de Ionescu Anca | apr. 28, 2023 | Analize, REPUBLICA MOLDOVA
Partidul Politic Șor vizează postul de guvernator al UTAG (foto Facebook)
Apropierea alegerilor pentru postul de guvernator al autonomiei găgăuze a dat naștere la o adevărată avalanșă de promisiuni fanteziste pentru locuitorii din Găgăuzia, aruncate cu dezinvoltură de candidații Evghenia Guțul ori Victor Petrov, deputat în Adunarea Populară de la Comrat. Competiția se anunță strânsă, având în vedere și participarea în cursa electorală a ambasadorului Republicii Moldova la Ankara, Dmitri Croitor, și a candidatului susținut de socialiști, fostul deputat în Adunarea Populară găgăuză și Parlamentul de la Chișinău, Grigorii Uzun.
Promisiuni marca Șor
Evghenia Guțul, singura femeie din această cursă electorală, este o persoană necunoscută la nivelul autonomiei, ridicând semne de întrebare serioasă față de modul în care este tratată autonomia de către liderii Partidului Șor. Aceasta nu s-a remarcat cu absolut nimic în viața politică regională ori națională, candidatura sa pentru funcția de guvernator fiind un joc politic.
Aruncată în luptă pe ultima sută de metrii de către Partidul Politic Șor, Evghenia Guțul pare să ajungă o victimă sigură a manevrelor gândite în laboratoarele partidului.
Întreaga campanie electorală a candidatei poate fi rezumată de declarația liderului partidului, Ilan Șor, repetată obsesiv în timpul discursurilor online ținute de acesta în campania electorale: „Când votați pentru candidatul nostru în Găgăuzia, votați pentru mine”.
Liderul fugar al partidului a promis că programul de transformare a Găgăuziei într-un plai de vis, propus de candidatul pentru funcția de guvernator al Găgăuziei din partea Partidului „Șor”, va fi implementat până la ultimul punct. Politicianul a subliniat că are o ambiție personală de a renaște Găgăuzia. Aceste declarații trezesc zâmbete de cele mai multe ori în timpul mitingurilor electorale ale candidatei Guțul.
„Candidatul Partidului „ȘOR” este activ, tânăr, onest și de treabă. Votând pentru ea, votați pentru mine. Eu voi fi responsabil personal în fața dumneavoastră pentru Găgăuzia. Sunt un om de afaceri, sunt obișnuit să-mi asum responsabilitatea pentru cuvintele mele, să vorbesc și să fac. La fel va fi și în Găgăuzia, pe care o vom transforma într-un plai de vis!”, a declarat Ilan Șor.
Planul lui Ilan Șor, promovat cu insistență pe rețelele sociale și mass-media din regiune, prevede investiții de 500 de milioane de euro în autonomie, pentru redresarea economiei regionale și pentru o modernizare radicală a infrastructurii sociale și de transport în Găgăuzia.
Folosirea unor sume de bani impozante într-o campanie electorală desfășurată pe fondul crizei economice și sociale aprofundate de invazia rusă în Ucraina arată lipsa de respect pentru alegătorul găgăuz.
Mirajul gazului și GăgăuziaLand
Deputatul Ilan Șor, condamnat penal în dosarul furtului miliardului, și căutat de Interpol folosește electoral mirajul gazului ieftin, susținând în timpul campaniei electorale din autonomie că a obținut acordul și confirmarea unui tarif special pentru gaz și energie electrică, pentru Orhei, Găgăuzia și Taraclia. Orhei și Taraclia sunt două regiuni unde există o puternică prezență a partidului Șor. El promite tarife esențial mai mici pentru gazele naturale și energia electrică. Ilan Șor a precizat că a obținut acest preț preferențial doar pentru unitățile teritorial-administrative gestionate de reprezentanții formațiunii Partidul Politic Șor.
„Astăzi vă anunț că, pe parcursul ultimelor luni, am purtat negocieri privind un preț special pentru gaz și electricitate în regiunile pe care le administrăm. Da, prieteni, astăzi este o zi minunată, pentru că am obținut acordul și confirmarea unui tarif special pentru gaz și energie electrică. Vom acționa după următorul principiu – vom crea o întreprindere, care va semna contracte cu toți consumatorii finali, locuitori ai Găgăuziei, Orheiului și Taracliei. Ținând cont de prețul asupra căruia am convenit, le garantez consumatorilor noștri un tarif nu mai mare de 12 lei pentru gaz și nu mai mult de 1,5 lei pentru energia electrică”, a specificat Ilan Șor, într-o încercare clară de consolidare a propriului rating politic.
