Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita, începând de vineri, Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania, Bulgaria și România, a anunțat recent executivul european într-un comunicat de presă. Vizita șefei CE va evidenția sprijinul UE pentru statele membre care se confruntă cu provocări din cauza faptului că au frontiere comune cu Rusia sau cu Belarus. De asemenea, ea va discuta despre securitatea și apărarea Europei cu lideri de guvern și cu cadre militare.
Tur de forță
Von der Leyen a ajuns la Riga, unde a avit o întâlnire cu șefa guvernului leton, Evika Salina. Ele au vizitat o fabrică de drone care a primit sprijin din partea UE prin intermediul instrumentului NextGenerationEU. Mai târziu în cursul aceleiași zile, președinta a fost la Helsinki, unde a avut o întâlnire cu prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo. Von der Leyen și Orpo au fost informați cu privire la răspunsul Europei la ‘flota fantomă’ a Rusiei și la amenințările reprezentate de războiul subacvatic care vizează infrastructuri submarine critice de pe fundul mării, precum cablurile de comunicații și de energie electrică și conductele energetice. Șefa Comisiei Europene a participat la un dineu de lucru găzduit de președintele Finlandei, Alexander Stubb. Sâmbătă, 30 august, președinta executivului european a fost în Estonia, unde se va întâlni cu prim-ministrul Kristen Michal și va purta discuții cu forțele de apărare estone și cu personalul militar al NATO. Duminică, 31 august, Von der Leyen va vizita Polonia, unde se va întâlni cu prim-ministrul Donald Tusk. Împreună, se vor deplasa la frontiera cu Belarus pentru a vedea operațiunile instituite în scopul monitorizării și protejării frontierelor estice. Mai târziu în cursul zilei, Ursula von der Leyen va ajunge la Sofia, unde se va întâlni cu prim-ministrul Bulgariei, Rossen Jeliazkov. Ei vor vizita o fabrică de apărare de prim rang deținută de stat și cel mai mare sit de producție de armament din țară.
Din Baltica la Marea Neagră
Luni, 1 septembrie, șefa CE se va deplasa la Vilnius, unde se va întâlni cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda cu care va vizita frontiera acestei țări cu Belarus. Cei doi înalți oficiali vor asista la pregătirile împotriva amenințărilor hibride și convenționale. Luni după-amiază, Ursula von der Leyen va călători în România, unde se va întâlni cu președintele Nicușor Dan și cu prim-ministrul Ilie Bolojan, împreună cu care se va deplasa către zona Mării Negre, în apropierea orașului Constanța. Președinta Comisiei Europene va discuta cu oficiali guvernamentali și ai armatei despre cooperarea UE-NATO, precum și despre prevenirea, detectarea, apărarea împotriva și descurajarea amenințărilor maritime și hibride.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, îi va vizita pe liderii statelor membre în țările lor în primele trei săptămâni ale lunii viitoare, el urmând să se întâlnească la București cu președintele român Nicușor Dan pe 4 septembrie, informează un comunicat al Consiliului European.
Tur al capitalelor
Acest așa-numit ”Tur al capitalelor” îi va permite președintelui Costa să adune opinii de la șefii de stat și de guvern privind situația din UE și să pregătească terenul pentru următoarele summituri internaționale și ale Consiliului European. ”În următoarele trei săptămâni, voi călători în întreaga Europă pentru a-i întâlni pe liderii UE în capitalele lor. Discuțiile vor ajuta la conturarea agendei noastre comune pentru lunile viitoare”, a declarat Costa, citat în comunicat. ”Ca președinte al Consiliului European, este de datoria mea să ascult și să înțeleg prioritățile tuturor liderilor, în special în aceste vremuri de nesiguranță. Rolul meu este să construiesc consens. Cu fiecare vizită, voi face eforturi pentru a întări cooperarea noastră, pentru că în lumea imprevizibilă de astăzi, unitatea noastră este cea mai mare putere a noastră”, a adăugat președintele Consiliului European. În întâlnirile cu liderii statelor UE, Antonio Costa va discuta principalele priorități politice, precum și despre metode de lucru în Consiliul European. Costa va vizita majoritatea țărilor UE între 1 și 19 septembrie. O primă întâlnire cu premierul belgian Bart de Wever a avut loc pe 27 august la Bruxelles. În prima săptămână a acestui tur, Antonio Costa se va întâlni cu prim-ministrul sloven Robert Golob pe 2 septembrie. Vizita va fi precedată de participarea sa la Forumul strategic de la Bled de pe 1 septembrie, unde va susține un discurs. Pe 2 septembrie, Costa se va întâlni cu premierul croat Andrej Plenkovic la Zagreb, iar pe 3 septembrie cu cancelarul austriac Christian Stocker la Viena. Pe 4 septembrie, președintele Consiliului European se va afla în România, unde se va întâlni cu președintele Nicușor Dan, și în Bulgaria, unde va avea o întrevedere cu președintele Rossen Jeliazkov. Săptămâna se va încheia cu întâlniri cu premierul Petr Fiala, în Cehia, și cu prim-ministrul Dick Schoof, în Olanda, pe 5 septembrie, când vor fi anunțate și detaliile pentru următoarea săptămână.
Demers important
Praf de pușcă și obuze de artilerie de calibrul 155 de milimetri vor fi produse în Bulgaria în cadrul a două acorduri de tip joint-venture convenite cu grupul german Rheinmetall, conform unui livestream postat luni pe contul de Facebook al liderului partidului GERB, Boyko Borissov, care a adăugat că acordurile vor fi finalizate în următoarele săptămâni. Știrea a fost publicată după o întâlnire, la Dussledorf, a lui Boyko Borissov cu directorul general de la Rheinmetall, Armin Papperger. ‘Fabrica de praf de pușcă va fi la fel de mare ca cele două uzine germane din Bulgaria, cea mai mare din Europa. Aceasta este o materie primă la mare căutare în acest moment și îi sunt recunoscător domnului Papperger pentru că a ales terenurile firmei Vazovski Mashinostroiteleni Zavodi (VMZ) pentru această fabrică uriașă’, a spus Borissov. Acesta a descris uzina pentru obuze de artilerie de calibrul 155 de milimetri drept ‘extrem de importantă pentru armata bulgară și întreaga Europă’, adăugând că fabrica are ca țintă o capacitate de producție de 100.000 de obuze. ‘Am informat Comisia Europeană cu privire la aceste două proiecte și avem asigurată finanțarea din partea statului bulgar prin intermediul mecanismului SAFE (Strategic Technologies for Europe Platform). Toate acesta trebuie finalizate în următoarele trei săptămâni astfel încât să fie supuse Parlamentului spre ratificare’, a spus Borissov. El a menționat încă un proiect, cel al unei uzine pentru conceperea și construirea de drone, care va fi o nouă firmă, sau o subsidiară a unei firme existente. Borissov i-a mulțumit șefilor de la Rheinmetall pentru că, începând din luna martie, au trimis în mod regulat delegații în Bulgaria, precum și lui Papperger pentru că a recunoscut potențialul enorm al Bulgariei. ‘Bulgaria este o țară extrem de importantă pentru Europa, dar și o țară extrem de importantă pentru Rheinmetall’, a declarat șeful grupului german în cadrul aceluiași livestream. ‘Rheinmetall, împreună cu Bulgaria, va construi în scurt timp cel puțin două uzine în Bulgaria, din care prima pentru obuze de artilerie’, a adăugat Papperger. ‘Și mai important este parteneriatul nostru în domeniul prafului de pușcă’, a spus Papperger. Acesta a menționat faptul că Guvernul bulgar și Rheinmetall vor investi împreună peste un miliard de euro pentru fabricarea acestor produse importante. Aceasta a fost cea de a treia întâlnire din acest an a lui Boyko Borissov cu Armin Papperger, după cea din luna aprilie, care a avut loc în Germania, la finalul căreia le-a spus jurnaliștilor că i-a trimis premierului bulgar Rosen Zhelyazkov o ofertă detaliată de investiții pentru o fabrică de praf de pușcă, în cooperare cu compania germană Rheinmetall, precum și după vizita în Bulgaria a lui Papperger și a unei delegații de la Rheinmetall, la finele lunii martie. Înainte de întâlnirea cu Borissov, directorii firmei germane au avut o discuție cu președintele Bulgariei, Rumen Radev.
