numele, declarat neconstituţional între timp, iar ulterior – prin intermediul formaţiunilor politice afiliate lui.
Ilan Şor şi Vladimir Plahotniuc se află în lista persoanelor sancţionate de guvernele american şi britanic. La fel, Şor figurează pe listele de sancţiuni impuse de Canada şi UE, pentru legături cu Kremlinul şi tentative de destabilizare a Moldovei.
Sprijin militar
Republica Moldova a anunţat recent că a intrat în posesia unui sistem de supraveghere aeriană de la producătorul francez Thales, un prim pas spre dezvoltarea apărării aeriene după ce pe teritoriul său au fost găsite fragmente de rachete provenind din războiul din Ucraina vecină, relatează Reuters.
Ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că sistemul de supraveghere a ajuns recent la Chişinău, pe cale aeriană, şi va putea monitoriza spaţiul aerian al întregii ţări.
Radarul a fost achiziţionat din bugetul naţional de apărare, iar compania franceză THALES a asigurat sprijinul informaţional şi logistic.
La rândul său, ministrul de externe Nicu Popescu a declarat că achiziţia reprezintă o mărturie a sprijinului pe care îl are Moldova din partea partenerilor francezi. „Ne-am angajat să construim un viitor mai sigur şi mai prosper în cadrul familiei europene”, a scris el pe platforma socială X.
Autorităţile din Republica Moldova au raportat că au găsit resturi de rachete în nordul ţării de cel puţin patru ori de când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei vecine în februarie 2022.
Război hibrid
Recent, Uniunea Europeană a acceptat să înceapă negocierile de aderare la UE atât cu R. Moldova, cât şi cu Ucraina. Dar, spre deosebire de Ucraina, R. Moldova are un statut neutru ancorat în Constituţia sa şi nu doreşte să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice.
Premierul Dorin Recean a declarat că Moldova intenţionează, cu ajutorul aliaţilor săi din UE şi NATO, să achiziţioneze un sistem modern de apărare aeriană pentru a-şi apăra aeroporturile şi principalele situri de infrastructură.
„Dacă Kremlinul decide să ne atace, ce vom face?” a spus Recean într-un interviu în limba rusă pentru televiziunea TV8. „Neutralitatea nu va proteja Moldova”, a punctat el.
Recean a declarat că ţările dezvoltate „investesc în securitatea lor pentru a se asigura că cetăţenii şi companiile lor se simt în siguranţă. Dacă nu au asta, oamenii pleacă şi îşi iau capitalul cu ei. Şi asta este ceea ce se întâmplă acum în R. Moldova”, a explicat el.
Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, are în prezent doar un sistem rudimentar de apărare aeriană, o rămăşiţă a perioadei în care a fost republică sovietică.
Ucraina a identificat apărarea aeriană îmbunătăţită ca fiind un element critic în contracararea a ceea ce se aşteaptă să fie un nou val de atacuri aeriene asupra energiei sale şi a altor situri de infrastructură – aşa cum s-a întâmplat în mod repetat iarna trecută.
Recean, la rândul său, a repetat teza principală a noii strategii de securitate, desemnând Rusia drept cea mai mare ameninţare cu care se confruntă ţara sa. „Ameninţarea la adresa securităţii noastre este Kremlinul, Federaţia Rusă şi modul în care aceasta se raportează la vecinii noştri şi la noi”, a declarat el.
Pericol intern
Premierul a remarcat că Rusia a oprit luna aceasta importurile de produse agricole cheie ale Moldovei şi a citat un decret semnat luni de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care simplifică procedurile pentru ca moldovenii să devină cetăţeni ruşi. El a spus că aceasta este „o încercare de a recruta carne de tun pentru războiul său din Ucraina”.
