de Razvan Iorga | nov. 17, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, România, Știri, Ucraina, UE
Premierul ucrainean, Volodimir Groisman
Ucraina nu va lăsa pe nimeni să o șantajeze, a declarat premierul ucrainean Volodimir Groisman legate de piedicile pe care Ungaria pe pune deschis Kievului în dialogul cu NATO și UE. „Nu vom lăsa pe nimeni să vorbească cu noi pe acest ton de șantaj. Aceasta ar trebui să fie poziția noastră comună – atât a Parlamentului, cât și a președintelui și a guvernului”, a declarat Groisman.
El a mai adăugat că celelalte țări trebuie să respecte Ucraina, deoarece Kievul își respectă vecinii și partenerii.
Ucraina și Ungaria au intrat într-o dispută la începutul lunii septembrie, imediat după adoptarea noii legi a educației. Budapesta blochează deschis dialogul politic al Ucrainei cu NATO și abordarea cu UE, relatează Ukrinform.
Pe 15 noiembrie, vicepremierul ungar Zsolt Semen a declarat că etnicii ungarii din afara granițelor au dreptul la autonomie și cetățenie maghiară. El a comentat despre legea educației din Ucraina că guvernul maghiar susține tot sistemul instituțional din regiunea Transcarpatia.
Potrivit lui, guvernului de la Budapesta va bloca toate inițiativele importante pentru Ucraine până ce legea cu pricipa va di revocată.
Și la nivel de relație bilaterală între Administrațiile prezidențiale ucrainene și române, relațiile sunt recei, după ce președintele Klaus Iohannis a refuzat să mai meargă în Ucraina, acolo unde era așteptat în vizită oficială. Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a insistat apoi într-o discuție telefonică, dar poziția lui Klaus Iohannis a rămas aceeași privind controversata lege a educației de la Kiev care taie treptat dreptul accesului la educație în limba maternă a tuturor minorităților, inclusiv cea română.
de Anatol Terzi | oct. 10, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul adjunct rus de externe, Grigori Karasin, a reconfirmat în cadrul unui interviu condiţiile Moscovei pentru a reduce preţul la gaz pentru Republica Moldova – renunţarea la documentele semnate în cadrul Tratatului Energetic European şi rezolvarea problemei datoriilor de peste patru miliarde de euro la gaz.
Republica Moldova nu poate spera la micşorarea preţului la gazul rusesc şi nici la încheierea unui acord de lungă durată în acest sens, dacă nu se va ajunge la un consens în privinţa participării Republicii Moldova la Comunitatea Energetică Europeană şi a datoriilor de peste 4 miliarde de dolari faţă de Gazprom (dintre care 3,5 miliarde aparţin Transnistriei), a declarat Karasin într-un interviu. Grigori Karasin susţine că participarea Republicii Moldova la pachetele II şi III energetic va priva Gazpromul de proprietăţile în sectorul gazier. În acelaşi timp, el a arătat că Republica Moldova nu are semnat un contract de livrare a gazului de aproape un an, iar această situaţie nu poate dura la nesfârşit.
El a criticat voalat şi faptul că Republica Moldova a aderat la Comunitatea Energetică Europeană. „În 2010, fără să se consulte cu partenerii ruşi, Republica Moldova a luat hotărârea să colaboreze cu UE pe probleme energetice. Nu înţeleg la ce se aşteptau colegii moldoveni”, a declarat Karasin.
Declaraţiile lui Grigori Karasin confirmă astfel condiţiile enunţate acum câteva săptămâni de ministrul rus al energeticii, Alexandr Novak. Premierul Vlad Filat a negat atunci că Rusia ar condiţiona reducerea preţului la gaz, ca ulterior să anunţe că va solicita Bruxellesului amânarea cu patru ani, până în 2020 a implementării Pachetului III energetic. Contractul de livrare a gazului în Republica Moldova a expirat la 31 decembrie 2011, iar părţile negociază un nou contract de mai bine de un an, fără rezultat. În prezent, Republica Moldova importă gaz la preţul de aproximativ 400 de dolari pentru o mie de metri cubi.