Axa Sofia-Kiev
Prim-ministrul Rosen Jeliazkov a declarat miercuri că Bulgaria se află printre susținătorii cei mai hotărâți și cei mai activi ai integrării Ucrainei în Uniunea Europeană, pe baza principiului propriilor merite. El a avut o videoconferință cu prim-ministrul ucrainean Iulia Sviridenko, a afirmat biroul de informații al guvernului. ”Suntem pregătiți să ajutăm Kievul pe drumul său european prin împărtășirea experienței valoroase în procesul de integrare”, a spus Jeliazkov. El a salutat angajamentul puternic al Ucrainei față de reformele esențiale legate de UE, în special în contextul provocărilor geostrategice de securitate actuale și al agresiunii ruse pe scară largă. ”Bulgaria crede cu fermitate că viitorul Ucrainei se află în UE. Integrarea europeană este o garanție a prosperității pentru întreaga regiune”, a subliniat Jeliazkov, citat de biroul de informații al guvernului. El a exprimat sprijinul Sofiei pentru deschiderea primului capitol de negociere și a evidențiat importanța planului de acțiune al Ucrainei privind minoritățile naționale, pe care l-a numit un element indispensabil pentru deschiderea primului capitol al discuțiilor pentru aderare. Jeliazkov a reafirmat sprijinul neclintit al Bulgariei pentru Ucraina în contextul războiului. El a salutat eforturile orientate spre securizarea unei soluții durabile, printre care angajamentul ferm al administrației președintelui SUA Donald Trump de a pune capăt agresiunii ruse pe scară largă. Negocierile trebuie să se desfășoare pe baza justiției, a suveranității și a garanțiilor de securitate, asigurând că pacea înseamnă nu doar absența războiului, dar și fundația pentru stabilitate, securitate și prosperitate pe termen lung în Europa și Ucraina. Prim-ministrul bulgar a subliniat, de asemenea, disponibilitatea Sofiei de a participa la redresarea, reconstrucția și eforturile de reformă post-război din Ucraina. De asemenea, au fost dezbătute securitatea energetică regională și conectivitatea transporturilor. Marți, Jeliazkov a vorbit în videoconferința șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE, care au discutat despre rezultatele întâlnirii privind Ucraina desfășurate luni în Washington DC. ”Garanțiile de securitate trebuie să includă sprijin stabil atât de la partenerii europeni, cât și de la cei euro-atlantici”, a spus prim-ministrul, citat de biroul de informații al guvernului. ”Bulgaria, împreună cu partenerii din Uniunea Europeană și aliații din NATO, este pregătită să contribuie la realizarea unui cadru pentru o pace justă și durabilă”, a mai spus el
Bază NATO
Guvernul bulgar a anunțat vineri construirea unei baze militare cu o capacitate de până la 5.000 de soldați ca parte a strategiei de consolidare a flancului estic al NATO inițiată după anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014 și extinsă după invazia din 2022. Baza va fi amplasată în zona militară Kabile, unde NATO are deja desfășurat un grup de luptă condus de Italia și format din aproximativ 1.200 de soldați. Nu au fost furnizate informații cu privire la momentul în care va începe construirea acestei baze și nici când se preconizează că va fi operațională. Noua bază destinată utilizării comune de către Bulgaria și NATO va include baza aeriană Bezmer și va găzdui grupul de luptă multinațional existent la care mai participă trupe din Regatul Unit, Grecia, Bulgaria, Turcia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Albania. Baza va avea capacitatea de a găzdui o brigadă de aproximativ 5.000 de soldați și, dacă este necesar, desfășurarea unei întregi divizii, a precizat Ministerul Apărării de la Sofia într-un comunicat. ”Acesta este un pas strategic pentru consolidarea capacităților de apărare ale Bulgariei și ale NATO, asigurând un răspuns rapid în fața unei amenințări”, a declarat guvernul bulgar într-un comunicat. Potrivit armatei bulgare, proiectul va aduce beneficii economice regiunii prin activitățile de construcție, întreținere și aprovizionare. Investiția depășește 100 de milioane de euro, finanțarea provenind parțial din partea NATO. Viitoarea bază este situată la aproximativ 90 de kilometri de Burgas, oraș la Marea Neagră cu aeroport internațional și conectat prin cale ferată cu capitala Sofia și cu Plovdiv, al doilea oraș ca mărime din Bulgaria. Bulgaria și Statele Unite au deja o bază comună la Novo Selo, la aproximativ 150 de kilometri de locul unde va fi amplasată noua bază NATO.
Planuri ambițioase
‘Suntem optimiști cu privire la finalizarea cu succes a concursurilor pentru recrutarea a 1000 de militari în acest an’, a declarat ministrul bulgar al apărării, Atanas Zaprianov, în cadrul unei conferințe de presă la Academia Militară G. S. Rakovski. ‘Toate concursurile organizate până în prezent s-au desfășurat cu succes, iar toate posturile anunțate în unitățile prioritare ale Armatei Terestre au fost ocupate. Modernizarea forțelor armate trebuie să meargă mână în mână cu eforturile noastre de a completa efectivele armatei cu personal’, a adăugat ministrul bulgar. Până la 29 iulie trebuiau anunțate sumele minime și maxime ale resurselor financiare necesare în cadrul mecanismului SAFE. ‘Le-am prezentat la timp’, a spus ministrul. ‘Suma minimă pe care am solicitat-o este de 3,261 miliarde de euro, iar suma maximă este de 3,583 miliarde de euro’. Acest interval include nouă proiecte de modernizare. Printre proiecte se numără proiecte privind radarele 3D, un nou sistem de artilerie, sistemul de apărare antiaeriană IRIS-T, sisteme de combatere a dronelor, rachete pentru nave și muniții. ‘Sper că, prin această măsură, guvernul face un pas politic menit să intensifice și să accelereze procesul de modernizare a forțelor armate până la sfârșitul anului 2030’, a comentat Zaprianov.
Sprijin pentru R. Moldova
Bulgaria este gata să sprijine Republica Moldova în pregătirile sale pentru viitoarele negocieri de aderare la UE prin împărtășirea experienței, celor mai bune practici și lecțiilor învățate din propriul proces de aderare la UE, a declarat prim-ministrul Rosen Jeliazkov în timpul unei întâlniri cu președintele Parlamentului moldovean, Igor Grosu, a transmis luni serviciul de presă al Guvernului. ‘Țara noastră poate fi un partener de încredere în acest proces, care necesită o pregătire instituțională puternică și un angajament politic susținut’, a declarat Jeliazkov. Ambele părți și-au exprimat dorința comună de a aprofunda cooperarea bilaterală, inclusiv prin intensificarea dialogului interparlamentar și a schimburilor de experți. De asemenea, cei doi oficiali au discutat despre provocările comune pe calea integrării europene. Jeliazkov a menționat că, pe măsură ce Moldova progresează spre UE, este din ce în ce mai important să se consolideze eforturile împotriva amenințărilor hibride și a dezinformării, în special în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. ‘Bulgaria apreciază foarte mult angajamentul instituțiilor moldovenești față de reformele democratice și statul de drept. Consolidarea rezilienței față de influențele externe este o parte integrantă a parcursului european’, a subliniat prim-ministrul. Jeliazkov i-a mulțumit lui Grosu pentru sprijinul constant acordat de Chișinău comunității bulgare din țară, pe care a descris-o drept o punte durabilă între cele două națiuni și un pilon al prieteniei lor. Un exemplu cheie al acestei cooperări este filiala recent deschisă a Universității Anghel Kancev din Ruse în Taraclia. El a adăugat că guvernul bulgar va dezvolta în continuare această cooperare prin lansarea unui nou program pentru copiii din Taraclia, după modelul programului Erasmus. ‘Obiectivul nostru este de a permite între 200 și 400 de copii de etnie bulgară în fiecare an să viziteze Bulgaria, să învețe despre istoria noastră veche de secole, să împărtășească tradițiile noastre comune și să practice frumoasa limbă bulgară’, a declarat Jeliazkov. Grosu a salutat deschiderea filialei Universității Ruse din Taraclia, numind-o un mesaj clar pentru etnicii bulgari din regiune. ‘Universitatea garantează învățământ superior de înaltă calitate, în conformitate cu standardele europene de vârf, și deschide oportunități de carieră pentru tineri pe piața europeană a muncii’, a spus el. Președintele Parlamentului moldovean a mulțumit Guvernului bulgar pentru cooperarea în sectorul energetic și pentru asistența acordată în consolidarea securității energetice a Republicii Moldova. Cele două părți au recunoscut legăturile economice puternice dintre țările lor și au discutat perspectivele de extindere a cooperării în domeniul energiei, energiei regenerabile, comerțului, turismului, înaltei tehnologii și securității cibernetice.
Poziție strategică
Bulgaria este una dintre acele piese aparent mici pe harta Europei care schimbă însă traiectoria întregului joc. Poziționată la intersecția Balcanilor, Mării Negre și frontierei UE cu Turcia, țara are o dublă valoare strategică: întărește flancul estic al NATO și securizează marginea sud‑estică a Uniunii Europene. Intrarea sa în NATO în 2004 și în UE în 2007 a ancorat definitiv Sofia în spațiul euroatlantic, iar ridicarea controalelor la frontierele terestre Schengen la 1 ianuarie 2025 a convertit această poziție într-un coridor european real, cu efecte directe asupra mobilității, comerțului și cooperării polițienești. Beneficiul nu este doar bulgar, ci și european: se scurtează rutele, se degrevează puncte de trecere aglomerate și se aliniază standardele de protecție a frontierelor externe ale UE.
Pe flancul NATO, Bulgaria găzduiește, începând cu 2022, un grup tactic multinațional creat pentru a descuraja agresiunea și pentru a crește timpul de reacție în sud‑estul Alianței. Italia este națiunea‑cadru a acestui battlegroup, iar formatul multinațional obligă, practic, la interoperabilitate zilnică, de la comanda și control până la logistică și exerciții în teren. Dincolo de simbolistica drapelului NATO la Marea Neagră, prezența efectivă a trupelor și a echipamentelor moderne pe teritoriul bulgar reprezintă o garanție tangibilă că articolul 5 nu este doar o clauză, ci un plan de operații.
