de Ionescu Anca | feb. 16, 2024 | Știri
Comisia Electorală Centrală (CEC) din Federaţia Rusă a finalizat la 11 februarie înregistrarea candidaţilor pentru alegerile prezidenţiale din martie, iar din 17 februarie începe campania electorală, cu 28 de zile înaintea scrutinului, conform legii, relatează mass-media rusă. Vladimir Putin a anunțat că nu va participa la dezbateri electorale cu contracandidații săi.
Surse oficiale de la Moscova au declarat că autoritățile electorale din Federația Rusă vor deschide secții de vot în regiunile ocupate din Ucraina, precum Crimeea, Lugansk ori Donețk. Secții de vot pentru alegerile prezidențiale ruse vor fi deschise și în regiunile separatiste din Georgia, Abhazia și Oseția de Sud.
Deşi perioada de campanie începe pe 17 februarie, timpul gratuit de antenă va putea fi folosit abia din 19 februarie.
După tragerea la sorţi pentru distribuirea timpilor de antenă, candidaţii vor putea folosi gratuit timp de antenă pe cinci posturi federale de televiziune şi trei posturi de radio începând de luni, 19 februarie. În total, între candidaţi s-au disputat aproximativ 60 de ore de emisie TV şi 36 de ore de emisie radio.
Votul va avea loc pe parcursul a trei zile – 15, 16 şi 17 martie, fiind primele alegeri de trei zile pentru alegerea preşedintelui Rusiei.
Campania trebuie să se încheie până la 15 martie 2024, ora locală 00:00, adică înainte de prima zi de votare. Legislaţia electorală interzice campania electorală în zilele de votare.
Patru candidaţi vor concura pentru funcţia supremă a Rusiei, şi anume vicepreşedintele Dumei Vladislav Davankov (Partidul Oameni Noi), Vladimir Putin (independent), Leonid Sluţki (Partidul Liberal Democrat din Rusia, sau LDPR) şi Nikolai Haritonov (Partidul Comunist al Federaţiei Ruse, KPRF), aceasta fiind ordinea în care vor apărea pe buletinele de vot.
CEC a refuzat să înregistreze doi candidaţi – Serghei Malinkovici, din partea Partidului Comuniştilor din Rusia (KR), şi Boris Nadejdin, din partea Partidului Platforma Civică – invocând un procent ridicat de semnături nevalabile depuse în sprijinul acestora. Alţi doi doritori, bloggeri, nu au obţinut dreptul de a candida deoarece nu au reuşit să strângă numărul necesar de semnături şi nu aveau anumite documente.
La ultimele alegeri prezidenţiale din Rusia, în 2018, opt candidaţi s-au aflat pe buletinul de vot. Ultima dată când au fost doar patru candidaţi în cursă a fost în 2008, cu Dmitri Medvedev (partidul de guvernământ Rusia Unită), Gennadi Ziuganov (KPRF), Vladimir Jirinovski (care a condus anterior LDPR) şi Andrei Bogdanov (independent). Cel mai mare număr de candidaţi prezidenţiali – unsprezece – a fost înregistrat în anul 2000.
Sediul de campanie al lui Vladimir Putin a informat Comisia Electorală Centrală (CEC) că preşedintele, care candidează pentru un nou mandat, al cincilea, nu va participa la nicio dezbatere în acest sezon de campanie.
Comentând decizia, secretarul său de presă, Dmitri Peskov, a declarat că preşedintele apare în fiecare zi în mass-media cu comentarii despre toate aspectele vieţii ţării.
„Ruşii au ocazia să vadă zilnic declaraţiile lui Putin cu privire la toate aspectele vieţii lor”, a spus el. „Putin este şeful de stat în exerciţiu şi are un program prezidenţial foarte încărcat”. „Acest lucru îl face cu totul diferit de orice alt candidat”, a precizat Peskov.
Numărul de alegători ruşi stabilit la data de 1 ianuarie 2024 este de 112.309.947 de persoane care vor vota în Rusia, 1.890.863 de persoane care vor vota în străinătate, iar 11.924 de persoane care vor merge la urne pe teritoriul oraşului Baikonur (Kazahstan), se arată într-un comunicat al CEC din 2 februarie. Aceste date iau în considerare alegătorii care locuiesc în Donbas şi Novorossia aflate în Ucraina.
În ceea ce priveşte votul în străinătate, Ministerul rus de Externe va lua toate măsurile necesare pentru a simplifica procesul de votare, a declarat miercuri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului).