O altă promisiune fantezistă, care nu ține cont de necesitățile reale ale populației autonomiei, este inaugurarea GăgăuziaLand, în cazul unei victorii a candidatei formațiunii.
Liderii formațiunii, inclusiv deputata Marina Tauber, au precizat că în data de 1 iunie 2024, când se sărbătorește Ziua Internațională a Copilului, în Găgăuzia, va avea loc deschiderea celui mai mare și mai modern parc de distracții din regiune – GăgăuziaLand, accesul în parc urmând să fie gratuit.
Liderul Partidului „ȘOR” accentuează, în timpul discursurilor, că lucrările de construcție a parcului de distracții vor începe imediat ce Evghenia Guțul, candidatul formațiunii pentru funcția de bașcan al Găgăuziei va obține victoria. O parte din electoratul autonomiei pare să creadă aceste propuneri fanteziste, inutile și nerealizabile, dar candidata partidului Șor nu va reuși să obțină scorul electoral dorit de Ilan Șor din primul tur de scrutin.
Acuzațiile din mediul online privind plata unor sume de bani participanților la mitingurile electorale în favoarea candidatei Șor sunt dezmințite vehement de către reprezentanții partidului, în pofida antecedentelor relatate de mass-media.
Instabilitate politică
Liderul Partidului Șor a declarat că se va ocupa personal de implementarea planului de transformare a Găgăuziei într-un plai de vis. „Ambiția mea este de a transforma Găgăuzia într-un ținut de care oamenii să fie mândri. Avem un plan de investiții de jumătate de miliard de euro în infrastructura și economia regiunii. Vă dau cuvântul meu că nu veți regreta alegerea făcută și că toate promisiunile vor fi îndeplinite”, a declarat Ilan Șor.
Planul lui Ilan Șor pentru Găgăuzia prevede crearea a 7.000 de locuri de muncă, majorarea cu 30 la sută a salariilor angajaților din sectorul public și implementarea mai multor proiecte sociale și de infrastructură, fără însă a detalia sursa acestei jumătăți de miliard de Euro.
În timpul campaniei electorale din autonomie, Ilan Șor și activiștii partidului cheamă populația la protestele organizate periodic de către partidul său, declarând recent că „în data de 7 mai, ne întâlnim cu toții la Acțiunea de rezistență națională împotriva acestui regim sângeros”.
Ilan Șor folosește activ campania electorală din autonomie pentru a organiza destabilizări, profitând de legislația electorală permisivă. „Demisia imediată a președintelui țării și a Parlamentului și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate. Aceasta este astăzi singura noastră cerință!” a declarat acesta în timpul mitingurilor electorale.
„Cu mare regret, constatăm că gruparea criminală Sandu-Recean le-a spus un „Nu!” categoric celor 800 de mii de cetățeni, care au semnat cererea către Guvern de a plăti facturile pentru lunile de iarnă. Inițial, această guvernare, la cererea Occidentului, i-a scuipat în față Rusiei și s-a certat cu ea. După asta, cetățenii Moldovei sunt nevoiți să plătească din propriul buzunar pentru acest scuipat. Ulterior, poporul Moldovei a cerut pentru aceste mofturi să-i fie plătite facturile și acesta este un lucru normal”, a precizat Șor.
Liderii partidului folosesc un limbaj dur la adresa Occidentului și a autorităților constituționale de la Chișinău. „Guvernarea criminală Sandu-Recean, pe parcursul toamnei și primăverii mișcării protestatare, i-a umilit pe oameni, i-a bătut pe bătrâni, oprea autobuzele, își bătea joc cum a putut, iar astăzi a spus „nu” solicitării normale și juste din partea poporului. Dacă ați provocat această situație – plătiți! Poporul nu trebuie să plătească pentru mofturile voastre și ale stăpânilor voștri occidentali. În acest context, avem astăzi o singură cerință – demisia imediată a președintelui, Parlamentului și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate. În 7 mai, ne întâlnim cu toții la Acțiunea de rezistență națională împotriva acestui regim sângeros. Vom lupta până la capăt, până la demisia acestei guvernări”, a declarat Ilan Șor.
Petrov, candidatul necunoscut
Lansarea candidaturii deputatului în Adunarea Populară, Victor Petrov, a provocat disensiuni în rândul socialiștilor din autonomie, o parte dintre aceștia susținând candidatura fostului deputat Grigorii Uzun. Reverberațiile acestui conflict au afectat și unitatea republicană a socialiștilor, doar deputatul Vasile Bolea sprijinind candidatura acestuia.