Mesajul de descurajare a fost recent întărit la nivel politic și operațional. În vizite și inspecții pe teren, conducerea NATO a subliniat explicit rolul acestui dispozitiv și intenția de a-l crește la nivel de brigadă, semn că Alianța își tratează cu maximum de seriozitate partea sudică a flancului estic, la fel ca Polonia sau statele baltice. Pentru Bulgaria, aceasta înseamnă investiții în infrastructura militară, instruire combinată și o integrare mai profundă în arhitectura de apărare a Alianței.
Ambiții regionale
Modernizarea propriei capabilități aeriene este un alt pivot. Sosirea, la 2 aprilie 2025, a primului F‑16 Block 70 la baza Graf Ignatievo marchează trecerea de la mentenanța dificilă a MiG‑29 la standarde occidentale compatibile deplin cu NATO. Odată cu cele 16 aparate comandate, Bulgaria își consolidează atât misiunile de poliție aeriană, cât și capacitatea de integrare în misiuni comune, de la apărare aeriană la antrenamente complexe. Investiția nu înseamnă doar avioane noi, ci și sisteme, simulatoare, doctrină și oameni pregătiți să opereze într-o postură aliată coerentă.
La Marea Neagră, Bulgaria joacă într-un ansamblu naval pe care l-a construit împreună cu România și Turcia pentru a face față celei mai persistente amenințări din ultimii ani, minele marine. Forța comună de contramăsuri la mine, activată în 2024, a profesionalizat și a regularizat cooperarea dintre cele trei marine, reducând riscurile pentru navigație, exporturi și infrastructuri portuare. Rotirea comenzii între aliați menține ritmul operațional și produce învățare comună, exact genul de redundanță sănătoasă pe care o cere un teatru maritim complicat precum Marea Neagră.
Greutatea strategică a Bulgariei se vede clar și în energie. Interconectorul Grecia–Bulgaria (IGB), intrat comercial la finalul lui 2022, a devenit o arteră esențială pentru gaz azer și pentru diversificarea furnizorilor. În vara lui 2025, IGB a acoperit peste 60% din consumul bulgar de gaze, reducând dependența de rute și surse vulnerabile politic. Aceeași logică de diversificare se sprijină pe terminalul LNG de la Alexandroupolis, intrat în exploatare în octombrie 2024 și repornit în 2025 după o oprire tehnică. Prin IGB, Bulgaria și vecinii ei pot „aspira” volum din piața globală de LNG, ceea ce ridică reziliența în criză și scade capacitatea unui singur furnizor de a dicta unilateral prețuri sau condiții.
Rută balcanică
Tot pe teritoriul bulgar trece extensia balcanică a TurkStream (cunoscută ca „Balkan Stream”), conductă cu mize regionale care alimentează Serbia și Ungaria. Gestionarea acestei infrastructuri, inclusiv prin măsuri de securizare, este o chestiune de politică externă în sine, căci fluxurile de gaze se traduc în influență și dependențe pe termen lung. Pentru UE și NATO contează ca această arteră să fie administrată transparent, sigur și predictibil, într-un mix de opțiuni care să încurajeze piața, nu dependența.
Un alt punct important, prea puțin discutat, sunt ambițiile nucleare ale Sofiei. Prin diversificarea combustibilului la Kozlodui, cu prime încărcări de elemente fabricate de Westinghouse, și prin proiectul celor două noi unități AP1000, Bulgaria își securizează producția de bază, curată și ieftină pe termen lung, diminuând amprenta gazului în mix și crescând exportul net de stabilitate în Balcani. Calendarul de inginerie și finanțare a avansat vizibil în 2024–2025, cu contracte de proiectare extinse și sprijin financiar occidental pentru fazele următoare, semn că dosarul nu e doar o idee, ci un program strategic în desfășurare.
Pe frontiera UE, Bulgaria este, la propriu, poarta terestră de intrare dinspre Turcia. Miza nu mai e doar migrația, ci și contrabanda, traficul de persoane și riscurile transfrontaliere care testează solidaritatea europeană. Sprijinul Frontex și cooperarea operativă au crescut în anii recenți, iar datele din 2025 indică o scădere a trecerilor neregulamentare la granițele externe ale UE, pe fondul unui dispozitiv comun mai robust. O frontieră bulgară bine gestionată înseamnă mai puțină presiune în restul Europei și, prin efect de domino, mai puțin capital politic pentru actorii care exploatează panica pe tema migrației.
Conectivitatea europeană amplifică această poziție. Revizuirea rețelei TEN‑T a creat un nou coridor european – Baltică–Marea Neagră–Egee – care leagă nordul, estul și sudul continentului, traversând inclusiv spațiul Ucrainei și al Republicii Moldova. Bulgaria devine nodul în care Aegeea (și fluxul energetic din estul Mediteranei) se întâlnește cu Marea Neagră și cu Dunărea, prin porturi ca Ruse și o secțiune comună RO‑BG a coridorului Rin–Dunăre. Cu fiecare tronson modernizat, costul de transport scade, timpii se reduc și reziliența economică a sud‑estului european crește.
Elemente comune
În fine, industria de apărare. Bulgaria nu mai este doar consumator de securitate, ci intră din nou pe harta producției europene. Anunțurile recente privind investiții majore în linii de praf de pușcă și proiectile de 155 mm, realizate în parteneriat cu mari producători occidentali, arată o repoziționare industrială cu impact direct asupra stocurilor NATO și sprijinului pentru Ucraina. În termeni practici, plasarea unor capacități de producție pe flancul sud‑estic scurtează lanțurile logistice, distribuie riscurile și accelerează livrările în perioade de criză.
Toate aceste elemente, prezența militară aliată, modernizarea aeriană și navală, diversificarea energetică, controlul frontierelor externe și integrarea în marile coridoare TEN‑T, plus revenirea pe harta industrială a apărării, converg către aceeași concluzie. Bulgaria este un multiplicator de securitate și conectivitate pentru întreg sud‑estul Europei. Din perspectiva NATO, ea închide o zonă odinioară percepută drept „punct slab” al flancului estic, aducând-o la standardul nordului. Din perspectiva UE, ea transformă o margine în nod important, un nod de transport, de energie, de fluxuri comerciale și de cooperare polițienească. Iar pentru regiune, vecinătatea cu România, Grecia și Turcia creează un triunghi de stabilitate care leagă Marea Neagră de Mediterană și de inima continentală prin Dunăre.
Importanța Bulgariei pe flancul NATO și UE nu se măsoară doar în hărți și cifre, ci în felul în care reduce vulnerabilități sistemice, și anume scade dependența energetică, crește redundanța militară, calmează presiuni migraționiste și crește densitatea economică a unei zone până de curând periferice. Pe o tablă de șah, piesele de colț controlează adesea traiectorii surprinzătoare. Bulgaria este una dintre ele, și tocmai de aceea mutările care se fac astăzi la Sofia se simt, în siguranță și economie, până la Varșovia, Berlin sau Paris.
Preşedintele american Donald Trump a declarat că este numit ”preşedintele Europei” de către omologii săi de pe Bătrânul Continent. ”Ei vă respectă preşedintele aşa de mult încât mă numesc glumind preşedintele Europei. Ei îmi spun preşedintele Europei, ceea ce este o onoare”, a menționat acesta.
Ulei și oțet
Pentru a-şi ilustra spusele, înaltul oficial de peste Ocean a dat două exemple. Primul este summitul de la Washington unde i-a primit pe preşedinţii Ucrainei Vlodimir Zelenski, Franţei Emmanuel Macron, Finandei Alexander Stubb, premierii britanic Keir Starmer şi italian Giorgia Meloni, cancelarul german Friedrich Merz, preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen şi secretarul general al NATO Mark Rutte şi au discutat despre Războiul din Ucraina.
Liderul american s- a făcut remarcat prin întruperea reuniunii cu liderii europeni pentru a discuta la telefon cu Vladimir Putin.
Obiectivul era organizarea unui summit între liderii rus şi ucrainean, un summit care pare compromis, acvând în vedere poziţiile opuse la Moscovei şi Kievului. Este ca şi cum ai ”amesteca ulei şi oţet”, declara el iritat.
Alt exemplu al influenţei sale în Europa pe care Donald Trump l-a dat luni este summitul NATO din iunie la Haga. La acest summit, statele membre ale Alianţei s-au angajat să investească 5% din PIB în apărare şi securitate până în 2035. Această cifră este o sursă de tensiuni între Statele Unite şi aliaţi.
Donald Trump le cerea membrilor NATO încă din primul său mandat (2017-2021) să investească cel puţin 4% din PIB în apărare. ”Dacă nu plătesc, nu-i voi apăra”, ameninţa el în martie 2025.