Ambasadorul rus la Chişinău, Oleg Vasneţov, a declarat la 8 februarie pentru TASS că Guvernul moldovean a dat permisiunea de a organiza votul la alegerile prezidenţiale din Rusia de luna viitoare doar în incinta ambasadei ruse. „La 7 februarie, Ministerul moldovean de Externe ne-a comunicat o decizie politică de a permite votarea în incinta ambasadei”, a declarat el. Vasneţov a adăugat că ministerul moldovean a transmis că deschiderea secţiilor de votare în Transnistria este inacceptabilă.
de Ionescu Anca | feb. 12, 2024 | Știri
„Orice sugestie că aliaţii nu se vor apăra reciproc subminează întreaga noastră securitate, inclusiv pe cea a SUA, şi îi expune pe soldaţii americani şi europeni unui risc sporit”, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o declaraţie scrisă trimisă presei, în care a reacţionat la comentariile lui Donald Trump făcute sâmbătă, la un miting electoral.
Declarații electorale
Exacerbând problema acelor ţări aliate care nu contribuie suficient la bugetul apărării, Donald Trump a spus că SUA nu vor sări în apărarea lor şi chiar i-a invitat pe ruşi să le atace.
„Orice atac asupra NATO va fi întâmpinat cu un răspuns unit şi energic”, a dat asigurări secretarul general al NATO, reacţionând la remarcile făcute sâmbătă de Trump, care va fi probabil candidatul republican la alegerile prezidenţiale americane din acest an.
Reacţia lui Jens Stoltenberg vine în condiţiile în care Casa Albă şi mai mulţi oficiali occidentali de rang înalt l-au criticat duminică pe fostul preşedinte Donald Trump după ce acesta a sugerat că SUA ar putea să nu-i protejeze pe aliaţii din NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare, în ipoteza unei invazii ruse.
Îngrijorare în Europa
„Motto-ul NATO ‘unul pentru toţi, toţi pentru unul’ este un angajament concret. Subminarea credibilităţii ţărilor aliate înseamnă slăbirea întregului NATO”, a scris pe X ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. „Nicio campanie electorală nu este o scuză pentru a ne juca cu securitatea Alianţei”, a spus oficialul de la Varşovia. Polonia este unul dintre principalii aliaţi ai Washingtonului de pe flancul estic al NATO şi are alocate pentru cheltuieli militare un buget consistent, cu mult peste limita de cel puţin 2 la sută recomandată de NATO
De asemenea, Ministerul de Externe al Germaniei a postat pe contul său de X în limba engleză mesajul „Unul pentru toţi şi toţi pentru unul” cu hashtag-ul #StrongerTogether (Mai puternici împreună).
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a avertizat, la rândul său: „Declaraţiile nesăbuite privind securitatea NATO şi solidaritatea prevăută de Art. 5 servesc doar intereselor (preşedintelui rus Vladimir) Putin”
Articolul 5 din Tratatul fondator al NATO spune că un atac armat împotriva unui membru al alianţei va fi considerat un atac împotriva tuturor, declanşând autoapărarea colectivă.
Joc politic
Vorbind în timpul unui miting politic din Carolina de Sud şi părând să povestească despre o întâlnire cu liderii NATO, Donald Trump l-a citat sâmbătă pe preşedintele unei „ţări mari”, pe care nu a numit-o, care l-a întrebat: „Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia – ne veţi proteja?”.
„Am spus: Nu aţi plătit? Sunteţi rău-platnici? A spus: Da, să spunem că s-a întâmplat asta”, a relatat Trump. „Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja (pe ruşi – n.r.) să facă ce naiba vor. Trebuie să plăteşti”, susţine Trump că i-ar fi spus liderului respectiv.
„Am mai auzit asta înainte … Nimic nou sub soare”, a comentat şi comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, într-un interviu acordat televiziunii franceze LCI, adăugând: „Poate că are probleme cu memoria, a fost de fapt o femeie preşedinte, şi nu a unei ţări, ci a Uniunii Europene”, a spus Breton, referindu-se la preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, şi la o conversaţie pe care a avut-o cu Trump în 2020.
„Nu putem da cu banul pentru securitatea noastră la fiecare patru ani, în funcţie de această sau acea alegere, şi anume alegerile prezidenţiale din SUA”, a spus Breton, adăugând că liderii Uniunii Europene au înţeles că blocul trebuie să îşi sporească propriile cheltuieli şi capacităţi militare.