„Comitetul Executiv al PSRM a decis să acorde susținere politică candidatului independent Grigore Uzun la funcția de Bașcan al UTA Gagauzia. Decizia Comitetului Executiv a fost aprobată de majoritatea membrilor Consiliului Republican. Susținerea unui alt candidat decît Uzun este decizia unui singur deputat Vasile Bolea, care nu este aprobată de echipă. În aceste condiții, conducerea PSRM îi solicită dl. Vasile Bolea să respecte hotărîrea colegilor. De asemenea, Comitetul Executiv va lua decizii în raport cu deputatul Vasile Bolea în conformitate cu statutul Partidului”, a fost declarația prezentată de PSRM pe 10 martie 2023.
Victor Petrov a încercat să intre în politica mare din Republica Moldova, înființând în mai 2021 “Uniunea Populară din Găgăuzia”. Scopul declarat al organizației este de a consolida statalitatea și suveranitatea Republicii Moldova, de a păstra valorile tradiționale și integritatea teritorială, de a dezvolta cultura și tradițiile moldovenești, de a crea condiții pentru o viață decentă pentru cetățenii republicii și de a dezvolta relații de prietenie cu CSI (organizație menită să reglementeze relațiile de cooperare între anumite state care au făcut parte din URSS), CEEA (Uniunea Economică Eurasiatică) și BRICS (o asociație interstatală, uniunea a cinci state: Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud).
Pe lângă ambițiile geopolitice, deputatul Petrov a mai fost acuzat în mass-media din Republica Moldova că are legături cu Grigore Caramalac, una dintre cele mai de temut figuri criminale ale anilor ’90. Iar ambii ar fi conectați cu Blocul Electoral al Socialiștilor și Comuniștilor, inclusiv cu Federația Rusă.
Acesta mai este fondatorul asociației care a deținut siteul gagauznews.md, blocat la 26 februarie de SIS pentru promovarea de informații ce incită la ură și război.
”În a treia zi de la începerea invaziei rusești în Ucraina, la 24 februarie 2022, în condițiile stării de urgență din țară, Serviciul de Informații și Securitate (SSI) din Moldova a blocat site-ul gagauznews.md pentru informații care instigă la ură” menționa mass-media locală. Editorul GagauzNews, Nikolai Kostirkin, a fost percheziționat la domiciliu în iunie 2022, fiind suspectat că distribuie în mod regulat materiale de propagandă în care este justificată agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, încâlcând legislația Republicii Moldova.
Umbre electorale
Încercarea deputatului Petrov de a se poziționa ca un jucător important pe scena politică regională găgăuză și nu numai au eșuat. În pofida mediatizării excesive a activității organizației de voluntariat și caritate – «Народный антикризисный штаб (НАШ)» (Centrul Comunitar Anticriză), deputatul Petrov nu a reușit să convingă electoratul găgăuz să îl susțină în număr covârșitor la alegerile din data de 30 martie.
Fiind susținut de cercuri de influență marginală din Federația Rusă, fără o influență directă din partea Kremlinului, Victor Petrov mimează sprijinul politic federal rus prin vizite în unele regiuni din Federația Rusă, precum Tatarstan, locuită majoritar de populație turcofonă.
Fără a beneficia de un sprijin oficial ori neoficial din partea Turciei, Victor Petrov mimează o susținere politică la nivel internațional. Este greu de crezut că fără binecuvântarea directă a autorităților de la Moscova ori Ankara, Petrov ar fi capabil să unească locuitorii autonomiei în jurul său ori să le apere interesele în relația cu autoritățile de la Chișinău.
Pe fondul unor relații deficitare cu principalii jucători politici regionali și naționali, Victor Petrov nu este interlocutorul dorit de principalii donatori din Est ori Vest. Fotografiile festive cu Rustam Minnikhanov, președintele Tatarstanului, ori prezența acestuia la acțiunile electorale organizate la Comrat în favoarea sa au eșuat în demersul de a se legitimiza, printr-un artificiu de imagine, în ochii electoratului găgăuz drept candidatul preferat al Moscovei.
”Tătarii și găgăuzii sunt uniți în identitatea lor de popor turc prin mesajul simbolic al întâlnirii. Iată, noi, popoarele turce post-sovietice, cooperăm unele cu celelalte și, mai presus de toate, rămânem loiale Rusiei” declara deputatul Petrov în timpul vizitei din Tatarstan, fără însă a atrage sprijinul politic jinduit.