Soluții pentru pace
Președintele american Donald Trump a răspuns afirmativ luni la întrebarea unui reporter dacă a vorbit cu liderul rus Vladimir Putin de la summitul său de la Casa Albă de acum o săptămână cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și mai mulți lideri europeni. ‘Cred că vom pune capăt războiului’, a declarat președintele SUA, fără a oferi mai multe detalii, în contextul în care planul său de a-i reuni pe președinții Rusiei și Ucrainei în jurul aceleiași mese pare să fi stagnat. Trump a mai declarat că nu a discutat despre garanții specifice de securitate pentru Ucraina și a reafirmat angajamentul SUA de a sprijini Kievul. Potențialele garanții de securitate pentru Ucraina reprezintă un obstacol major în calea încheierii războiului Rusiei în Ucraina. De asemenea, liderul de la Casa Albă a declarat că, în timpul întâlnirii sale de la 15 august cu Vladimir Putin din Alaska, cei doi lideri au discutat despre limitarea dimensiunii arsenalului nuclear masiv al țărilor lor odată ce criza din Ucraina va fi rezolvată. ‘Am dori să denuclearizăm. Este prea multă putere, și am vorbit și despre asta. Face parte din asta, dar trebuie să terminăm războiul’, le-a declarat Trump reporterilor adunați în Biroul Oval. Întrebat de ce Putin pare reticent să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Trump a răspuns: ‘Pentru că nu-l place’.
Armata pe străzi
Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni că mulți americani ‘ar dori să aibă un dictator’, în cursul unei conferințe de presă improvizate și îndelungi în Biroul Oval, consacrată problemelor de securitate și acuzațiilor aduse oponenților săi. ‘Mulți oameni spun că poate ne-ar plăcea să avem un dictator. Nu-mi plac dictatorii. Nu sunt dictator. Sunt un om cu mult bun simț și inteligent’, a spus președintele american, acuzat de adversarii săi de autoritarism în ceea ce privește politicile sale de imigrație și securitate. ‘Trimiți armata și, în loc să te felicite, te acuză că ai luat cu asalt republica’, a declarat el, referindu-se la decizia sa de a trimite Garda Națională pe străzile din Washington pentru operațiuni de menținere a ordinii publice. Donald Trump a semnat în fața jurnaliștilor un ordin executiv care pedepsește pe oricine arde drapelul american, în ciuda unei decizii din 1989 a Curții Supreme care a stabilit că un astfel de act intră sub incidența libertății de exprimare, un drept fundamental protejat de Constituție.
‘Dacă arzi un steag, primești un an de închisoare, fără eliberare anticipată’, a spus Trump. Președintele republican i-a atacat, de asemenea, pe adversarii politici, în special pe cei menționați uneori drept candidați democrați la alegerile prezidențiale din 2028. În special, despre guvernatorul democrat al statului Illinois, JB Pritzker, a spus că este un ‘leneș’ și a adăugat că ar trebui ‘să facă mai mult sport’, referindu-se la corpolența sa. Donald Trump i-a criticat, de asemenea, pe guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, și pe guvernatorul Marylandului, Wes Moore, care l-au batjocorit recent pe rețelele sociale. El a spus despre Partidul Democrat: ‘Toți potențialii lor candidați fac o treabă proastă’. Președintele american nu l-a cruțat nici pe predecesorul său democrat, Joe Biden, pe care l-a numit un ‘idiot’. El a reiterat că orașul Chicago, în statul Illinois, ar putea fi următoarea țintă a operațiunilor sale de menținere a ordinii implicând armata, după capitala Washington.
Cupa Mondială
Pe de altă parte, capitala federală va fi ‘impecabilă’ pentru a găzdui Cupa Mondială de Fotbal vara viitoare, a declarat Donald Trump. El a profitat de ocazie pentru a arăta trofeul competiției, adus de șeful FIFA, Gianni Infantino, și care tronează în prezent în Biroul Oval, printre alte ornamente aurite. ‘Este un trofeu din aur masiv. Știu cum să facă să arate bine!’, a glumit președintele miliardar, cunoscut pentru gustul său pentru luxul ostentativ. Donald Trump, într-o altă digresiune, a menționat și problemele cauzate de crapul asiatic, o specie de pește invazivă, pentru ecosistemul Marilor Lacuri (nord). El a vorbit despre un ‘pește destul de violent care provine din China, crapul chinezesc. (…) Sar în bărci, sar peste tot’, a spus președintele american, menționând că rezolvarea acestei probleme ar fi ‘teribil de costisitoare’. Nord-estul statului Illinois, unde se află Chicago, se învecinează cu unul dintre Marile Lacuri, Lacul Michigan. ‘Până nu primesc o cerere de la acest tip (guvernatorul statului Illinois), nu voi face nimic’, a declarat republicanul, care a amenințat în repetate rânduri că va pune sub semnul întrebării anumite mecanisme federale de ajutor pentru statele democrate.
Măsuri dure
Președintele american Donald Trump a semnat luni un ordin executiv prin care îi cere procurorului general al SUA să-i urmărească penal pe cei care ard sau profanează în vreun fel drapelul american. ‘Dacă arzi un steag, primești un an de închisoare, fără ieșiri anticipate, nimic’, a spus Trump în timp ce semna ordinul în Biroul Oval. Ordinul îi cere procurorului general să ‘urmărească penal cu fermitate’ persoanele care încalcă legile privind profanarea drapelului și să intenteze procese pentru a clarifica domeniul de aplicare al Primului Amendament în ceea ce privește această problemă. De asemenea, ordinul dispune ca procurorul general să trimită cazurile de profanare a drapelului autorităților statale sau locale și cere administrației să interzică și să anuleze vizele, permisele de ședere și procedurile de naturalizare pentru cei care profanează drapelul. ‘Drapelul american este un simbol special în viața noastră națională, care ar trebui să unească și să îi reprezinte pe toți americanii, indiferent de origine și stil de viață’, se arată în ordin. ‘Profanarea lui este ofensatoare și provocatoare într-un mod unic. Este o declarație de dispreț, ostilitate și violență împotriva națiunii noastre’, se adaugă în ordin. Administrația Trump a precizat în ordin că hotărârile Curții Supreme privind Primul Amendament nu au protejat acțiuni precum profanarea drapelului american, care ar putea să incite la ‘acțiuni ilegale iminente’ sau acțiuni care echivalează cu ‘îndemnuri la luptă’. Curtea Supremă a SUA a decis în 1989 că arderea sau distrugerea în alt mod a drapelului țării este protejată ca drept la liberă exprimare.
Liderii statelor nordice și baltice au emis o declarație comună în care își reafirmă sprijinul pentru Ucraina și consideră că războiul ‘ilegal’ dus de Rusia se poate încheia doar prin menținerea unei presiuni puternice asupra acesteia din urmă, în timp ce se află în pregătire întâlnirea care va avea loc vineri în Alaska între președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, iar Kievul și aliații săi europeni cer să nu fie excluși din discuții.
Sprijin internațional
Liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Norvegiei și Suediei mai menționează în declarație că ‘reafirmă principiul conform căruia frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță’, după ce Trump a sugerat ideea unor cedări teritoriale ale Ucrainei către Rusia în cadrul unui posibil ‘schimb de teritorii’. Țările nordice și baltice, care de când a început războiul ruso-ucrainean au fost printre cele mai active în sancționarea Rusiei și în susținerea militară, financiară și politică a Ucrainei, confirmă în aceeași declarație că vor continua să susțină și să impună măsuri restrictive împotriva Moscovei. Reacționând față de ideea unor cedări teritoriale, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis că ‘ucrainenii nu-și vor da pământul ocupanților’ și a cerut să nu fie ocolit în negocierile ruso-americane. După ce el a cerut ajutorul susținătorilor săi europeni, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis sâmbătă un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump de a încerca să pună capăt războiului în Ucraina, dar au cerut menținerea presiunii asupra Rusiei, un armistițiu imediat sau cel puțin reducerea ostilităților, includerea obligatorie a Ucrainei în discuții, negocieri al căror punct de plecare să fie actuala linie a frontului, iar un viitor acord de pace să cuprindă garanții de securitate pentru Ucraina.
Propriul destin
‘Ucraina are libertatea de a-și alege propriul destin. Discuții fructuoase pot avea loc doar în contextul unui armistițiu sau al unei reduceri a ostilităților. Calea către pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina’, se arată în comunicatul acestor lideri europeni. Conform presei americane, Rusia ar fi propus să oprească ofensiva de-a lungul actualei linii a frontului în provinciile Zaporojie și Herson, situate în sud-estul și sudul Ucrainei, și să-și retragă trupele din provinciile Dnipropetrovsk (centru), Sumî (nord) și Harkov (nord-est), dar numai în schimbul controlului deplin asupra regiunii Donbas, respectiv asupra provinciilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. Provincia Lugansk este singura pe care armata rusă a reușit să o ocupe aproape integral, în timp ce o parte din Donețk se află în continuare sub control ucrainean. Se subînțelege din această propunere și menținerea controlului rusesc asupra peninsulei Crimeea.
JD Vance, demers dur
Vicepreședintele american JD Vance a declarat, într-un interviu publicat de postul Fox News, că președintele Donald Trump intenționează să retragă sprijinul financiar al SUA pentru susținerea Ucrainei în războiul cu Rusia, dar aliații europeni sunt bineveniți să cumpere din SUA arme pentru Ucraina. ‘Cred că președintele (Trump), și cu certitudine că America, noi am terminat cu finanțarea afacerii de război Ucraina. Vrem să încheiem acest lucru printr-o soluționare pașnică. Vrem să oprim vărsarea de sânge’, a spus JD Vance în acest interviu, înregistrat vineri și publicat duminică, în timp ce se află în pregătire întâlnirea care va avea loc vineri în Alaska între președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump. ‘Cred că americanii s-au săturat să-și trimită banii, dolarii lor din taxe, în acest conflict în mod special’, a adăugat vicepreședintele SUA. ‘Dar dacă europenii doresc să se implice mai mult și să cumpere arme americane, suntem de acord cu asta, însă noi nu vom mai finanța’ ajutorul militar pentru Ucraina, a adăugat JD Vance, care a reafirmat poziția președintelui Trump, conform căruia europenii sunt responsabili pentru războiul care se desfășoară pe continentul lor. El a spus în același interviu că o soluționare negociată a războiului dintre Rusia și Ucraina nu va putea mulțumi niciuna dintre părți, dar SUA caută acum o înțelegere care să fie acceptabilă pentru ambele tabere.