Casa Albă în ofensivă
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates, întrebat despre comentariile lui Trump, a declarat: „Încurajarea invaziilor celor mai apropiaţi aliaţi ai noştri de către regimuri criminale este revoltătoare şi smintită – şi pune în pericol securitatea naţională americană, stabilitatea globală şi economia noastră de acasă”.
Cei 31 de membri ai NATO au convenit asupra obiectivului de a cheltui cel puţin 2% din produsul intern brut pentru apărare, dar estimările NATO au arătat că doar 11 dintre ei cheltuiesc atât de mult.
Casa Albă a respins sâmbătă comentariile făcute de fostul preşedinte american Donald Trump în legătură cu faptul că nu şi-ar proteja aliaţii din NATO de o potenţială invazie rusă, calificându-le drept „revoltătoare şi dezechilibrate”, relatează Reuters.
Trump, favorit pentru nominalizarea republicană la alegerile prezidenţiale, a fost un critic înverşunat al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord atunci când era preşedinte, ameninţând în mod repetat că se va retrage din alianţă. El a redus finanţarea apărării pentru NATO şi s-a plâns frecvent că Statele Unite plătesc mai mult decât partea lor echitabilă.
Ofensivă a administrației Biden
Andrew Bates a declarat că preşedintele Joe Biden, un democrat care doreşte să fie reales în alegerile din noiembrie, a restabilit alianţele Statelor Unite după ce a preluat funcţia în 2021, asigurându-se că NATO este acum „cea mai mare şi cea mai vitală (organizaţie) care a fost vreodată”.
„În loc să ceară războaie şi să promoveze haosul nociv, preşedintele Biden va continua să consolideze leadershipul american şi să susţină interesele noastre de securitate naţională – nu să acţioneze împotriva lor”, a spus Bates într-o declaraţie emisă sâmbătă seara.
În condiţiile în care Trump îl devansează pe Biden în unele sondaje, aliaţii europeni se tem că o victorie a lui Trump în noiembrie ar putea pune în pericol angajamentul SUA faţă de alianţă, însă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luna trecută că nu crede că o a doua preşedinţie Trump ar pune în pericol apartenenţa SUA la organizaţie. Stoltenberg, care a făcut presiuni asupra statelor membre pentru a creşte cheltuielile pentru apărare, a declarat că aliaţii europeni îşi măresc contribuţiile militare şi „se îndreaptă în direcţia corectă”.
Trump a continuat să critice alianţa transatlantică, spunând luna trecută, la un miting de campanie, că nu crede că ţările NATO ar sprijini Statele Unite, dacă acestea ar fi atacate.
În ceea ce priveşte războiul Rusiei din Ucraina, Trump a cerut o dezescaladare şi s-a plâns de miliardele cheltuite până acum, deşi a prezentat puţine propuneri politice concrete.
De la invazia la scară largă a Moscovei din februarie 2022, ajutorul SUA pentru Ucraina s-a ridicat la aproximativ 75 de miliarde de dolari, a declarat Stoltenberg, în timp ce alţi membri NATO şi state partenere au oferit împreună peste 100 de miliarde de dolari.
Casa Albă a numit afirmaţiile lui Trump ”îngrozitoare şi labile” şi a promovat eforturile preşedintelui Joe Biden de a sprijini Alianţa.
”Preşedintele Biden a restabili alianţele noastre şi ne-a făcut mai puternici în lume pentru că ştie că prima responsabilitate a fiecărui comandant este să ţină în siguranţă poporul american şi să respecte valorile care ne unesc. … Încurajarea invadării celor mai apropiaţi aliaţi de către regimuri criminale este îngrozitoare şi labilă – şi pune în pericol securitartea naţională americană, stabilitatea mondială şi economia noastră, acasă”, a afirmat, într-o declaraţie, purtătorul de cuvânt al Casei Albe Andrew Bates.
Trump vs. NATO
Nucleul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord îl reprezintă promisiunea apărării colective – aceea că un atac asupra unei naţiuni membre este un atac împotriva tuturor naţiunilor din alianţă. Trump s-a plâns de mult timp cu privire la suma pe care alte ţări din NATO o cheltuie pentru Apărare, comparativ cu Statele Unite, şi a ameninţat în mod repetat că va retrage SUA din NATO. Însă afirmaţiile sale de sâmbătă reprezintă cel mai direct indiciu că nu intenţionează să apere aliaţii NATO de un atac rusesc, dacă este reales.