În urma unor investigații, mass-media a arătat cum ajutoarele oferite de organizația germană de caritate Helping Hands sunt folosite de Fundația de caritate Centrul Comunitar Anticriză în marja actualei campanii electorale. Cuplate cu acuzațiile privind implicarea sa în afaceri la limita legii și apropierea de Grigore Caramalac, Victor Petrov iese șifonat din actuala campanie electorală din punct de vedere al imaginii.
Vendetă politică
Deputatul Victor Petrov este acuzat de faptul că, prin participarea la actuala campanie electorală pentru postul de guvernator, urmărește de fapt să se răzbune pe diferiți politicieni locali ori republicani pentru că nu a fost susținut în demersurile sale politice.
Cazul deputatului Bolea a trezit nemulțumiri la nivelul Partidului Socialiștilor, confruntat deja cu plecarea unui număr de deputați și de aleși locali. Petrov este acuzat că prin participarea sa cu orice preț la această campanie a micșorat șansele la victorie a candidatului susținut oficial de Partidul Socialiștilor. Rămâne de văzut cum vor evolua relațiile dintre deputatul Victor Petrov și Partidul Socialiștilor, pe fondul eșecului electoral așteptat al candidatului Petrov.
de Ionescu Anca | apr. 27, 2023 | Analize, REPUBLICA MOLDOVA
Găgăuzia, avertismente politice
Situată la doar câțiva zeci de kilometri de granița României și a Uniunii Europene, Unitatea Teritorial Administrativă (UTA) Găgăuzia se confruntă cu un nou exercițiu electoral, pe fondul invaziei militare ruse în Ucraina. Alegerile din data de 30 aprilie 2023 au o importanță deosebită, pe fondul apropierii alegerilor locale din toamna anului 2023 și a celor parlamentare din 2024.
Curiozitate geopolitică
Parte componentă a Republicii Moldova, situată în sudul țării, cu o suprafață de 1.848 de km2, Găgăuzia este un teritoriu autonom în granițele Republicii Moldova, cu un statut juridic special având o lege fundamentală proprie similară unei constituții (Regulamentul), cu un parlament local (Adunarea Populară) și un guvern local (Comitetul Executiv). Liderul Găgăuziei este Guvernatorul sau Bașkanul, căruia i se subordonează toate autoritățile administrației publice ale Găgăuziei și reprezintă Găgăuzia pe teritoriul Republicii Moldova și la nivel internațional. Guvernatorul Găgăuziei este membru de drept al Guvernului de la Chișinău, având un rol fundamental în promovarea intereselor găgăuze în interiorul Republicii Moldova, dar și în marja relațiilor internaționale.
Având în componență trei raioane (Comrat, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti) și centrul administrativ în municipiul Comrat, Găgăuzia reprezintă o curiozitate geopolitică, cu 134.535 de cetățeni, dintre care 112.387 se declară a fi găgăuzi, 6.564 bulgari, 6.292 moldoveni, 4.344 ruși, 3.317 ucraineni, 57 de români iar restul sunt de etnie romă sau alte etnii.
Deși Găgăuzia are trei limbi oficiale (găgăuză, moldovenească/română și rusă), rusa reprezintă lingua franca, fiind folosită pentru comunicarea cotidiană, în sistemul educațional, în administrație, justiție și în mass-media. Găgăuzii vorbesc o limbă înrudită cu turca, având însă religia creștin ortodoxă. Când Imperiul Otoman a accelerat represiunile în Bulgaria, locul în care locuiau inițial găgăuzii, mulți au început să se stabilească în Basarabia sub protecția Imperiului Țarist, în secolul XIX. Din acest motiv, memoria istorică și afinitățile pro ruse ale găgăuzilor rămân și astăzi, prin conservarea acestei imagini a Rusiei protectoare. În timpul regimului sovietic, găgăuzii au fost din nou supuși rusificării, devenind susținători ai cauzei sovietice.
În martie 1991, găgăuzii au votat în unanimitate să rămână parte a URSS și au susținut puciul de la Moscova din august 1991 al conservatorilor anti-Gorbaciov.
Statut special
Pe fondul tensiunilor dintre Chișinău și Tiraspol, în zona locuită de găgăuzi au apărut mișcări separatiste, fapt încurajat de oficialii de la Moscova, mișcarea Gagauz Halkî proclamând Republica Găgăuzia în cele trei raioane.
După negocieri dure, autoritățile de la Chișinău au recunoscut autonomia Găgăuziei, iar în data de 23 decembrie 1994, Parlamentul de la Chişinău a votat Legea pentru Statutul Special al Găgăuziei, transformând regiunea într-un teritoriu național autonom, parte a Republicii Moldova.