Potrivit decretului semnat de Putin, procedura de obţinere a cetăţeniei ruse pentru cetăţenii din Republica Moldova, Belarus şi Kazahstan a fost simplificată. În document se indică faptul că cetăţenii din Moldova şi Kazahstan care au împlinit vârsta de 18 ani vor putea obţine cetăţenia Federaţiei Ruse fără a confirma cunoaşterea istoriei ruseşti şi a bazelor legislaţiei ţării. De asemenea, cetăţenii belaruşi nu vor trebui să facă dovada cunoaşterii limbii ruse.
În plus, cetăţenii din Moldova, Belarus şi Kazahstan nu vor trebui neapărat să fi locuit în Rusia timp de cinci ani înainte de a depune cererea de obţinere a cetăţeniei, relatează mass-media. Potrivit aceleiaşi surse, Dorin Recean a menţionat că, în prezent, în Rusia se află între 150.000 şi 200.000 de cetăţeni moldoveni.
Răspuns legislativ
Preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu a salutat adoptarea de către parlament a unei noi strategii de securitate naţională – prima după 12 ani – care solicită ancorarea ţării alături de aliaţii săi occidentali şi identifică Rusia ca fiind o ameninţare.
Maia Sandu a denunţat invazia Rusiei în Ucraina şi a acuzat Moscova că a pus la cale o lovitură de stat pentru a o înlătura de la putere. Ea a declarat că noua strategie de securitate subliniază „principalele ameninţări” cu care se confruntă Republica Moldova şi arată cum să le „contracareze eficient”.
„Există două ameninţări principale la adresa securităţii noastre naţionale – politica agresivă a Federaţiei Ruse împotriva ţării noastre în ansamblu şi corupţia adânc înrădăcinată în Moldova”, a scris Maia Sandu pe Facebook.
Pentru aprobarea Strategiei de Securitate Naţională a Republicii Moldova – prima din 2011 – au votat 59 de deputaţi.
Membrii Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) din care provine Maia Sandu deţin majoritatea în parlamentul Republicii Moldova, care a adoptat vineri strategia axată pe legături mai strânse cu UE, cu România, Statele Unite şi NATO. Însă Moldova urmează să îşi păstreze statutul de „neutralitate” prevăzut în Constituţia sa şi, spre deosebire de Ucraina, nu doreşte să devină membră a NATO.
În document se spune că noua strategie este „vitală în actualul context geopolitic pentru a limita riscurile cu care se confruntă Republica Moldova”.
„Este clar că în viitorul apropiat Federaţia Rusă nu va renunţa la acţiunile sale ostile împotriva Moldovei”, se arată în document. „Prin urmare, trebuie să învăţăm să trăim în condiţiile unui război hibrid prelungit şi de intensitate ridicată”, arată deputaţii.
Reacție dură
Purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a denunţat documentul ca fiind „rusofob”, afirmând că Moscova a respectat întotdeauna interesele Moldovei.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a luat în derâdere decizia UE de a lansa negocieri de aderare cu Ucraina şi Moldova, spunând că niciuna dintre aceste ţări nu îndeplineşte criteriile de aderare ale blocului.
Secretarul de presă al Ministerului de Externe de la Chișinău, Igor Zaharov, a comentat că declaraţiile lui Peskov reprezintă un indiciu clar că Moldova se îndepărtează de sfera de influenţă a Moscovei. „Ne îndreptăm în mod decisiv pe calea europeană”, a declarat Zaharov la Radio Moldova. „Acest lucru, în mod natural, face clasa politică rusă nefericită sau chiar indignată, dar noi am ales această cale şi cerem forţelor externe să nu se amestece în deciziile noastre interne”, a punctat oficialul de la Chişinău.
Strategia de securitate naţională a Republicii Moldova, iniţiată de preşedinta Maia Sandu, va fi în vigoare timp de şase ani şi va deveni baza pentru alte iniţiative în acest domeniu.
„Scopul nostru este ca dintr-un stat vulnerabil cu democraţie fragilă să devenim un stat puternic, modern, rezilient şi european, capabil să aibă grijă de cetăţenii săi, care garantează că moldovenii sunt în siguranţă acasă şi trataţi cu respect oriunde în lume”, a transmis preşedinta Maia Sandu.