De mai mulţi ani, Trump a descris în mod incorect cum funcţionează finanţarea NATO. NATO are o ţintă care fiecare ţară membră să cheltuile minimum 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare, iar cele mai multe ţări nu îndeplinesc această ţintă. Însă cifra reprezintă o linie directoare şi nu o obligaţie şi nici nu generează ”facturi”; ţările membre nu au eşuat în a plăti partea lor din bugetul comun al NATO pentru funcţionarea organizaţiei.
Ca preşedinte, Trump a ameninţat, în privat, de mai multe ori, că retrage Statele Unite din NATO, potrivit New York Times. Trump a descris NATO ca ”învechită” şi s-a situat pe aceeaşi linie cu preşedintele rus Vladimir Putin, care vrea să slăbească alianţa. Trump l-a lăudat de multe ori pe Putin şi chiar a mers până acolo încât să îi ţină partea liderului rus în defavoarea comunităţii de informaţii din SUA în ceea ce priveşte interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016.
de Ionescu Anca | feb. 12, 2024 | Știri
Senatul Statele Unite a făcut un pas crucial spre adoptarea unui ajutor de 95 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel şi Taiwan, blocat de luni de zile în Congres, relatează mass-media de peste Ocean.
Opoziție dură
Strângând 67 de voturi pentru acest vot procedural, Senatul arată că are voturile necesare pentru aprobarea ulterioară a acestui pachet financiar, care se va confrunta, însă, cu o opoziţie dură din partea aleşilor republicani din Camera Reprezentanţilor. Data următorului vot în Senat încă nu este cunoscută.
„Ucraina este periculos de lipsită de rezerve. Dacă America nu trimite ajutor Ucrainei cu acest proiect de lege privind securitatea naţională, (preşedintele rus Vladimir) Putin are toate şansele să reuşească”, a avertizat înainte de vot liderul majorităţii democrate din Senat, Chuck Schumer.
La doi ani de la începerea invaziei ruse, aleşii din Statele Unite, principalul sprijin militar al Ucrainei, nu reuşesc să se pună de acord cu privire la validarea unor noi fonduri.
Democraţii sunt, în marea majoritate, pentru. Republicanii sunt împărţiţi în două tabere, una de asemenea pro-Ucraina, iar cealaltă, apropiată de Donald Trump, refuză orice nou sprijin pentru Kiev.
Pachetul financiar oferă fonduri pentru lupta Israelului împotriva Hamas (aproximativ 14 miliarde de dolari), precum şi pentru un aliat strategic cheie al Statelor Unite, Taiwanul.
Partea leului (peste 60 de miliarde de dolari) ar ajuta Ucraina să-şi refacă stocurile de muniţii, arme şi alte nevoi esenţiale, în timp ce ţara intră în al treilea an de război. Rusia a declanşat o invazie la scară largă împotriva Ucrainei pe 24 februarie 2022.
Acuzații prezidențiale
Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că membrii Congresului s-ar face vinovaţi de o „neglijenţă aproape criminală” dacă nu vor reuşi să aprobe finanţarea pentru Ucraina şi i-a mulţumit vineri cancelarului german Olaf Scholz pentru că a asigurat ajutorul militar german pentru Kiev, relatează Reuters.
Scholz, care a fost la Washington pentru a acorda sprijin eforturilor lui Biden de a obţine fonduri pentru Ucraina, s-a întâlnit cu preşedintele la Casa Albă pentru a discuta despre războiul din Ucraina, precum şi despre criza din Orientul Mijlociu.
Vorbind cu reporterii înainte de întâlnire, Scholz a declarat că a fost încurajat de decizia Senatului SUA de a avansa joi un proiect de lege de 95,34 miliarde de dolari care include ajutor pentru Ucraina, Israel şi Taiwan, după ce republicanii au blocat legislaţia de compromis care includea reforme ale politicii de imigraţie.
Casa Albă a lansat avertismente de luni de zile că un eşec al legislatorilor în a oferi ajutor Kievului ar afecta capacitatea acestuia de a lupta împotriva Rusiei la doi ani de la invazia Moscovei în Ucraina.
„Eşecul Congresului Statelor Unite, dacă va avea loc, de a nu sprijini Ucraina este aproape de o neglijenţă criminală. Este revoltător”, a declarat Biden în Biroul Oval, alături de Scholz.