Plan complex
Trump a anunțat luna trecută un plan prin care alte state membre ale NATO vor cumpăra din SUA echipamente militare pe care apoi le vor transfera Kievului. El le-a cerut de asemenea aliaților din NATO să doneze Ucrainei din armele pe care le au, iar apoi să le vândă arme americane pentru a le înlocui pe cele oferite Kievului, astfel încât efortul financiar pentru ajutorul militar oferit Ucrainei să fie suportat de europeni. Acest plan a fost între timp lansat, odată cu primele finanțări oferite de Olanda, Suedia, Norvegia și Danemarca. Noul mecanism este axat pe aprovizionarea Kievului cu arme americane din ‘Lista de Cerințe Prioritare pentru Ucraina’, cunoscută sub acronimul PURL, iar ajutoarele militare oferite astfel sunt împărțite în tranșe de aproximativ 500 de milioane de dolari.
Vicepreședintele american JD Vance a estimat, într-un interviu publicat duminică de postul Fox News, că o soluționare negociată a războiului dintre Rusia și Ucraina nu va putea mulțumi niciuna dintre părți, dar SUA caută acum o înțelegere care să fie acceptabilă pentru ambele tabere, transmite Reuters. ‘Nimeni nu va fi super fericit. Probabil că atât rușii cât și ucrainenii vor fi în final nemulțumiți’, a spus JD Vance despre acordul de pace pentru care Washingtonul face acum eforturi înaintea summitului pe care președintele american Donald Trump îl va avea pe 15 august, în Alaska, cu președintele rus Vladimir Putin.
Demersuri diplomatice
Trump a sugerat ideea unor cedări teritoriale ale Ucrainei către Rusia în cadrul unui posibil ‘schimb de teritorii’, dar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis că ‘ucrainenii nu-și vor da pământul ocupanților’ și a cerut să nu fie ocolit în negocierile ruso-americane. În interviul la Fox News, care a fost însă înregistrat anterior, JD Vance a spus că SUA lucrează la programarea unor discuții între Trump, Putin și Zelenski, dar a apreciat că nu ar fi productivă o întâlnire între Putin și Zelenski înainte ca aceștia să discute cu Trump. Potrivit presei americane, liderul de la Casa Albă încă analizează dacă să-l invite și pe președintele ucrainean în Alaska, pentru o întâlnire bilaterală Trump-Zelenski, separată de întâlnirea Trump-Putin, sau pentru un summit trilateral al acestora. După ce Zelenski a cerut ajutorul susținătorilor săi europeni, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis sâmbătă un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump de a încerca să pună capăt războiului în Ucraina, dar au cerut menținerea presiunii asupra Rusiei, un armistițiu imediat sau cel puțin reducerea ostilităților, includerea obligatorie a Ucrainei în discuții, negocieri al căror punct de plecare să fie actuala linie a frontului, iar un viitor acord de pace să cuprindă garanții de securitate pentru Ucraina.
Poziție europeană
De asemenea, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat, într-o declarație transmisă duminică presei, că orice acord între SUA și Rusia pentru încheierea războiului în Ucraina trebuie să includă această țară și de asemenea UE, anunțând că a convocat pentru luni o reuniune extraordinară a miniștrilor europeni de externe pentru a discuta pașii următori în perspectiva summitului ruso-american. Conform presei americane, Rusia ar fi propus să oprească ofensiva de-a lungul actualei linii a frontului în provinciile Zaporojie și Herson, situate în sud-estul și sudul Ucrainei, și să-și retragă trupele din provinciile Dnipropetrovsk (centru), Sumî (nord) și Harkov (nord-est), dar numai în schimbul controlului deplin asupra regiunii Donbas, respectiv asupra provinciilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. Provincia Lugansk este singura pe care armata rusă a reușit să o ocupe aproape integral, în timp ce o parte din Donețk se află în continuare sub control ucrainean. Se subînțelege din această propunere și menținerea controlului rusesc asupra peninsulei Crimeea.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat, într-o declarație transmisă duminică presei, că orice acord între SUA și Rusia pentru încheierea războiului în Ucraina trebuie să includă această țară și de asemenea UE, anunțând că a convocat pentru luni o reuniune extraordinară a miniștrilor europeni de externe pentru a discuta pașii următori în perspectiva summitului pe care președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, îl vor avea vineri în Alaska, relatează Reuters.
Rampă de lansare
‘Statele Unite au puterea de a forța Rusia să negocieze cu seriozitate. Orice înțelegere între SUA și Rusia trebuie să includă Ucraina și UE, întrucât este o chestiune de securitate pentru Ucraina și întreaga Europă’, a susținut Kaja Kallas. ‘În timp ce lucrăm în direcția unei păci juste și durabile, dreptul internațional este clar: toate teritoriile ocupate temporar aparțin Ucrainei’, a indicat ea în continuare, după ce președintele american a sugerat ideea unor cedări teritoriale ale Ucrainei către Rusia în cadrul unui posibil ‘schimb de teritorii’. ‘Un acord nu trebuie să ofere o rampă de lansare pentru o viitoare agresiune rusă împotriva Ucrainei, a alianței transatlantice și a Europei’, a adăugat șefa diplomației UE în aceeași declarație, în care a mai menționat că la reuniunea extraordinară de luni a miniștrilor europeni de externe vor fi abordate și alte subiecte, inclusiv Fâșia Gaza. Principala temere a Ucrainei și a susținătorilor europeni ai acesteia este ca Trump și Putin să convină o înțelegere peste capul lor, deși Statele Unite desfășoară consultări cu aliații europeni și cu Ucraina. De pildă, în vederea coordonării pozițiilor înaintea summitului Trump-Putin, vicepreședintele american JD Vance a avut sâmbătă la Londra o reuniune găzduită de ministrul de externe britanic David Lammy, la care au mai participat consilierul prezidențial ucrainean Andrii Iermak și responsabili din Franța, Germania, Italia, Polonia și Finlanda.
Kiev-ul insistă
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut insistent să nu fie exclus din discuțiile ruso-americane, în timp ce, potrivit presei americane, liderul de la Casa Albă încă analizează dacă să-l invite și pe el în Alaska, pentru o întâlnire bilaterală Trump-Zelenski, separată de întâlnirea Trump-Putin, sau pentru un summit trilateral al acestora. Potrivit presei americane, Rusia ar fi propus să oprească ofensiva de-a lungul actualei linii a frontului în provinciile Zaporojie și Herson, situate în sud-estul și sudul Ucrainei, și să-și retragă trupele din provinciile Dnipropetrovsk (centru), Sumî (nord) și Harkov (nord-est), dar numai în schimbul controlului deplin asupra regiunii Donbas, respectiv asupra provinciilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. Provincia Lugansk este singura pe care armata rusă a reușit să o ocupe aproape integral, în timp ce o parte din Donețk se află în continuare sub control ucrainean. Se subînțelege din această propunere și menținerea controlului rusesc asupra peninsulei Crimeea. Președintele ucrainean a respins orice cedare de teritorii către Rusia și orice înțelegere încheiată în lipsa lui. După ce Zelenski a cerut ajutorul susținătorilor săi europeni, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis sâmbătă un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump de a încerca să pună capăt războiului în Ucraina, dar au cerut menținerea presiunii asupra Rusiei, un armistițiu imediat sau cel puțin reducerea ostilităților, includerea obligatorie a Ucrainei în discuții, negocieri al căror punct de plecare să fie actuala linie a frontului, iar un viitor acord de pace să cuprindă garanții de securitate pentru Ucraina. În acest timp, la Moscova, fostul președinte rus Dmitri Medvedev a acuzat aliații europeni ai Ucrainei că doresc continuarea războiului și că încearcă să facă să eșueze summitul Trump-Putin.
