Eurodeputaţii au adoptat o rezoluţie privind politica de extindere a UE, prin care cer Consiliului European să decidă, în cadrul reuniunii sale din 14-15 decembrie, deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Probleme geopolitice

Cu condiţia luării anumitor măsuri de reformă, PE mai afirmă că discuţiile de aderare ar trebui deschise şi cu Bosnia-Herţegovina, iar Georgiei ar trebui să i se acorde statutul de ţară candidată.
În rezoluţie, europarlamentarii susţin că politica de extindere este „unul dintre cele mai puternice instrumente geopolitice aflate la dispoziţia UE şi o investiţie strategică în pace şi securitate”.
Deputaţii europeni salută noul Plan de Creştere pentru Balcanii de Vest şi solicită liderilor UE să adopte, de asemenea, cadrul de negociere fără întârziere, odată ce sunt îndeplinite cerinţele relevante legate de fiecare dintre ţările candidate, pentru a începe rapid negocierile de aderare.
Parlamentul European salută interesul şi voinţa politică a atât de multor ţări de a adera la UE şi recunosc eforturile serioase depuse pentru a îndeplini cerinţele de aderare. Legislativul comunitar salută de asemenea disponibilitatea guvernului Armeniei de a se apropia de Uniunea Europeană.
UE ar trebui să stabilească termene clare pentru ca ţările candidate să încheie negocierile de aderare la UE până la sfârşitul acestui deceniu, subliniază eurodeputaţii.

Condiții dure

Cu toate acestea, nu ar trebui să existe o cale rapidă pentru aderare, spun ei. Deputaţii europeni insistă asupra faptului că criteriile de la Copenhaga trebuie îndeplinite pentru a se asigura că ţările candidate şi potenţial candidate demonstrează un angajament consecvent şi durabil faţă de democraţie, statul de drept, drepturile omului şi respectarea şi protecţia minorităţilor, precum şi reformele economice.
Având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, extinderea a devenit şi mai importantă din punct de vedere strategic şi este unul dintre cele mai puternice instrumente geopolitice aflate la dispoziţia UE, spun eurodeputaţii, numind-o o investiţie strategică în pace şi securitate, precum şi un motor al democraţiei şi valorilor europene pe întregul continent.

Europarlamentarii cer următorului colegiu al comisarilor să numească un comisar pentru extindere şi să se asigure că problemele bilaterale sunt clar separate de politica de extindere a UE.
Deputaţii europeni deplâng profund declaraţiile prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban, privind deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi schimbarea politicii ţării faţă de Kosovo. Declaraţiile lui Orban obstrucţionează procesul de extindere a UE, avertizează europarlamentarii, care reamintesc Consiliului potenţialele consecinţe negative ale preluării de către Ungaria a preşedinţiei Consiliului în iulie 2024.
Rezoluţia subliniază necesitatea reformelor interne ale UE, în paralel cu procesul de extindere, pentru a spori capacitatea Uniunii Europene de a integra în mod eficient noii membri, inclusiv prin introducerea votului cu majoritate calificată, care s-ar aplica şi deciziilor de politică externă şi de securitate şi în domenii relevante pentru procesul de aderare.
Rezoluţia a fost adoptată cu 468 de voturi pentru, 99 împotrivă şi 58 de abţineri.

Diplomația română în acțiune

Preşedintele Klaus Iohannis a avut un dialog cu omologul său din Republica Moldova, Maia Sandu, context în care a reiterat susţinerea acordată de România parcursului european al ţării vecine.
„Am avut astăzi o discuţie telefonică aplicată cu doamna preşedinte Maia Sandu pe cele mai importante teme europene, cu accent pe pregătirea deciziilor privind Republica Moldova la Consiliul European de săptămâna aceasta. România susţine ferm deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova”.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, miercuri, că relaţiile dintre România şi Ucraina urmează să ajungă, în scurt timp, la nivelul unui parteneriat strategic.
„Relaţiile dintre România şi Ucraina vor ajunge în scurt timp la nivelul unui veritabil parteneriat strategic. O componentă esenţială a parteneriatului va fi centrul logistic pe care îl vom organiza pe teritoriul României, pentru reconstrucţia şi asistenţa Ucrainei. Avem în faţa noastră o provocare majoră, dată de invazia ilegală şi neprovocată a Rusiei în Ucraina. Este o ameninţare directă la adresa securităţii şi stabilităţii în zona Mării Negre, cu efecte negative resimţite global, când vorbim de securitatea alimentară în ţările cele mai vulnerabile sau de securitatea energetică”, a spus Ciolacu, în mesajul video transmis participanţilor la conferinţa internaţională „Reconstrucţia Ucrainei şi rolul strategic al României”, organizată la Sinaia.