Statutul Găgăuziei a fost discutat periodic și ca posibil exemplu pentru rezolvarea diferendului transnistrean ori pentru rezolvarea altor crize. Totuși, datorită unor divergențe politice, legislația privind Găgăuzia și relațiile sale cu autoritățile centrale au nevoie de îmbunătățiri, scoțând în evidență importanța postului de guvernator.
În sudul regiunii Odessa din Ucraina (zona Bugeac) există o regiune cu o importantă populație găgăuză, alături de ruși, bulgari, ucraineni, găgăuzi și români, un teren propice demersurilor ruse de sprijinire a unei pseudo-republici a Basarabiei. Faptul că porturile Ismail, Reni și Chilia reprezintă una din principalele căi de export ale Ucrainei în acest moment, precum și controlul exercitat în apropierea gurilor Dunării amplifică importanța regiunii.
Influență rusă
Moscova menține un puternic aparat de influență în Găgăuzia, inclusiv prin importanta diasporă găgăuză din Federația Rusă, cât și prin biserică, mediul de afaceri, instituțiile de cultură. Această influență nu a scăzut semnificativ nici la un an după începerea agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Un sondaj de opinie efectuat în luna ianuarie 2023 arată că locuitorii din Găgăuzia au o atitudine favorabilă față de Rusia de 93,8% și față de Putin de 82,4%.
O parte din politicienii locali s-au folosit de aceste sentimente pentru a se pronunța împotriva apropierii Chișinăului de UE, un moment emblematic din punct de vedere geopolitic fiind organizarea, în 2014, în Găgăuzia a unui referendum ilegal, unde 99% au votat pentru independența Găgăuziei, 98% au votat ca Republica Moldova să adere la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan și numai 2% au susținut decizia de parteneriat cu UE. Referendumul a avut loc la scurt timp după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE.
Una dintre temele principale ale propagandei ruse în Găgăuzia este „pericolului unirii cu România”, stare de fapt care a dus la prezența în statutul găgăuz a unei prevederi privind dreptul la autodeterminare în cazul „schimbării statutului de stat independent al Republicii Moldova”.
Apropierea recentă a Republicii Moldova de Uniunea Europeană va reprezenta o provocare pentru viitorul guvernator, care va avea un mandat plin de astfel de provocări geopolitice.
Imaginea României și a Uniunii Europene se îmbunătățește treptat în autonomie, inclusiv datorită implementării unor programe cu finanțare românească ori europeană, dar și a faptului că o parte importantă a tinerei generații vorbește limba română, fiind conectată la realitățile republicane. Un bun exemplu este și actuala guvernatoare a UTAG, Irina Vlah, care a învățat limba română.
Creșterea numărului de găgăuzi care vorbesc în limba română ori alte limbi oficiale ale UE (bulgară, germană, greacă, italiană, etc.) este o soluție de a diminua treptat influența campaniilor de dezinformare promovate de Rusia, facilitându-le accesul și la surse de informare alternative, nu doar cele de limbă rusă.
Războiul din Ucraina, îngrijorare la Comrat
Echilibru pe axa Comrat-Chișinău
Relația dintre Chișinău și autoritățile de la Comrat este una sinuoasă, depinzând de modul în care Guvernul și președintele Republicii Moldova gestionează relațiile cu Federația Rusă. De multe ori relațiile erau strict instituționale, în funcție de perioada electorală din autonomie. Trebuie să precizăm că actuala relație dintre președinta Maia Sanda și guvernatoarea Irina Vlah este un bun exemplu în acest sens, datorită relațiilor aparte întreținute de Irina Vlah cu persoane din conducerea rusă.
Rolul viitorului guvernator este și mai important având în vedere evoluțiile din Ucraina și necesitatea depășirii actualului război rece dintre instituțiile de la Comrat și Chișinău. Acesta nu trebuie să susțină inițiative radicale în Găgăuzia, care ar tensiona iremediabil situația, pe fondul problemelor economice și sociale cu care se confruntă Republica Moldova, inclusiv regiunea găgăuză.
La rândul lor, autoritățile de la Chișinău trebuie să continue dialogul cu autoritățile de la Comrat pentru a diminua marja de acțiune a Rusiei și să prezinte celor ce locuiesc în Găgăuzia beneficiile sprijinului masiv ce vine din parte UE, al României și al SUA, pentru stabilizarea situației economice, ajutor incomparabil mai mare decât ceea ce poate să dea Rusia acum, inclusiv Găgăuziei.