Sprijin românesc
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat anterior că nu doreşte să speculeze şi nici nu crede că este bine să facă acest lucru, întrebat dacă anul 2030 este un termen posibil pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Pe de altă parte, niciodată nu s-a trecut aşa repede peste faza preliminară, de la solicitare la statutul de candidat, la aprobarea negocierilor de aderare. Deci putem să fim optimişti”, a adăugat şeful statului, în contextul în care Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina şi Republica Moldova.
„Nu vreau să speculez aceste chestiuni şi nici nu cred că este bine. În cazul României, dacă ne amintim, noi am dorit de la mijlocul anilor ‘90 să ajungem în această fază. Decizia s-a luat în decembrie 1999, în ianuarie 2000 au început negocierile pentru aderare şi România a intrat în Uniune pe 1 ianaurie 2007, împreună cu Capitala culturală europeană Sibiu. Deci 7 ani şi atunci n-am avut război, n-am avut crize de tipul celor cu care ne confruntăm aici”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat dacă termenul 2030 pentru aderarea Republicii Moldova la UE despre care vorbea preşedinta Maia Sandu este unul realist şi posibil.
Şeful statului român a adăugat că „pe de altă parte, niciodată nu s-a trecut aşa repede peste faza preliminară, de la solicitare la statutul de candidat, la aprobarea negocierilor de aderare”.
„Deci putem să fim optimişti”, a concluzionat preşedintele Iohannis.
Și preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a transmis felicitări pentru Republica Moldova şi Ucraina pentru ”pasul major” pe care l-au făcut în vederea aderării la Uniunea Europeană. ”România a fost şi va rămâne un partener al celor două state şi un susţinător vocal al unităţii şi solidarităţii europene”, a transmis Ciucă.
”Salut decizia istorică a Consiliului Europei de a deschide negocierile de aderare a Republicii Moldova şi Ucrainei la UE. Cele două ţări au făcut un nou pas către destinul lor european, pe care sperăm cu toţii să îl vedem împlinit cât mai curând”, a scris, joi seară, pe Facebook, Nicolae Ciucă.
Acesta a transmis felicitări ceor două state, ”pentru acest pas major”.
”România a fost şi va rămâne un partener al celor două state şi un susţinător vocal al unităţii şi solidarităţii europene”, a mai transmis Ciucă.
Eurodeputaţii au adoptat o rezoluţie privind politica de extindere a UE, prin care cer Consiliului European să decidă, în cadrul reuniunii sale din 14-15 decembrie, deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.
Probleme geopolitice
Cu condiţia luării anumitor măsuri de reformă, PE mai afirmă că discuţiile de aderare ar trebui deschise şi cu Bosnia-Herţegovina, iar Georgiei ar trebui să i se acorde statutul de ţară candidată. În rezoluţie, europarlamentarii susţin că politica de extindere este „unul dintre cele mai puternice instrumente geopolitice aflate la dispoziţia UE şi o investiţie strategică în pace şi securitate”. Deputaţii europeni salută noul Plan de Creştere pentru Balcanii de Vest şi solicită liderilor UE să adopte, de asemenea, cadrul de negociere fără întârziere, odată ce sunt îndeplinite cerinţele relevante legate de fiecare dintre ţările candidate, pentru a începe rapid negocierile de aderare. Parlamentul European salută interesul şi voinţa politică a atât de multor ţări de a adera la UE şi recunosc eforturile serioase depuse pentru a îndeplini cerinţele de aderare. Legislativul comunitar salută de asemenea disponibilitatea guvernului Armeniei de a se apropia de Uniunea Europeană. UE ar trebui să stabilească termene clare pentru ca ţările candidate să încheie negocierile de aderare la UE până la sfârşitul acestui deceniu, subliniază eurodeputaţii.