Frământări interne
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, un politician influent în Ucraina, s-a pronunțat pentru o încheiere negociată a războiului cu Rusia, în timp ce cresc temerile că în urma summitului care va avea loc vineri în Alaska între președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, Ucraina ar putea fi forțată să cedeze noi teritorii Rusiei. ‘Trebuie găsită o soluție diplomatică’, a spus Kliciko ziarului german Bild. ‘Toată lumea în țara noastră este obosită de acest război’, a remarcat fostul campion de box devenit politician. ‘Din păcate, noi am plătit un preț uriaș pentru acest război, viețile patrioților noștri, ale soldaților noștri, cetățenilor noștri. Sute de orașe au fost distruse. O mare parte a Ucrainei este ocupată de Rusia’, a deplâns edilul capitalei ucrainene. Cât despre cererile Rusiei privind concesii teritoriale din partea Ucrainei pentru a încheia războiul, Vitali Kliciko a spus că este ‘mult prea devreme’ pentru astfel de discuții, fără a exclude explicit cedarea de teritorii. Aceasta este o întrebare pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va trebui să ia ‘decizii dificile’, mai ales că ‘unii nu vor accepta niciodată cedarea unei părți din țară către Rusia’, adăugat primarul Kievului. Președintele american Donald Trump, care se va întâlni pe 15 august în Alaska cu omologul său rus Vladimir Putin, a vorbit vineri despre un posibil ‘schimb de teritorii’ în cadrul unui eventual acord de pace între Rusia și Ucraina. Potrivit presei americane, Rusia ar fi propus să oprească ofensiva de-a lungul actualei linii a frontului în provinciile Zaporojie și Herson, situate în sud-estul și sudul Ucrainei, și să-și retragă trupele din provinciile Dnipropetrovsk (centru), Sumî (nord) și Harkov (nord-est), dar numai în schimbul controlului deplin asupra regiunii Donbas, respectiv asupra provinciilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. Provincia Lugansk este singura pe care armata rusă a reușit să o ocupe aproape integral, în timp ce o parte din Donețk se află în continuare sub control ucrainean. Se subînțelege din această propunere și menținerea controlului rusesc asupra peninsulei Crimeea.
Temeri internaționale
În acest timp, la Kiev și în capitalele europene cresc temerile cu privire la o posibilă înțelegere între Trump și Putin care să forțeze Ucraina să cedeze teritorii. Președintele Zelenski a respins orice cedare de teritorii către Rusia și a cerut ajutorul susținătorilor săi europeni. De asemenea, președintele ucrainean cere insistent să fie inclus în discuțiile ruso-americane. Președintele SUA nu a exclus posibilitatea de a-l invita și pe el în Alaska, dar cel puțin deocamdată singura întâlnire confirmată de Trump este bilaterala sa cu Putin.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul ‘apreciază și susține pe deplin’ o declarație comună a liderilor europeni privind obținerea păcii în Ucraina, protejând în același timp interesele ucrainene și europene. Liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au salutat sâmbătă eforturile președintelui american Donald Trump de a încerca să pună capăt războiului din Ucraina, dar au subliniat necesitatea de a menține presiunea asupra Rusiei și de a oferi garanții de securitate Kievului. ‘Sfârșitul războiului trebuie să fie corect și sunt recunoscător tuturor celor care sunt alături de Ucraina și de poporul nostru astăzi pentru pacea în Ucraina, celor care apără interesele vitale de securitate ale națiunilor noastre europene’, a scris Zelenski pe X. ‘Ucraina apreciază și susține pe deplin declarația comună semnată de președintele (francez) Macron, premierul (italian) Meloni, cancelarul (german) Merz, premierul (polonez) Tusk, prim-ministrul (britanic) Starmer, președinta (Comisiei Europene) Ursula von der Leyen și președintele (finalndez) Stubb privind pacea pentru Ucraina’, a mai spus Zelenski. Zelenski și aliații săi europeni au avertizat însă că orice acord care ar impune Ucrainei să cedeze părți importante din teritoriul său nu ar face decât să încurajeze agresiunea Rusiei.
Pregătiri europene
Liderii europeni au salutat sâmbătă planurile președintelui american Donald Trump de a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta încheierea războiului din Ucraina, subliniind totodată necesitatea de a menține presiunea asupra Moscovei și de a proteja interesele de securitate ucrainene și europene. Trump a anunțat că se va întâlni cu Putin pe 15 august în Alaska, subliniind că părțile, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, sunt aproape de un acord care ar putea rezolva conflictul din Ucraina declanșat de Moscova în urmă cu trei ani și jumătate. Președintele american este deschis ideii organizării unui summit trilateral cu Putin și Zelenski, însă deocamdată Casa Albă planifică o întâlnire bilaterală, așa cum a solicitat liderul de la Kremlin, a declarat un oficial de la Casa Albă. ‘Orice decizie care s-ar lua împotriva noastră, orice decizie care s-ar lua fără Ucraina, ar fi o decizie împotriva păcii’, a avertizat Zelenski pe rețelele sociale, adăugând că ‘ucrainenii nu vor ceda teritorii invadatorilor’. ‘Trebuie să existe un sfârșit onest al acestui război, iar Rusia trebuie să pună capăt războiului pe care l-a început’, a insistat președintele ucrainean sâmbătă seara în discursul său zilnic adresat populației. Armata rusă controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean. Liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis în noaptea de sâmbătă spre duminică un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump pentru pace, subliniind totodată necesitatea menținerii sprijinului pentru Ucraina și a presiunii asupra Rusiei. ‘Împărtășim convingerea că o soluție diplomatică trebuie să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și Europei’, au spus ei în comunicat. ‘Suntem de acord că aceste interese vitale includ necesitatea unor garanții de securitate robuste și credibile care să permită Ucrainei să își apere eficient suveranitatea și integritatea teritorială’, se arată în comunicat, adăugând: ‘Calea către pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina’. În comunicatul semnat de președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, cancelarul german Friedrich Merz, premierul polonez Donald Tusk, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele finlandez Alex Stubb, liderii europeni afirmă că ‘rămân angajați față de principiul conform căruia frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță’ și că ‘linia de contact actuală (linia frontului) ar trebui să fie punctul de plecare pentru negocieri’. Ei au subliniat că negocierile pot avea loc doar în contextul unui armistițiu sau al reducerii ostilităților.
Activitate diplomatică
Inițiativa președintelui american a declanșat o intensă activitate diplomatică. Președintele ucrainean a avut convorbiri telefonice cu Emmanuel Macron și cu premierul spaniol Pedro Sanchez. La rândul său, ministrul britanic de externe, David Lammy, i-a primit sâmbătă la Londra pe vicepreședintele american JD Vance, pe șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Iermak, și pe fostul ministru ucrainean al apărării, Rustem Umerov, precum și consilieri europeni pe probleme de securitate națională, pentru ‘a discuta următorii pași către pace în Ucraina’. Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a avut la rândul său o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a subliniat că Ucraina trebuie să fie inclusă în orice discuții privind viitorul său. ‘Viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără ucraineni, care luptă pentru libertatea și securitatea lor de peste trei ani’, a scris pe X liderul francez, în contextul apropiatei întâlniri dintre președintele american, Donald Trump, și cel rus, Vladimir Putin. ‘Europenii vor trebui, de asemenea, să fie parte a soluției, deoarece securitatea lor este în joc’, a adăugat Macron. Macron a vorbit anterior la telefon cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu cancelarul german Friedrich Merz și cu premierul britanic Keir Starmer, conform postării. ‘Ne menținem angajamentul de a sprijini Ucraina, lucrând într-un spirit de unitate și bazându-ne pe activitatea desfășurată în cadrul Coaliției celor dispuși să ajute Ucraina’. ‘Voi continua să mă coordonez îndeaproape cu președintele Zelenski și cu partenerii noștri europeni’, a mai scris Macron. După convorbirea cu Macron, Zelenski a scris pe X: ‘Ucraina, Franța și toți partenerii noștri sunt gata să lucreze cât mai productiv posibil pentru o pace reală’, relatează dpa.
Schimb de teritorii
Președintele SUA Donald Trump a menționat anterior un posibil ‘schimb de teritorii’ între Ucraina și Rusia în cadrul unui viitor acord între cele două țări aflate în conflict, fără a preciza progresele înregistrate pe această temă de părțile implicate. ‘Vor exista schimburi de teritorii în beneficiul fiecăreia, dar vom vorbi despre aceasta mai târziu sau mâine’, a declarat el la Casa Albă, adăugând că ‘este complicat, nu este chiar ușor’. ‘Vorbim despre un teritoriu afectat de lupte de peste trei ani și jumătate (…) vom recupera o parte din el’, a adăugat el, fără a da mai multe detalii. Donald Trump a anunțat vineri pe rețeaua sa Truth Social că ‘mult așteptata întâlnire’ cu omologul său rus Vladimir Putin va avea loc pe 15 august în statul american Alaska (nord-vest). Rusia a cerut până în prezent Ucrainei să-i cedeze oficial cele patru regiuni controlate parțial de armata rusă (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), precum și peninsula Crimeea anexată în 2014, să renunțe la aspirația de aderare la NATO și să-și diminueze capacitățile militare. Aceste condiții au fost descrise de Ucraina ca fiind inacceptabile și a cerut retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său, precum și garanții de securitate occidentale, inclusiv continuarea livrărilor de arme și, ca substitut în lipsa aderării la NATO, desfășurarea unui contingent militar european pe teritoriul ucrainean, desfășurare față de care Rusia se opune categoric.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comunicat sâmbătă în rețelele sociale că țara sa ‘nu va ceda teritorii ocupantului’. Înaintea întâlnirii dintre președinții american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, anunțată pentru 15 august în Alaska, Zelenski a avertizat că ‘orice decizie s-ar lua împotriva noastră, orice decizie care s-ar lua fără Ucraina ar fi decizii împotriva păcii’. El a susținut că ‘Ucraina este gata pentru decizii reale care pot aduce pacea’.