Acest ajutor al Occidentului este însă puțin cunoscut locuitorilor din Găgăuzia care se informează mai mult din mass-media rusă, fiind nevoie de un efort susținut din partea statelor occidentale, în mod special România, pentru a diminua impactul ghetoului informațional reprezentat de Rusky Mir (Lumea Rusă), controlată de Kremlin.
Având în vedere că Moscova nu renunță la eforturile de destabilizare a Republicii Moldova, viitorul lider de la Comrat trebuie să fie deschis unui dialog cu autoritățile centrale, atât pentru a atrage pentru autonomie cât mai multe fonduri nerambursabile, europene și din partea altor donatori, cât și pentru a evita transformarea regiunii într-o zonă de instabilitate în Republica Moldova, chiar dacă pentru a obține voturi matricea de acțiune electorală implică automat adoptarea unei poziții pro-ruse și criticarea acțiunilor Chișinăului. Trebuie să menționăm faptul că o parte din această vină aparține și unor factori politici de la Chișinău, care folosesc o retorică dură fără a încerca să poarte un dialog cu liderii de la Comrat.
Croitor, de la bașkan la ambasador
Dmitri Croitor, actualul ambasador al Republicii Moldova în Turcia, candidează independent pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, părând să fie candidatul de compromis al majorității mediilor politice moderate de la Chișinău și Comrat.
Dmitri Croitor deține funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Turcia, Liban, Egipt și Iordania. El a mai candidat și la alegerile din 2015, dar fără a avea o campanie serioasă.
În primul său mandat de guvernator, Croitor a demarat timid modernizarea aparatului regional, dar datorită presiunilor exercitate de o parte a liderilor locali, susținuți de fostul președinte Vladimir Voronin, a fost nevoit să demisioneze.
Ambasadorul Republicii Moldova la Ankara este susținut evident de partea turcă, mass-media apropiată actualului președinte Erdogan publicând mai multe interviuri în care este lăudată activitatea acestuia. Faptul că nu a fost înlocuit din funcție după ultimele alegeri parlamentare și prezidențiale moldovenești demonstrează cu prisosință susținerea de care se bucură din partea Turciei.
Găgăuzia este locul unde se manifestă și o puternică influență a Turciei, fondată pe
legăturile lingvistice și culturale dintre cele două popoare, accentuată de politica externă a neo-otomanismului promovată de președintele Recep Tayyip Erdogan. Turcia are un consulat general la Comrat, investind masiv în proiecte de infrastructură și educație. Ankara nu a încurajat în ultimul deceniu demersurile secesioniste și a folosit Găgăuzia ca un exemplu al politicii sale față de minoritățile turcofone din spațiul CSI și nu numai. Poziția turcă joacă un rol în stoparea unor tendințe radicale, susținând statutul de autonomie al Găgăuziei și militând dialogul dintre părți.
Merită să menționăm vizita făcută în septembrie 2022, la Chișinău și Comrat, de președintele Parlamentului unicameral turc, Mustafa Șentop, care a declarat că „viitorul Găgăuziei nu este în altă parte, ci în Moldova. Găgăuzia este parte integrantă a Moldovei”.
Croitor, candidatul stabilității
Bun cunoscător al mediilor de afaceri turcești, Croitor a facilitat relațiile dintre oamenii de afaceri din Republica Moldova și Turcia, bucurându-se de o imagine publică bună.
Experiența sa instituțională la nivelul Republicii Moldova, dar și la nivel internațional, prin prisma funcțiilor diplomatice ocupate, l-au ajutat pe Croitor să își clădească o imagine de candidat stabil, capabil să ajute la identificarea consensului la nivel regional, în Găgăuzia, dar și pe axa Chișinău-Comrat. Mandatul său anterior a fost caracterizat de încercările Partidului Comuniștilor de consolidare a puterii în regiunea găgăuză, în pofida politicii de deschidere promovată de Croitor.
În pofida unor relații schimbătoare, actuala guvernatoarea Irina Vlah susține candidatura ambasadorului Croitor, doi dintre cei mai importanți aliați politici locali ai bașkanului Vlah făcând campanie pentru candidatul Croitor. Primarul orașului Ciadîr Lunga, Anatoli Topal, și primarul localității Chirsova, Serghei Sapunji, sunt implicați în campania electorală în favoarea fostului guvernator, fiind de așteptat ca în aceste localități Dmitri Croitor să obțină un scor important.
Conform analiștilor politici regionali, Dmitri Croitor are șanse să intre în turul doi al alegerilor pentru postul de guvernator, mizând și pe o ușoară retorică tradițională împotriva autorităților de la Chișinău.