Condiții dure
Cu toate acestea, nu ar trebui să existe o cale rapidă pentru aderare, spun ei. Deputaţii europeni insistă asupra faptului că criteriile de la Copenhaga trebuie îndeplinite pentru a se asigura că ţările candidate şi potenţial candidate demonstrează un angajament consecvent şi durabil faţă de democraţie, statul de drept, drepturile omului şi respectarea şi protecţia minorităţilor, precum şi reformele economice. Având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, extinderea a devenit şi mai importantă din punct de vedere strategic şi este unul dintre cele mai puternice instrumente geopolitice aflate la dispoziţia UE, spun eurodeputaţii, numind-o o investiţie strategică în pace şi securitate, precum şi un motor al democraţiei şi valorilor europene pe întregul continent.
Europarlamentarii cer următorului colegiu al comisarilor să numească un comisar pentru extindere şi să se asigure că problemele bilaterale sunt clar separate de politica de extindere a UE. Deputaţii europeni deplâng profund declaraţiile prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban, privind deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi schimbarea politicii ţării faţă de Kosovo. Declaraţiile lui Orban obstrucţionează procesul de extindere a UE, avertizează europarlamentarii, care reamintesc Consiliului potenţialele consecinţe negative ale preluării de către Ungaria a preşedinţiei Consiliului în iulie 2024. Rezoluţia subliniază necesitatea reformelor interne ale UE, în paralel cu procesul de extindere, pentru a spori capacitatea Uniunii Europene de a integra în mod eficient noii membri, inclusiv prin introducerea votului cu majoritate calificată, care s-ar aplica şi deciziilor de politică externă şi de securitate şi în domenii relevante pentru procesul de aderare. Rezoluţia a fost adoptată cu 468 de voturi pentru, 99 împotrivă şi 58 de abţineri.
Diplomația română în acțiune
Preşedintele Klaus Iohannis a avut un dialog cu omologul său din Republica Moldova, Maia Sandu, context în care a reiterat susţinerea acordată de România parcursului european al ţării vecine. „Am avut astăzi o discuţie telefonică aplicată cu doamna preşedinte Maia Sandu pe cele mai importante teme europene, cu accent pe pregătirea deciziilor privind Republica Moldova la Consiliul European de săptămâna aceasta. România susţine ferm deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova”.
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, miercuri, că relaţiile dintre România şi Ucraina urmează să ajungă, în scurt timp, la nivelul unui parteneriat strategic. „Relaţiile dintre România şi Ucraina vor ajunge în scurt timp la nivelul unui veritabil parteneriat strategic. O componentă esenţială a parteneriatului va fi centrul logistic pe care îl vom organiza pe teritoriul României, pentru reconstrucţia şi asistenţa Ucrainei. Avem în faţa noastră o provocare majoră, dată de invazia ilegală şi neprovocată a Rusiei în Ucraina. Este o ameninţare directă la adresa securităţii şi stabilităţii în zona Mării Negre, cu efecte negative resimţite global, când vorbim de securitatea alimentară în ţările cele mai vulnerabile sau de securitatea energetică”, a spus Ciolacu, în mesajul video transmis participanţilor la conferinţa internaţională „Reconstrucţia Ucrainei şi rolul strategic al României”, organizată la Sinaia.
El a subliniat că, pentru comunitatea internaţională, este important ca Ucraina să nu piardă în faţa Rusiei, dar pentru aceasta este nevoie de sporirea ajutorului internaţional.