„Sunt foarte fericit că în Europa am luat acum decizii pentru a obţine sprijinul financiar necesar pentru buget”, a spus Scholz, vorbind în engleză. „De asemenea, că Germania a fost pregătită să îşi sporească sprijinul cu livrarea de arme”.
Germania a avut contribuţii decisive în ultima vreme în sprijinul Ucrainei care a respins o invazie rusă la scară largă, a spus el.
„Acum, acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi în restul Europei şi, de asemenea, în Statele Unite”, a spus el, menţionând că preşedintele rus Vladimir Putin se bazează pe faptul că sprijinul pentru Ucraina scade.
Sprijin german
El a precizat că întâlnirea sa cu senatorii americani de ambele părţi l-a asigurat că experţii în politică externă şi de securitate din Congresul SUA au înţeles necesitatea unui sprijin susţinut pentru Ucraina.
Scholz a declarat că Putin a relatat „o poveste complet absurdă despre originile acestui război” în interviul său cu prezentatorul Tucker Carlson, difuzat joi.
„Există o cauză clară şi aceasta este voinţa preşedintelui rus de a anexa o parte din Ucraina”, a spus el.
Întrebat despre sugestia lui Putin de a face un schimb de prizonieri – jurnalistul american Evan Gershkovich de la Wall Street Journal, care este deţinut în Rusia de aproape un an, în schimbul lui Vadim Krasikov, condamnat pentru uciderea în 2019 a unui disident cecen la Berlin – Scholz a spus că astfel de chestiuni ar trebui discutate în mod confidenţial.
de Ionescu Anca | feb. 8, 2024 | Moldova Electorală
Fostul deputat fugar Ilan Șor a părăsit Israelul pentru a pleca la Moscova, unde a avut o întâlnire cu președintele Comitetului Dumei de Stat a Rusiei pentru afaceri CSI, Leonid Calașnicov, potrivit unei postări publicate miercuri pe pagina fostului deputat fugar din Republica Moldova, relatează mass-media de la Chișinău.
Interpol, fără putere
Anterior anunțului lui Șor, șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, a declarat că Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a părăsit pe 1 februarie teritoriul Israelului și încă nu a revenit.
„Ne-am exprimat reciproc opiniile referitor la problema principală pentru Moldova — cine sunt prietenii și cine sunt dușmanii. L-am informat pe Leonid Ivanovici despre viziunea noastră strategică asupra direcției, pe care ar trebui să o urmeze Moldova pentru a nu dispărea de pe harta lumii. Am rezumat planul nostru principal, potrivit căruia singura cale de salvare a Moldovei — apropierea de partenerii reali: Rusia, UEEA și CSI. Iar parcursul european este o cale spre sărăcie, război și pierderea statalității. Ceea ce, de fapt, se întâmplă sub ochii noștri de mai bine de doi ani”, a scris Șor pe Facebook.
Precedent de noiembrie
În decembrie 2023, mass-media regională menționa că oligarhul fugar Ilan Şor a revenit în Israel după ce plecase cu un avion privat într-o direcţie necunoscută. Șeful Centrului de cooperare poliţienească internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, Viorel Ţentiu, a declarat că, potrivit autorităţilor de la Tel Aviv, Ilan Şor a revenit în Israel în data de 9 noiembrie.
„La data de 9 (noiembrie), la 21:34, Şor a revenit în Israel, însă autorităţile din Israel nu au comunicat de unde a venit Şor. Avem numai confirmarea faptului că a aterizat pe Aeroportul Ben Gurion Tel Aviv. Nici în primul caz, nici în al doilea caz nu se cunoaşte unde a plecat şi respectiv de unde a venit”, a declarat şeful Biroului Interpol din Republica Moldova, citat de NewsMaker.
Acelaşi oficial confirmase anterior că a primit din Israel informaţia că Ilan Şor a părăsit ţara la data de 6 noiembrie cu un avion privat, dar că autorităţile israeliene nu cunosc destinaţia oligarhului, care are de ispăşit în Moldova o pedeapsă cu 15 ani închisoare în dosarul fraudei de un miliard de dolari sustraşi din băncile moldoveneşti.
Ţentiu mai spunea că Federaţia Rusă este stat membru Interpol şi că la 6 noiembrie toate statele membre au fost solicitate să ia măsuri de reţinere în caz că Şor va fi pe teritoriul lor.
În data de 8 noiembrie, presa din Republica Moldova a scris pe surse că oligarhul fugar Ilan Şor a zburat din Istanbul la Moscova, unde urmau să aibă o întrevedere. La reuniune ar fi urmat să participe şi deputaţii socialişti Adrian Albu şi Bogdan Ţîrdea, precum şi secretarul executiv al Partidului Socialiştilor, Igor Dodon.