El a menționat recent că are „un sentiment de rușine” în urma modului în care premierul Dorin Recean a vorbit cu actuala guvernatoare, în marja scandalului interzicerii accesului în Republica Moldova a liderului republicii autonome Tatarstan din Federația Rusă, Rustam Minnihanov. El a subliniat că, deși „Vlah este în opoziție față de partidul PAS și de guvernul actual”, acest lucru „nu îi dă domnului Recean dreptul de a trata bașcanul nostru în acest fel”. „Cred că astăzi PAS așteaptă încheierea mandatului doamnei Vlah și venirea în locul ei a unui nou guvernator, tânăr, fără nicio experiență, care ar putea fi mai ușor controlat. Dar vreau să-i dezamăgesc pe reprezentanții PAS – dacă voi fi ales, voi apăra mult mai rigid și mai ferm interesele Găgăuziei noastre”, a conchis Dumitru Croitor.
Candidat de paie
Candidatul independent și nu prea, Grigorii Uzun, fost deputat socialist în Adunarea Populară a Găgăuziei și în Parlamentul Republicii Moldova, are 36 de ani, fiind unul dintre cei mai tineri candidați din istoria autonomiei.
Liderii republicani ai Partidul Socialiștilor din Republica Moldova sunt implicați activ în campania fostului deputat Uzun, inclusiv fostul președinte Igor Dodon, secretarul executiv al PSRM, Vlad Batrîncea, dar și alți lideri găgăuzi.
Chiar dacă Grigorii Uzun încearcă să vândă imaginea unui candidat independent, dar este susținut în mod evident de deputații socialiști din Adunarea Populară a UTAG, simbolul său, steaua roșie, fiind folosită în mod tradițional de Partidului Socialiștilor.
Uzun nu are o experiență administrativă și instituțională evidentă, nici la nivelul Legislativului regional găgăuz și nici la nivelul Parlamentului unicameral de la Chișinău, unde s-a remarcat prin lipsa unor inițiative legislative care să îmbunătățească viața locuitorilor din autonomia găgăuză.
Decizia sa de a candida a fostului deputat Uzun pare mai mult o inițiativă a fostului președinte Dodon, care privește Găgăuzia drept moșia sa politică personală. Divergențele din ultimii ani cu guvernatoarea Vlah l-au ambiționat pe liderul socialist să îl folosească pe candidatul Uzun ca un barometru al propriei popularități în autonomie, pentru a-și satisface propriul orgoliul politic și nu în beneficiul populației din Găgăuzia.
Înfrângerile electorale repetate în fața PAS și a președintei actuale a Republicii Moldova, Maia Sandu, l-au determinat pe Igor Dodon să forțeze implicarea în aceste alegeri a unui candidat de fațadă, rol jucat de Grigorii Uzun.
Igor Dodon vrea să revină în fruntea Republicii Moldova
Scindare pe stânga
Decizia susținerii unui candidat controlabil personal de către Igor Dodon la aceste alegeri a provocat o sciziune în interiorul principalului grupu parlamentar de stânga din Legislativul de la Chișinău. Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Vasile Bolea consideră că decizia PSRM de a-l susține pe Grigorii Uzun la funcția de bașcan al Găgăuziei este „incorectă”. El a optat pentru susținerea altui candidat, și anume actualul deputat al Adunării Populare, Victor Petrov.
Făcând referire la divergențele apărute în urma deciziei sale, deputatul Bolea, unul dintre cei mai vizibili lideri din noua generație socialistă, a condamnat dur decizia comitetului executiv al PSRM de a-l susține pe Grigorii Uzun, considerând că PSRM a luat o decizie „incorectă”.
„Statutul PSRM prevede două opțiuni: să participi la alegeri și să înaintezi un candidat. Dacă nu participi la alegeri, respectiv nu înaintezi un candidat. Nu există opțiunea de a susține un candidat. În ceea ce privește susținerea pentru Irina Vlah, la timpul respectiv, nu îmi amintesc să fi existat o decizie la nivel de consiliu republican. Mai ales că partidul s-a modernizat și a trecut prin reforme. S-a schimbat și statutul partidului”, a declarat atunci Bolea.
După decizia lui Bolea, socialiștii au publicat o declarație prin care îi cere „să respecte hotărârea colegilor”, amenințând inclusiv cu luarea unor măsuri. „Comitetul Executiv va lua decizii în raport cu deputatul Vasile Bolea în conformitate cu statutul Partidului”, se menționează în comunicatul PSRM.