România, cap de pod occidental la Marea Neagră
„Atacurile necontenite ale forţelor ruse în Ucraina confirmă, de fapt, frustrarea Rusiei în faţa solidarităţii Europei, a comunităţii euroatlantice şi, în general, a democraţiilor din toată lumea pentru Ucraina. Conferinţa de la Sinaia evidenţiază rolul strategic al României pentru sprijinul Ucrainei şi pentru reconstrucţia acestei ţări. Subliniez că România acţionează şi va continua să fie promotorul măsurilor concertate ale comunităţii euroatlantice pentru rezistenţa Ucrainei şi reconstrucţia acestei ţări, în cadrul procesului de integrare europeană. Europa nu-şi poate permite ca Ucraina să piardă. Noi credem în victoria Ucrainei, fiind conştienţi că este nevoie de mai mult ajutor şi efort din partea partenerilor internaţionali”, a precizat prim-ministrul României. El a reamintit că, în cadrul vizitei pe care a efectuat-o recent în Statele Unite ale Americii, a subliniat importanţa „sprijinului multisectorial necesar Ucrainei”, dar şi a sprijinului pe care trebuie să-l primească Republica Moldova „pentru a face faţă provocărilor”. „Am convenit cu aliaţii americani să ne coordonăm astfel încât proiectele de infrastructură de transport şi energie să susţină efortul de rezistenţă al Ucrainei. România a implementat măsuri complexe încă de la începutul conflictului. Ca urmare a eforturilor noastre, mai mult de jumătate din totalul produselor agricole ucrainene exportate prin intermediul culoarelor de solidaritate ale Uniunii Europene au fost transferate prin România. Avem planificate investiţii importante pentru creşterea capacităţii de transport a României, astfel încât Ucraina să beneficieze de cele mai bune conexiuni la piaţa europeană şi cea internaţională. Aceste culoare sunt utilizate atât pentru exporturile de cereale, cât şi pentru furnizarea de asistenţă Ucrainei”, a subliniat Ciolacu. Oficialul român a reamintit investiţiile făcute deja de ţara noastră pentru sprijinirea Ucrainei în ultimii doi ani şi a dat asigurări că aceste investiţii, realizate cu fonduri guvernamentale sau cu bani europeni, vor continua. „Consider esenţial pentru dezvoltarea rutelor de transport să ne axăm pe zona maritimă şi fluvială, la care se va adăuga transportul feroviar, unde deja au fost realizate progrese. Astfel, vom reuşi să dublăm în ritm accelerat capacitatea de trafic a României pentru cerealele şi bunurile esenţiale Ucrainei destinate pieţelor terţe. De fapt, ceea ce vom construi de astăzi încolo în materie de infrastructură terestră, feroviară, navală, dar şi energetică va avea un impact major după terminarea conflictului, când va fi posibilă reconstrucţia şi vom avansa către integrarea euroatlantică a Ucrainei. (…) România este pregătită să dezvolte un centru logistic necesar Ucrainei. Avem uşile deschise pentru toţi partenerii internaţionali care vor să vină să investească pentru viitorul Ucrainei”, a mai spus premierul Marcel Ciolacu. Oficiali din ţară şi străinătate participă, miercuri şi joi, la conferinţa internaţională „Reconstrucţia Ucrainei şi rolul strategic al României”, organizată de New Strategy Center la Sinaia.