El a subliniat că, pentru comunitatea internaţională, este important ca Ucraina să nu piardă în faţa Rusiei, dar pentru aceasta este nevoie de sporirea ajutorului internaţional.

România, cap de pod occidental la Marea Neagră

„Atacurile necontenite ale forţelor ruse în Ucraina confirmă, de fapt, frustrarea Rusiei în faţa solidarităţii Europei, a comunităţii euroatlantice şi, în general, a democraţiilor din toată lumea pentru Ucraina. Conferinţa de la Sinaia evidenţiază rolul strategic al României pentru sprijinul Ucrainei şi pentru reconstrucţia acestei ţări. Subliniez că România acţionează şi va continua să fie promotorul măsurilor concertate ale comunităţii euroatlantice pentru rezistenţa Ucrainei şi reconstrucţia acestei ţări, în cadrul procesului de integrare europeană. Europa nu-şi poate permite ca Ucraina să piardă. Noi credem în victoria Ucrainei, fiind conştienţi că este nevoie de mai mult ajutor şi efort din partea partenerilor internaţionali”, a precizat prim-ministrul României.
El a reamintit că, în cadrul vizitei pe care a efectuat-o recent în Statele Unite ale Americii, a subliniat importanţa „sprijinului multisectorial necesar Ucrainei”, dar şi a sprijinului pe care trebuie să-l primească Republica Moldova „pentru a face faţă provocărilor”.
„Am convenit cu aliaţii americani să ne coordonăm astfel încât proiectele de infrastructură de transport şi energie să susţină efortul de rezistenţă al Ucrainei. România a implementat măsuri complexe încă de la începutul conflictului. Ca urmare a eforturilor noastre, mai mult de jumătate din totalul produselor agricole ucrainene exportate prin intermediul culoarelor de solidaritate ale Uniunii Europene au fost transferate prin România. Avem planificate investiţii importante pentru creşterea capacităţii de transport a României, astfel încât Ucraina să beneficieze de cele mai bune conexiuni la piaţa europeană şi cea internaţională. Aceste culoare sunt utilizate atât pentru exporturile de cereale, cât şi pentru furnizarea de asistenţă Ucrainei”, a subliniat Ciolacu.
Oficialul român a reamintit investiţiile făcute deja de ţara noastră pentru sprijinirea Ucrainei în ultimii doi ani şi a dat asigurări că aceste investiţii, realizate cu fonduri guvernamentale sau cu bani europeni, vor continua.
„Consider esenţial pentru dezvoltarea rutelor de transport să ne axăm pe zona maritimă şi fluvială, la care se va adăuga transportul feroviar, unde deja au fost realizate progrese. Astfel, vom reuşi să dublăm în ritm accelerat capacitatea de trafic a României pentru cerealele şi bunurile esenţiale Ucrainei destinate pieţelor terţe. De fapt, ceea ce vom construi de astăzi încolo în materie de infrastructură terestră, feroviară, navală, dar şi energetică va avea un impact major după terminarea conflictului, când va fi posibilă reconstrucţia şi vom avansa către integrarea euroatlantică a Ucrainei. (…) România este pregătită să dezvolte un centru logistic necesar Ucrainei. Avem uşile deschise pentru toţi partenerii internaţionali care vor să vină să investească pentru viitorul Ucrainei”, a mai spus premierul Marcel Ciolacu.
Oficiali din ţară şi străinătate participă, miercuri şi joi, la conferinţa internaţională „Reconstrucţia Ucrainei şi rolul strategic al României”, organizată de New Strategy Center la Sinaia.