Astfel, datorită ambițiilor politice personale greu de înțeles, fostul președinte Dodon pune în pericol viitorul politic al Partidului Socialist în autonomie prin scindarea electoratului care ar putea să susțină un candidat cu șanse mai mari de victorie.
Mizarea excesivă pe imaginea socialiștilor și a poziției lor pro-ruse în această campanie electorală nu ține seama de apariția altor forțe capabile să mobilizeze votul pro-rus din autonomie, așa cum este Partidul Politic Șor.
„Ai noștri sunt deja aproape”
Prin poziția radicală exprimată în timpul acestei campanii electorale, devine din ce în ce mai clar faptul că fostul deputat Uzun nu poate fi un garant al intereselor populației autonomiei în relațiile cu autoritățile centrale de la Chișinău. La fel putem spune și în problema viitoarelor relații dintre UTA Găgăuzia și statele Uniunii Europene ori Turcia, cei mai importanți finanțatori ai autonomiei, pe fondul crizei economice evidente care a lovit Federația Rusă. Situația economică a Rusiei se va înrăutăți pe fondul prelungirii războiului din Ucraina, făcând imposibilă primirea de fonduri din partea Moscovei.
Dodon mizează pe revigorarea propriului rating electoral din autonomie, dar nu numai, prin sacrificarea șansei candidatului Uzun. Prin încercarea de a demonstra că este în continuare un jucător politic important, Dodon își sabotează propriul partid, în fața unui examen electoral crucial, alegerile locale din toamna anului 2023.
„Cred că trebuie să prietenim cu Rusia, dar nu împotriva Uniunii Europene. Să prietenim cu Rusia, pentru că avem nevoie de această piață, avem nevoie de combustibili ieftini pentru fermieri, de gaze și electricitate ieftine. Iată de ce vă îndemn să nu cedați, totul va bine. Vom izbuti. Ai noștri sunt deja aproape”, a declarat Igor Dodon la o întrunire electorală în Găgăuzia, provocând proteste din partea mediilor politice și a unei părți din societatea civilă.
Liderul socialiștilor, revenit recent în fruntea PSRM, încearcă să câștige capital politic intern pe seama unor subiecte politice sensibile, precum războiul din Ucraina, situația economică precară, fără a ține seama de faptul că demersurile sale pot fi ușor catalogate drept incitare la război, ură și dezbinare interetnică.
Grigorii Uzun, dosar penal (foto: Facebook)
Dosar penal
Membru al aripii dure socialiste din autonomie, Uzun nu poate considerat un garant al intereselor găgăuze în jocul geopolitic de pe axa Chișinău-Moscova-Comrat. Faptul că acesta nu se va putea adapta la finul joc necesar pentru a gestiona aceste relații complexe ar afecta profund viitorul locuitorilor din autonomie.
„De ce Grigorii Uzun? Eu voi răspunde foarte clar, mă veți înțelege. Sunt sigur că peste câteva luni nu se va apuca să învețe limba română și nu o va numi limba română, așa cum face actualul bașcan. Sunt sigur că e patriot și susține că limba noastră este limba moldovenească, iar istoria e a Moldovei, nicicum altfel. Sunt sigur că nu va spune că viitorul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană.”, a menționat Igor Dodon în momentul lansării candidaturii fostului deputat Uzun.
Încercând să dezmintă zvonurile privind faptul că nu cunoaște limba găgăuză, candidatul Uzun a evitat, totuși, cu grație să folosească limba pe care o declară maternă în timpul emisiunilor electorale la diferite posturi media din autonomie. Orice discuție pe acest subiect cu alegătorii este repede oprită de membrii staff-ului său electoral.
Cunoscut pentru temperamentul vulcanic, fostul deputat Uzun a fost implicat în mai multe episoade violente. În urmă cu câteva luni, când un grup din care făcea parte și el, precum și deputatul socialist din Adunarea Populară a Găgăuziei, Leonid Chiosea, au bătut un locuitor al autonomiei, care a avut nevoie de îngrijiri medicale.
Anterior, fostul deputat a scăpat de un dosar penal după ce, în urmă cu trei ani, a fost implicat într-un alt conflict violent, în timpul ceremoniilor religioase de Bobotează. Chiar dacă Grigorii Uzun a declarat că el a fost victima acestui conflict, este greu de crezut că o astfel de persoană ar putea ocupa onorabil postul de guvernator.
Exercițiul electoral din autonomia găgăuză este completat de participarea altor candidați, reprezentanți ai unor partide politice ori independenți, actori politici pe care îi vom prezenta în analiza de mâine.