Pretenții absurde
În presă au circulat informații conform cărora Putin a pretins controlul complet al Rusiei asupra regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, ocupate de forțele ruse. Zelenski a arătat că asta ar însemna cedarea unui teritoriu de mii de kilometri pătrați și a unor orașe cu importanță strategică.
Kremlinul a confirmat sâmbătă că președintele rus Vladimir Putin se va întâlni vineri în Alaska cu omologul său american Donald Trump, descriind alegerea locului pentru întrevedere ca fiind ‘destul de logică’. ‘Rusia și Statele Unite sunt vecini apropiați, cu o graniță comună’, a explicat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, citat de agențiile de presă rusești, precizând că Moscova l-a invitat pe Trump să viziteze Rusia după summit. Președintele american, care a promis în repetate rânduri că va pune capăt războiului din Ucraina, a vorbit cu omologul său rus de mai multe ori la telefon în ultimele luni, dar nu l-a mai întâlnit personal de când s-a întors la Casa Albă. În urma întâlnirii pe care Putin a avut-o miercuri la Moscova cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, președintele american Donald Trump, care marțea trecută a cerut Rusiei ultimativ să oprească în zece zile războiul în Ucraina, a vorbit despre progrese la negocierile ruso-americane asupra conflictului din Ucraina și a anunțat o posibilă întâlnire între el și Putin, pregătirea acestei întâlniri fiind confirmată de președintele rus.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat recent unități ale armatei pe frontul din regiunea nord-estică Harkov și a acuzat că mercenari din țări africane și asiatice luptă alături de armata rusă. ‘Combatanții noștri de pe acest sector raportează participarea în război a unor mercenari din China, Tadjikistan, Uzbekistan, Pakistan și din țări africane. Noi vom răspunde’, a scris Zelenski pe rețelele de socializare după ce a vizitat trupele unui batalion de infanterie mecanizată pe frontul de la Vovceansk.
Război total
Atât Rusia cât și Ucraina apelează masiv la combatanți străini în acest război, caracterizat printr-un conflict de uzură sângeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de înlocuit.
Președintele Zelenski, aflat în regiunea Vovchansk din Kharkiv în data de 4 august 2025, a declarat că trupele ucrainene se confruntă cu mercenari străini din China, Pakistan, Tadjikistan, Uzbekistan și state africane, promițând că Ucraina va da un răspuns ferm La puțin timp după invazia declanșată de Rusia pe 24 februarie 2022, președintele Zelenski a lansat un apel către cetățenii străini cu pregătire militară să vină în Ucraina în ”legiunea internațională” a voluntarilor pentru a ajuta la apărarea acestei țări. În timpul unei întâlniri cu comandanții unităților de pe frontul din Harkov, Zelenski a abordat cu aceștia chestiuni precum furnizarea dronelor și desfășurarea de noi soldați, potrivit mesajului pe care l-a transmis. De asemenea, el a decorat militari care luptă pe acel sector de front. Rusia a efectuat noaptea trecută un nou atac masiv cu drone și rachete asupra unor ținte pe teritoriul Ucrainei. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, o rachetă hipersonică Kinjal a fost lansată asupra bazei aeriene ucrainene Starokonstantinov, situată în regiunea central-vestică Hmelnițki. La rândul ei, Ucraina a atacat cu drone baza aeriană rusească Saki în peninsula Crimeea, unde potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au fost distruse cel puțin un avion de vânătoare Suhoi SU-30 și un avion de vânătoare-bombardament Suhoi SU-2
Ucraina: Moscova minte
Volodimir Zelenski a acuzat anterior Rusia că aceasta a predat intenționat Kievului trupurile a 20 de membri ai forțelor militare ruse în loc de rămășițe ale soldaților ucraineni, cum fusese convenit, în cadrul unui recent schimb masiv de militari uciși în război. Printre aceste 20 de trupuri, ”există de exemplu cel al unui mercenar israelian care lupta de partea lor. Un cetățean israelian, cu acte israeliene”, a afirmat președintele ucrainean, citat de mass-media internațională. ”Uneori, aceste trupuri au chiar pașapoarte rusești (asupra lor)”, a continuat el, acuzând Moscova că ”minte” atunci când declară că predă doar trupuri de ucraineni. În timpul negocierilor ucraineano-ruse de la Istanbul, Moscova și Kievul au convenit asupra unui schimb masiv de trupuri de soldați ai celor două tabere. Anterior, centrul ucrainean de coordonare pentru prizonieri de război a afirmat că Ucraina a primit 6.057 de trupuri în acest cadru, arătându-se totodată prudent cu privire la veridicitatea naționalității și a statutului lor militar, în așteptarea identificării acestora.
Război pentru imagine
Potrivit lui Zelenski, Rusia a trimis intenționat trupuri ale soldaților ruși pentru a face să se creadă că ea a ucis mai mulți ucraineni și a minimiza propriile pierderi. ”Credem că ei fac aceasta deliberat, pentru a arăta câte trupuri de ucraineni ei s-ar presupune că dețin”, a susținut vineri liderul ucrainean. ”Lor (rușilor) le este teamă să recunoască acest fapt, numărul mare de morți. Pentru că atunci când va veni momentul în care Putin va dori să mobilizeze, societății îi va fi teamă”, a continuat el. În această optică, Zelenski a acuzat Moscova că vrea să ”spargă realitatea în care noi trăim, în care mult prea mulți oameni mor”. Ucraina se confruntă de peste trei ani cu o invazie rusă al cărei bilanț se cifrează la cel puțin zeci de mii de morți de o parte și de alta, civili și militari, autoritățile celor două țări nepublicând bilanțul oficial recent al soldaților răniți sau uciși pe front. Repatrierea trupurilor, în special ale soldaților, și schimburile de prizonieri de război sunt rarele domenii în care Kievul și Moscova cooperează. Recent, Zelenski a mai afirmat că 695.000 de militari ruși se află în prezent pe teritoriul ucrainean, din care circa 20% este ocupat de armata Kremlinului.
Mercenari străini
Originea geografică a mercenarilor străini din armata rusă este extrem de diversă. Surse din serviciile de spionaj de la Kiev au raportat existența unor mercenari din China, Pakistan, Uzbekistan, Tadjikistan și mai multe state africane. Rapoarte separate menționează recrutarea cetățenilor yemenți, sudanezi ori sirieni, mulți dintre ei fără experiență militară, care au fost atrasi prin promisiuni false și apoi transportați în Rusia și trimiși pe front purtând uniformă militară.
BBC Russian Service a confirmat identitatea a 523 de mercenari străini, provenind din 28 de țări, decedati luptând pentru Rusia, cele mai numeroase victime provenind din Tadjikistan (72) și Uzbekistan (66), majoritatea fiind foști deținuți recrutați în schimbul amnistiei.
Mass‑media internațională a relatat că recrutarea de către partea rusă s‑a făcut pe promisiuni modeste, nerespectate, mai ales când vine vorba de primirea cetățeniei Federației Ruse.
Strategia de recrutare folosită de Rusia include metode coercitive și inducerea în eroare, recrutarea prin intermediul închisorilor, prin intermediari globali și prin rețele deja consolidate în Africa și Orientul Mijlociu. Organizațiile internaționale de protecția drepturile omului avertizează că Rusia a stabilit rețele de recrutare intense pentru a suplini pierderile, inclusiv prin crearea unui „Africa Corps” care să preia structurile Wagner pe continentul african.
În plan juridic și de imagine, rușii etichetează mercenarii străini care luptă pentru Ucraina drept criminali „teroriști”, negându-li-se drepturile de prizonieri de război.
Tactica „conveyor‑belt”
Efectele și implicațiile acestei utilizări a mercenarilor străini rămân complexe. Tacticile de „conveyor‑belt” au fost criticate pentru eficiența redusă. Experiențe individuale arată că recruți fără pregătire erau expediate rapid în luptă, adesea fără echipament adecvat, și cu rata mortalității extrem de ridicată.
Dintre victimele identificate, cei din Asia Centrală (în special din fostele republici sovietice Tadjikistan și Uzbekistan) au reprezentat un contingent semnificativ, indicând o sursă importantă pentru recrutare.
Statutul acestor persoane în termeni de drept internațional este ambigu, deși Rusia insistă că sunt mercenari „criminali”, argumentele experților din domeniul dreptului internațional susțin că pentru cei recrutați forțat ori sub pretext fals, statutul trebuie reevaluat conform Convențiilor de la Geneva.
Pe plan strategic, folosirea mercenarilor străini pare să fie și o soluție de evitare a unei mobilizări generale în Rusia, reducând riscul nemulţumirii interne.
În opinia experților occidentali, deși numărul total al mercenarilor străini este doar o mică fracțiune din forțele ruse, impactul asupra luptei și percepției internaționale este semnificativ.
Strategie complexă
Moscova a implementat o strategie complexă de utilizare a mercenarilor străini pentru a compensa pierderile grele din Ucraina, folosind organizații precum Wagner, Redut, Patriot și Fakel pentru recrutare din închisori, prin contracte cu angajați și prin rețele transnaționale. Recruții provin din Asia Centrală, Africa, Orientul Mijlociu și Asia de Est, iar multe dintre aceste persoane au fost folosite în operațiuni riscante, cu pierderi ridicate, deseori fără pregătirea sau echipamentul necesar.