Diplomație și rezultate

România sprijină ferm obţinerea unui acord politic pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE atât cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova, plecând de la recomandările Comisiei Europene, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.
Şefa diplomaţiei române a participat la Consiliul Afaceri Externe de la Bruxelles. Ea a susţinut o decizie în ceea ce priveşte parcursul european al statelor din vecinătatea României.
„Majoritatea covârşitoare a statelor membre a admis că această decizie este una extrem de importantă, mai ales în contextul geopolitic actual. Continuă demersurile diplomatice, discuţiile diplomatice, pentru a încerca să obţinem o decizie pozitivă la sfârşitul acestei săptămâni, la Consiliul European din decembrie”, a arătat Luminiţa Odobescu.
Începerea negocierilor cu Ucraina, a punctat Odobescu, „este un subiect de negociere, care va fi discutat în continuare, la cel mai înalt nivel, de liderii europeni, la Consiliul European de la sfârşitul acestei săptămâni”.
De asemenea, ea a amintit că România a susţinut şi continuă să susţină parcursul european al Republicii Moldova „nu numai la nivel politic, dar şi la nivel practic”.
„La nivelul Ministerului de Externe suntem în strânsă coordonare cu colegii noştri”, a subliniat ministrul, vorbind de asistenţă şi sprijin în ceea ce priveşte procesul de aderare şi de cursuri de pregătire.
„Acest lucru va continua, pentru că este important, iar unul din subiectele comune de interes este consolidarea capacităţii administrative a Republicii Moldova, tocmai pentru a se pregăti în lansarea negocierilor de aderare, care nu vor fi simple, dar suntem alături de ei”, a arătat Luminiţa Odobescu.
Ministrul a vorbit şi de perspectiva ţării noastre, care a experimentat drumul european şi a înţeles importanţa continuării reformelor.
„În ciuda dificultăţilor cu care se confruntă, atât Ucraina cât şi Republica Moldova, într-o perioadă scurtă de timp au reuşit să adopte reforme substanţiale, care trebuie să fie recunoscute. De altfel, au fost recunoscute de către Comisia Europeană şi de către statele membre, iar Comisia Europeană, pe baza acestor reforme, a recomandat statelor membre deschiderea negocierilor de aderare”, a arătat ministrul de Externe.
Ea a subliniat că „România este un avocat atât al parcursului european al statelor din Balcanii de Vest, dar şi al statelor din Parteneriatul Estic”.
„Nu considerăm că există o concurenţă. Ambele procese sunt extrem de importante pentru România şi evident pentru Uniunea Europeană, de aceea angajamentul nostru este în egală măsură atât pentru Ucraina şi Republica Moldova şi Georgia, pe de o parte, cât şi pentru partenerii noştri din Balcanii de Vest. Pentru Uniunea Europeană este extrem de important, în acest context dificil de securitate să rămână prezentă şi politica de extindere a arătat întotdeauna că poate produce rezultate pozitive nu numai prin împărtăşirea valorilor, dar şi prin reformele şi prin apropierea firească, ca membri ai aceleiaşi familii, până la urmă, în Uniunea Europeană”, a evidenţiat Luminiţa Odobescu.

Integrare energetică

România va contribui decisiv la securitatea energetică a Republicii Moldova şi integrarea în piaţa de energie europeană, a declarat, luni, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, cu prilejul semnării Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică.
Sebastian Burduja s-a întâlnit luni la Chişinău cu Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova, după ce a semnat, alături de Victor Parlicov, omologul său din Republica Moldova, Memorandumul de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică.
Conform documentului, cele două guverne vor finaliza în ritm accelerat proiectele de interconectare a reţelelor naţionale de transport gaze naturale şi energie electrică, precum şi celelalte proiecte necesare pentru a asigura securitatea energetică a Republicii Moldova.
„Prin semnarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, România va contribui decisiv la securitatea energetică a Republicii Moldova şi integrarea în piaţa de energie europeană. Îi vom sprijini pe fraţii noştri de peste Prut cu tot ceea ce putem, pentru că este datoria noastră să facem asta. Energia nu trebuie să fie folosită ca armă de şantaj, aşa cum a făcut Rusia, ci ca instrument de integrare şi dezvoltare economică”, a afirmat Burduja.