Diplomație și rezultate
România sprijină ferm obţinerea unui acord politic pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE atât cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova, plecând de la recomandările Comisiei Europene, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu. Şefa diplomaţiei române a participat la Consiliul Afaceri Externe de la Bruxelles. Ea a susţinut o decizie în ceea ce priveşte parcursul european al statelor din vecinătatea României. „Majoritatea covârşitoare a statelor membre a admis că această decizie este una extrem de importantă, mai ales în contextul geopolitic actual. Continuă demersurile diplomatice, discuţiile diplomatice, pentru a încerca să obţinem o decizie pozitivă la sfârşitul acestei săptămâni, la Consiliul European din decembrie”, a arătat Luminiţa Odobescu. Începerea negocierilor cu Ucraina, a punctat Odobescu, „este un subiect de negociere, care va fi discutat în continuare, la cel mai înalt nivel, de liderii europeni, la Consiliul European de la sfârşitul acestei săptămâni”. De asemenea, ea a amintit că România a susţinut şi continuă să susţină parcursul european al Republicii Moldova „nu numai la nivel politic, dar şi la nivel practic”. „La nivelul Ministerului de Externe suntem în strânsă coordonare cu colegii noştri”, a subliniat ministrul, vorbind de asistenţă şi sprijin în ceea ce priveşte procesul de aderare şi de cursuri de pregătire. „Acest lucru va continua, pentru că este important, iar unul din subiectele comune de interes este consolidarea capacităţii administrative a Republicii Moldova, tocmai pentru a se pregăti în lansarea negocierilor de aderare, care nu vor fi simple, dar suntem alături de ei”, a arătat Luminiţa Odobescu. Ministrul a vorbit şi de perspectiva ţării noastre, care a experimentat drumul european şi a înţeles importanţa continuării reformelor. „În ciuda dificultăţilor cu care se confruntă, atât Ucraina cât şi Republica Moldova, într-o perioadă scurtă de timp au reuşit să adopte reforme substanţiale, care trebuie să fie recunoscute. De altfel, au fost recunoscute de către Comisia Europeană şi de către statele membre, iar Comisia Europeană, pe baza acestor reforme, a recomandat statelor membre deschiderea negocierilor de aderare”, a arătat ministrul de Externe. Ea a subliniat că „România este un avocat atât al parcursului european al statelor din Balcanii de Vest, dar şi al statelor din Parteneriatul Estic”. „Nu considerăm că există o concurenţă. Ambele procese sunt extrem de importante pentru România şi evident pentru Uniunea Europeană, de aceea angajamentul nostru este în egală măsură atât pentru Ucraina şi Republica Moldova şi Georgia, pe de o parte, cât şi pentru partenerii noştri din Balcanii de Vest. Pentru Uniunea Europeană este extrem de important, în acest context dificil de securitate să rămână prezentă şi politica de extindere a arătat întotdeauna că poate produce rezultate pozitive nu numai prin împărtăşirea valorilor, dar şi prin reformele şi prin apropierea firească, ca membri ai aceleiaşi familii, până la urmă, în Uniunea Europeană”, a evidenţiat Luminiţa Odobescu.
Integrare energetică
România va contribui decisiv la securitatea energetică a Republicii Moldova şi integrarea în piaţa de energie europeană, a declarat, luni, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, cu prilejul semnării Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică. Sebastian Burduja s-a întâlnit luni la Chişinău cu Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova, după ce a semnat, alături de Victor Parlicov, omologul său din Republica Moldova, Memorandumul de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică. Conform documentului, cele două guverne vor finaliza în ritm accelerat proiectele de interconectare a reţelelor naţionale de transport gaze naturale şi energie electrică, precum şi celelalte proiecte necesare pentru a asigura securitatea energetică a Republicii Moldova. „Prin semnarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, România va contribui decisiv la securitatea energetică a Republicii Moldova şi integrarea în piaţa de energie europeană. Îi vom sprijini pe fraţii noştri de peste Prut cu tot ceea ce putem, pentru că este datoria noastră să facem asta. Energia nu trebuie să fie folosită ca armă de şantaj, aşa cum a făcut Rusia, ci ca instrument de integrare şi dezvoltare economică”, a afirmat Burduja.