La începutul invaziei ruse din 24 februarie 2022, forțele armate ruse s-au confruntat cu pierderi uriașe, așa-numitul război de uzură necesitând rapid suplimentarea efectivelor. În acest context, Moscova a recurs la folosirea de mercenari străini, recrutând din multiple țări și exploatând atât mobilizarea directă, cât și condiții de detenție din închisori rusești sau externe.
Serviciile paramilitare ruse asociate ministerului apărării, cum sunt grupurile Wagner, Redut, Patriot și altele precum Fakel, au devenit principalele platforme pentru integrarea mercenarilor străini în schema militară rusă. Wagner Group, condus inițial de Yevgeny Prigozhin, a fost pilonul central în recrutarea condamnaților și voluntarilor din diverse zone, ajungând să folosească zeci de mii de oameni pe front în 2022–2023 din Rusia, Africa, Asia și America Latină.
Wagner a mobilizat prizonieri aflați în penitenciare din Rusia, oferind reduceri de pedeapsă, salarii de până la 200 000 ruble (2.500 USD) și bonificații de milioane ruble pentru cei căzuți în luptă, în schimbul semnării unui contract pentru șase luni. Estimările arată că până la 80% din forța de muncă Wagner erau condamnați, folositi în atacuri de tip val uman, în primul val de asalt, ca „carne de tun” pentru a detecta pozițiile inamice pentru unitățile profesioniste.
Rețele alternative
Redut, o altă companie militară privată afiliată GRU și subordonată Ministerului rus al Apărării, a evoluat din 2022 într-o organizație umbrelă care gestionează recrutarea și logistica mai multor formațiuni paramilitare. În 2024, Redut avea aproximativ 25.000 de mercenari, compunând zeci de unități subordonate direct Ministerului rus al Apărării ori serviciilor federale ruse de spionaj. Printre aceste formațiuni se numără batalionul „Lupii”, specializat în recunoaștere și sabotaj, al cărui personal era plătit între 1.800 și 2.200 USD pe lună în numerar, cu contracte pe 3 sau 6 luni, recruți printre migranți și prizonieri din fostele republici sovietice, inclusiv Georgia.
Companiile militare private Patriot și Fakel, lansate ca alternativă față de Wagner, au adăugat un flux suplimentar de soldați. Patriot, susținut de foști membri ai aparatului militar de rang înalt, se axează pe militari profesioniști, cu echipare și pregătire superioară și salarii cuprinse între 6.300 și 15.800 USD pe lună, conform estimărilor mass‑media. Grupuri precum Fakel, înființate în 2023 sub tutela Gazprom Neft, au recrutat angajați ai companiei cu promisiunea că își păstrează locul de muncă, chiar dacă pleacă pe front.
Statele Unite și NATO lucrează la un nou mecanism de furnizare de echipamente militare americane către Ucraina și care vor fi plătite de alte state membre ale Alianței, potrivit unor surse citate de mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS.
Strategie aliată
Președintele american Donald Trump pare că a găsit o cale care să-i convină pentru a continua susținerea militară a Ucrainei în războiul cu Rusia, și anume să le ceară aliaților din NATO să doneze Ucrainei din armele pe care le au, iar apoi să le vândă arme americane pentru a le înlocui pe cele oferite Kievului, astfel încât efortul financiar pentru ajutorul militar oferit Ucrainei să fie suportat de europeni. De asemenea, Trump a anunțat luna trecută un plan general prin care alte state membre ale NATO vor cumpăra din SUA echipamente militare pe care apoi le vor transfera Kievului. În acest sens, Ucraina, SUA și NATO elaborează în prezent un nou mecanism care se va concentra pe aprovizionarea Ucrainei cu arme americane din ‘Lista de Cerințe Prioritare pentru Ucraina’, cunoscută sub acronimul PURL. În baza acestui nou mecanism, Ucraina va prioritiza armele și munițiile de care are nevoie în tranșe de aproximativ 500 de milioane de dolari, iar aliații NATO – coordonați de secretarul general Mark Rutte – vor negocia apoi între ei cine va dona sau va plăti pentru echipamentele de pe listă. Prin această abordare, aliații NATO speră să furnizeze Ucrainei arme în valoare de circa 10 miliarde de dolari, a declarat un oficial european, care a vorbit cu condiția anonimatului. ‘Acesta este punctul de plecare și este un obiectiv ambițios la care lucrăm. Ne aflăm pe această traiectorie. Susținem ambiția’, a adăugat respectivul oficial.
Sprijin financiar
Dacă o țară din NATO decide să doneze arme Ucrainei din propriile sale stocuri, mecanismul aflat acum în lucru ar permite acelei țări să ocolească procedurile lungi de vânzare a armelor din SUA pentru a-și completa propriile stocuri, a declarat un oficial american, vorbind de asemenea cu condiția anonimatului. Însă respectiva țară va trebui să plătească Statelor Unite în avans pentru o livrare mai rapidă a echipamentelor, o altă opțiune fiind de a plăti pur și simplu Washingtonului armele sau munițiile americane care vor fi apoi trimise direct Ucrainei. Cel puțin o tranșă de echipamente militare pentru Ucraina este în prezent negociată în cadrul noului mecanism, au declarat două surse, deși nu este clar dacă au fost deja transferate fonduri către SUA în acest scop.
Politică nucleară
Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că a ordonat armatei SUA să poziționeze două submarine nucleare în apropierea Rusiei, ca răspuns al Washingtonului față de amenințările fostului președinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut joi un schimb violent de replici pe rețelele de socializare. ‘Am ordonat ca două submarine nucleare să fie poziționate în regiunile corespunzătoare, aceasta doar în caz că aceste declarații prostești și inflamatorii sunt mai mult decât atât’, a scris Trump pe rețeaua Truth Social, în urma comentariilor lui Medvedev, pe care le-a descris drept ‘provocatoare’. ‘Cuvintele sunt foarte importante și adesea pot conduce la consecințe nedorite, sper că acesta nu va fi un astfel de caz’, a adăugat liderul de la Casa Albă. Fostul președinte rus i-a transmis recent președintelui american să-și amintească faptul că Rusia deține capabilități de atac nuclear din epoca sovietică pe care le-ar putea folosi ca ultimă soluție, după ce Trump i-a spus lui Medvedev să-și ‘măsoare cuvintele’, într-un schimb de replici ce survine în timp ce se scurge ultimatumul de zece zile pe care președintele american i l-a dat marți omologului său rus Vladimir Putin pentru a opri războiul în Ucraina.
Factorul Medvedev și Mână Moartă
Într-o postare pe rețeaua sa de socializare Truth Social joi dimineață, Trump l-a atacat dur pe fostul președinte rus Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, după ce acesta a afirmat că amenințarea președintelui american de a lovi Rusia și cumpărătorii de petrol ai acesteia cu sancțiuni și taxe vamale punitive este ‘un joc al ultimatumurilor’ și un pas mai aproape de un război direct între Rusia și SUA. De asemenea, fostul președinte rus i-a transmis președintelui american să țină cont de faptul că ‘Rusia nu este Israelul și nici măcar Iranul’. ‘Spuneți-i lui Medvedev, fostul președinte eșuat al Rusiei, care crede că este încă președinte, să-și măsoare cuvintele. El intră pe un teritoriu foarte periculos!’, a reacționat Trump pe rețeaua de socializare Truth Social.. Potrivit lui Dmitri Medvedev, afirmațiile lui Trump arată că Rusia trebuie să-și continue direcția politică actuală. ‘Dacă unele cuvinte ale fostului președinte al Rusiei declanșează o reacție atât de nervoasă din partea puternicului președinte al SUA, atunci înseamnă că Rusia face ceea ce trebuie și va continua să meargă pe propriul drum’, a scris fostul președinte rus într-o postare pe Telegram. Pe de altă parte, a indicat Medvedev, Trump ar trebui să nu uite ‘cât de periculoasă poate fi legendara ‘Mână Moartă”, o referire la un sistem secret de comandă semi-automat al Rusiei conceput de pe vremea Războiului Rece pentru a lansa imediat rachete nucleare dacă conducerea țării este eliminată într-un atac inamic surpriză.
Ultimatum pentru Putin
Donald Trump a declarat recent că îi dă lui Putin un termen de zece zile pentru a opri războiul în Ucraina, scurtând astfel ultimatumul de 50 de zile anunțat pe 14 iulie, și a amenințat Rusia că, dacă nu încheie până pe 8 august un acord de încetare a focului cu Ucraina, va fi supusă unor noi sancțiuni americane și în plus SUA vor impune taxe vamale secundare asupra importurilor de petrol rusesc. Acest ultimatum al președintelui american a venit la câteva zile după întâlnirea pe care el a avut-o în Scoția cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, întâlnire concretizată într-o înțelegere privind cadrul unui acord comercial între SUA și UE, avantajos mai degrabă pentru SUA. În urma acestei înțelegeri vor fi aplicate taxe vamale de 15% pentru majoritatea produselor europene importate în SUA, în timp ce UE nu va percepe taxe vamale pentru produsele americane și se angajează în plus să cumpere din SUA produse energetice în valoare de 750 de miliarde de dolari, în special gaze naturale lichefiate (GNL), să realizeze în SUA investiții suplimentare de 600 de miliarde de dolari și să cumpere mai multe arme americane.