„Le recomandăm autorilor acestui fake news să scrie scenarii de filme artistice fantasy. Ar avea succes”, a reacţionat purtătoarea de cuvânt a Partidului Socialiştilor, Carmen Sterpu.
Adrian Albu şi Bogdan Ţîrdea au confirmat că se află la Moscova, unde pe 8 noiembrie au participat la o reuniune a reprezentanţilor ţărilor din Comunitatea Statelor Independente, dedicată „temelor de securitate”. Deputaţii au negat, la rândul lor, informaţiile apărute în presă despre presupusa reuniune cu Ilan Şor.
de Ionescu Anca | ian. 14, 2024 | Știri
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, în emisiunea LIVE cu Rotaru și Kiss de la Digi24, că Rusia nu are resursele necesare pentru a ataca Republica Moldova, cu toate că era vizată în planul inițial de război, când Moscova și-a propus să prindă Ucraina într-o menghină, prin ocuparea Kievului, ocuparea Odesei și încercuirea prin Transnistria. Oficialul Alianței a explicat că, din punct de vedere militar, Republica Moldova nu are motive de îngrijorare. Pe de altă parte, există preocupări serioase în privința unui război hibrid total, în contextul parcursului proeuropean al Chișinăului și al alegerilor prezidențiale care se apropie.
„Militar, nu au resurse. Planul inițial era ocuparea Kievului și ocuparea Odesei, încercuire prin Transnistria și prinderea Ucrainei într-o menghină. Ăsta a fost planul militar inițial. El a eșuat și nu se va întâmpla. Militar, Republica Moldova nu are motive de îngrijorare”, relatează Digi24.
„Din punctul de vedere al unui atac hibrid, al unui război hibrid total. Mai ales că alegerile prezidențiale din Republica Moldova, unde Maia Sandu conduce cu atât de mult succes drumul proeuropean al fraților de peste Prut este de interes vital și pentru Rusia.
De aceea, Republica Moldova este un partener comun al NATO și al UE. Lucrăm împreună, inclusiv în planul luptei împotriva dezinformării și-i ajutăm să aibă reziliență sporită, la atacuri cibernetice, la dezinformare și la încercarea disperată a Rusiei, prin cozi de topor din Moldova, să oprească drumul proeuropean al Republicii Moldova.
Dincolo de faptul că suntem români și ținem la oamenii de acolo – ne sunt frați și surori. O astfel de șansă pentru Republica Moldova nu vine decât de două ori pe secol. A fost o șansă la primul război din Transnistria. S-a dus cum s-a dus. Asta a fost. Iar asta e a doua șansă. Noi toți avem tot interesul ca Moldova și Ucraina să vină către Europa”, a declarat Mircea Geoană.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a mai declarat că în acest moment nu există atât de mult o problemă de finanţare în susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, cât o problemă de capacitate industrială, „în principal în Europa”.
„Nu cred că vom avea dificultăţi masive din punct de vedere al finanţării efortului ucrainean (de război – n.r.), care e şi efortul nostru, dar vedem în acest moment un adevărat război industrial în paralel cu cel atât de brutal şi nemilos care se întâmplă în Ucraina de doi ani de zile. Avem în acest moment nu atât de mult o problemă de finanţare – apar sincope depăşibile – dar avem o problemă de capacitate industrială, în principal în Europa, pentru că de 30 de ani Europa a colectat – noi toţi, inclusiv România – dividendele păcii şi am crezut că după terminarea Războiului Rece lucrurile vor fi liniştite şi calme, iată că nu sunt. Deci continuăm să mobilizăm aliaţii şi partenerii noştri. (…) Suntem peste 50 de naţiuni care susţinem Ucraina. America este evident piesa centrală, dar ceilalţi aliaţi europeni reprezentăm mai mult de jumătate din sprijinul pentru Ucraina”, a mai menționat Geoană, citat de Digi 24.
El a arătat că România ar trebui să profite de această nevoie de armament pentru a-şi revitaliza industria de apărare.
„Deci este mai degrabă în acest moment (…) un război de capacitate industrială, un război de producţie industrială şi sper ca şi România să poată să profite, prin revitalizarea industriei de apărare, de această nevoie de a produce mai multe echipamente militare”, a adăugat Mircea Geoană.