Integrare energetică
Memorandumul angajează cele două guverne să realizeze lucrările complementare interconexiunii Iaşi – Ungheni – Chişinău pentru a asigura regimurile de debit şi presiune pentru transportul gazelor naturale în ambele direcţii; să facă demersuri pentru a asigura stocarea gazelor naturale pe teritoriul României; să construiască urgent infrastructura pentru Linia Electrică Aeriană de 400 kV Suceava – Bălţi şi a altor proiecte de transport a energiei electrice şi să cupleze pieţele de energie electrică, integrând astfel Moldova în piaţa internă a Uniunii Europene. Prin acest Memorandum şi prin demersurile recente, Republica Moldova se integrează efectiv şi ireversibil în piaţa unică energetică europeană, în acelaşi timp, sporindu-şi securitatea energetică. „Ministerul Energiei demonstrează angajamentul ferm pentru securitatea energetică a Republicii Moldova şi pentru integrarea ei în piaţa europeană de energie. Totodată, ne-am oferit tot sprijinul pentru conturarea de programe de investiţii în sectorul energetic, în perspectiva accesării fondurilor de preaderare şi aderare de către fraţii noştri”, a precizat Sebastian Burduja. România a realizat investiţii substanţiale în dezvoltarea capacităţilor de producţie şi transport a gazelor naturale şi a energiei electrice, precum şi conectarea cu ţările vecine. Victor Parlicov a menţionat că Republica Moldova este determinată să realizeze integrarea în piaţa energetică europeană chiar înainte de aderarea la UE.
Evadarea României
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, susţine că există o cale ca România „să evadeze” definitiv de la „periferia Europei”, arătând că în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest „vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică”, iar ţara noastră nu va mai fi „frontiera de răsărit a Vestului”. „Nu va fi un lucru simplu, dar pentru mine este un lucru extrem de evident. Se reîmpart cărţile şi de influenţă politică şi geopolitică şi de influenţă economică şi comercială, şi de reputaţie, şi de centralitate în Europa şi în lume. Cred că există o cale ca România să evadeze definitiv de la periferia Europei şi să meargă în centrul Europei. Luând din punct de vedere geografic, războiul din Ucraina, care va continua pentru o perioadă de timp, are ca efect indirect, dar foarte direct pentru echilibrul Europei, faptul că (…) în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest, toţi vecinii României vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică. Va fi greu, dar sunt convins că vom avea toţi vecinii noştri pentru prima dată (în familia europeană – n. r.), iar România nu mai este frontiera de Răsărit a Vestului, România este geografic mult mai în centrul Europei”, a explicat Geoană. El a remarcat faptul că nivelul de ambiţie al României poate fi acela „de a nu mai fi periferici, provinciali şi nou-veniţi în Europa”, ci „în centrul politic, acolo unde se iau deciziile importante”. „Concluzia este că nimeni nu te invită să te aşezi la masa decidenţilor, dacă nu îţi iei fotoliul pe care îl meriţi. Trebuie să începem să ne apărăm interesele, să ne promovăm. În cartea mea vorbesc şi despre un patrulater pe care îl văd în Europa: Franţa – Germania – Polonia – România. Este un patrulater natural. Cele două mari ţări din Vestul Europei şi cele două mari ţări de aici. Până în 2030, aşa cum preşedintele Maia Sandu a propus, Republica Moldova va fi în Uniunea Europeană alături de România. În sine, este un moment extrem de important pentru istoria naţională a României”, a adăugat Mircea Geoană. „Cred că este momentul ca şi noi să strângem rândurile, indiferent de preferinţe politice, de preferinţe personale, de stare socială, de adresa din buletin, de credinţa pe care o împărtăşim. Este un moment pe care nu avem voie să-l ratăm. Explicaţia titlului este aceea că în istoria naţiunilor şi în istoria modernă a României apar momente în care istoria devine mult mai accelerată şi agitată, transformatoare. Trăim un moment similar (celui de după destrămarea URSS – n.r.) de cutremur geopolitic, complicat şi accelerat de faptul că avem revoluţii tehnologice care vin cu mare viteză şi impact în societate, fiind cel mai transformator moment din istoria umanităţii şi a României moderne. Eu vorbesc despre paradoxul României. Suntem în cel mai bun moment al istoriei naţionale, în NATO, în UE, cu probele de securitate naţională rezolvate, dar suntem şi cu probleme foarte complicate, legate de exodul tinerilor, de scăderea dramatică a populaţiei, că nu suntem pregătiţi nici politic, nici economic nici ca societate în faţa acestui şoc tehnologic care vine peste noi”, a arătat Mircea Geoană.