Integrare energetică

Memorandumul angajează cele două guverne să realizeze lucrările complementare interconexiunii Iaşi – Ungheni – Chişinău pentru a asigura regimurile de debit şi presiune pentru transportul gazelor naturale în ambele direcţii; să facă demersuri pentru a asigura stocarea gazelor naturale pe teritoriul României; să construiască urgent infrastructura pentru Linia Electrică Aeriană de 400 kV Suceava – Bălţi şi a altor proiecte de transport a energiei electrice şi să cupleze pieţele de energie electrică, integrând astfel Moldova în piaţa internă a Uniunii Europene.
Prin acest Memorandum şi prin demersurile recente, Republica Moldova se integrează efectiv şi ireversibil în piaţa unică energetică europeană, în acelaşi timp, sporindu-şi securitatea energetică.
„Ministerul Energiei demonstrează angajamentul ferm pentru securitatea energetică a Republicii Moldova şi pentru integrarea ei în piaţa europeană de energie. Totodată, ne-am oferit tot sprijinul pentru conturarea de programe de investiţii în sectorul energetic, în perspectiva accesării fondurilor de preaderare şi aderare de către fraţii noştri”, a precizat Sebastian Burduja.
România a realizat investiţii substanţiale în dezvoltarea capacităţilor de producţie şi transport a gazelor naturale şi a energiei electrice, precum şi conectarea cu ţările vecine.
Victor Parlicov a menţionat că Republica Moldova este determinată să realizeze integrarea în piaţa energetică europeană chiar înainte de aderarea la UE.

Evadarea României

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, susţine că există o cale ca România „să evadeze” definitiv de la „periferia Europei”, arătând că în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest „vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică”, iar ţara noastră nu va mai fi „frontiera de răsărit a Vestului”.
„Nu va fi un lucru simplu, dar pentru mine este un lucru extrem de evident. Se reîmpart cărţile şi de influenţă politică şi geopolitică şi de influenţă economică şi comercială, şi de reputaţie, şi de centralitate în Europa şi în lume. Cred că există o cale ca România să evadeze definitiv de la periferia Europei şi să meargă în centrul Europei. Luând din punct de vedere geografic, războiul din Ucraina, care va continua pentru o perioadă de timp, are ca efect indirect, dar foarte direct pentru echilibrul Europei, faptul că (…) în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest, toţi vecinii României vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică. Va fi greu, dar sunt convins că vom avea toţi vecinii noştri pentru prima dată (în familia europeană – n. r.), iar România nu mai este frontiera de Răsărit a Vestului, România este geografic mult mai în centrul Europei”, a explicat Geoană.
El a remarcat faptul că nivelul de ambiţie al României poate fi acela „de a nu mai fi periferici, provinciali şi nou-veniţi în Europa”, ci „în centrul politic, acolo unde se iau deciziile importante”.
„Concluzia este că nimeni nu te invită să te aşezi la masa decidenţilor, dacă nu îţi iei fotoliul pe care îl meriţi. Trebuie să începem să ne apărăm interesele, să ne promovăm. În cartea mea vorbesc şi despre un patrulater pe care îl văd în Europa: Franţa – Germania – Polonia – România. Este un patrulater natural. Cele două mari ţări din Vestul Europei şi cele două mari ţări de aici. Până în 2030, aşa cum preşedintele Maia Sandu a propus, Republica Moldova va fi în Uniunea Europeană alături de România. În sine, este un moment extrem de important pentru istoria naţională a României”, a adăugat Mircea Geoană.
„Cred că este momentul ca şi noi să strângem rândurile, indiferent de preferinţe politice, de preferinţe personale, de stare socială, de adresa din buletin, de credinţa pe care o împărtăşim. Este un moment pe care nu avem voie să-l ratăm. Explicaţia titlului este aceea că în istoria naţiunilor şi în istoria modernă a României apar momente în care istoria devine mult mai accelerată şi agitată, transformatoare. Trăim un moment similar (celui de după destrămarea URSS – n.r.) de cutremur geopolitic, complicat şi accelerat de faptul că avem revoluţii tehnologice care vin cu mare viteză şi impact în societate, fiind cel mai transformator moment din istoria umanităţii şi a României moderne. Eu vorbesc despre paradoxul României. Suntem în cel mai bun moment al istoriei naţionale, în NATO, în UE, cu probele de securitate naţională rezolvate, dar suntem şi cu probleme foarte complicate, legate de exodul tinerilor, de scăderea dramatică a populaţiei, că nu suntem pregătiţi nici politic, nici economic nici ca societate în faţa acestui şoc tehnologic care vine peste noi”, a arătat Mircea Geoană.