de Anatol Terzi | nov. 25, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Pe fondul tensiunilor politice de la Kiev, protestarii au reluat luni ciocinirile cu fortele de ordine cand manifestantii proeuropeni care incercau sa blocheze sediul Guvernului au fost respinsi de politie cu ajutorul bastoanelor si gazelor lacrimogene, relateaza mass-media kieveana, preluata de Karadeniz Press. Circa 1.000 de manifestanti s-au reunit in cursul diminetii in fata sediului Guvernului pentru a protesta fata de refuzul acestuia de a semna un Acord de Asociere cu UE, care, potrivit lor, trimite tara in bratele Rusiei, la o zi dupa o mare manifestatie marcata de violente. Dupa aceasta scurta confruntare, manifestantii au ramas in fata sediului Guvernului, pazit de un dispozitiv impresionant de forte de ordine. Liderul partidului de opozitie Udar, campionul mondial la Box Vitali Kliciko, s-a alaturat manifestantilor, pe care i-a indemnat sa mentina presiunea asupra regimului presedintelui Viktor Ianukovici pana la summitul Parteneriatului Estic, programat joi si vineri la Vilnius, unde Ucraina si UE trebuiau initial sa semneze un Acord de Asociere. „Vom continua sa manifestam atat timp cat Acordul (de Asociere cu UE) nu va fi semnat”, a declarat Kliciko in fata manifestantilor. „Vom cere anularea deciziei Guvernului si demisia sa”, a adaugat el.
de Anatol Terzi | nov. 25, 2013 | Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Presedintele Gazprom, Alexei Miller (centru)
Rusia si Serbia au lansat, duminica, segmentul sarbesc al gazodcutului South Stream, traseu energetic menit sa diversifice alimentarea cu gaz rusesc a Europei pe o ruta ce ocoleste Ucraina, scrie RIA Novosti. Gazoductul ruso-italian este conceput sa transporte anual 63 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia spre Europa via Marea Neagra, ocolind tari de tranzit, precum Ucraina si Belarus. Serbia, care depinde practic in intregime de livrarile de gaz rus via Ucraina, cauta sa-si diversifice sursele si caile de transport. Ceremonia de lansare a proiectului a avut asistenta de marca precum presedintele sarb, Tomislav Nikolici, premiecul Ivita Dacici, iar de partea rusa, ministrul Energiei Alexander Novak si directorul Gazprom, Alexei Miller. Presedintele rus, Vladimir Putin, a salutat duminica inceperea lucrarilor de constructie la tronsonul sarb al gazoductului South Stream, subliniind ca acesta va garanta consumatorilor europeni livrari stabile de gaz rusesc. ‘Gazoductul South Stream care se intinde pe fundul Marii Negre va permite consumatorilor din sud-estul Europei sa profite de importante zacaminte de gaz rusesc, diminuand astfel riscurile de tranzit prin terte tari. Acest lucru va contribui la consolidarea securitatii energetice internationale’, a declarat presedintele Putin, potrivit unui comunicat al Kremlin. Segmentul sarbesc al South Stream se va intinde pe 450 de kilometri si va costa circa 1,9 miliarde de euro, bani ce vor fi asigurati de catre Gazprom.
de Vitalie Goncearov | nov. 21, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Președintele Vladimir Putin, alături de șeful Rosneft, Igor Secin
Apropiatii liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, se numara printre cei mai bine platiti manageri din Rusia. Revista Forbes a scris ca preşedintele companiei controlata de stat Rosneft, Igor Sechin, are un salariu anual de 50 de milioane de dolari. Şeful Rosneft a urcat pe prima poziţie, de pe trei cu un an înainte, în clasamentul al celor mai bine plătiţi directori, realizat de ediţia locală a revistei Forbes. Preşedintele VTB Bank, Andrei Kostin, s-a situat pe locul al doilea, cu un salariu de 35 de milioane de dolari, urmat de şeful Gazprom, Alexei Miller, cu 25 de milioane de dolari. Potrivit topului Forbes, care analizează salariile şi bonusurile încasate de directori, managerii din sectorul de stat au câştigat semnificativ mai mult decât cei din companiile private. Diferenţa dintre veniturile acestora este, de asemenea, în creştere, notează Forbes. Lista celor mai bine plătiţi 25 de şefi de companii publicată în 2012 de Forbes a inclus 11 directori de companii de stat cu un total al salariilor de 147 milioane de dolari, în timp ce în 2013 numărul acestora a avansat la 13, iar suma totală a salariilor la 226 milioane de dolari. În comparaţie, directorii din sectorul privat au câştigat cumulat 97 milioane de dolari în 2013, faţă de 99 milioane de dolari în 2012. Cei 25 de directori au primit anul trecut în total 325 milioane de dolari, cu o treime mai mult decât cu un an în urmă. Revista Forbes a intocmit o lista cu cei mai bine platiti 70 de angajati din companiile ruse, scrie si Moscow Times, preluat de Karadeniz Press.
de Dana Pojar | nov. 21, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Acum 10 ani de zile, in Georgia, avea loc asa-numita „Revolutie a trandafirilor”, moment marcat de plecarea de la putere a fostului presedinte Eduard Sevardnaze, acesta fiind inlocuit de ministrul de Justitie de atunci, Mihail Saakasvili. Influența președintelui Eduard Șevardnadze, care deținea funcția din 26 noiembrie 1995, a început să scadă odată cu slăbirea formațiunii loiale lui, partidul de guvernământ Uniunea Cetățenilor din Georgia (UCG). Odată cu anul 2000, acuzele de corupție îndreptate spre aparatul de stat au dus la plecarea din partid, inițial, a oamenilor de afaceri, care, în același an, au format Partidul Drepturi Noi. La scurt timp, alți politicieni s-au alăturat noului partid sau au înființat alte formațiuni politice. Însuși Eduard Șevardnadze a demisionat din fruntea UCG, în septembrie 2001. În aceeași lună, Mihail Saakașvili, ministru al Justiției, a părăsit UCG pentru a forma, o lună mai târziu, Mișcarea Națională Unită, scrie Agerpres. Mișcarea Națională Unită, alături de Partidul Drepturi Noi și alți membri ai Opoziției au îndemnat populația să protesteze pașnic împotriva guvernului fidel lui Eduard Șevardnadze și să practice nesupunerea civică, fără acte de violență. Scopul urmărit era demisia președintelui, în paralel cu organizarea de noi alegeri. La jumătatea lunii noiembrie 2003, au început să aibă loc demonstrații anti-guvernamentale masive pe străzile din Tbilisi, manifestările răspândindu-se rapid în aproape toate orașele importante ale Georgiei. Liderii din stradă ai revoluției au fost organizația de tineret ‘Kmara’ (Destul!) și câteva organizații neguvernamentale, printre care Liberty Institute. Revolta a atins apogeul la 22 noiembrie, când președintele în funcție a intenționat să deschidă noua sesiune a parlamentului. Lideri ai partidelor de opoziție, printre care Mihail Saakașvili, au întrerupt discursul lui Șevardnadze, făcându-și apariția cu trandafiri în mâini, de unde și denumirea de ‘Revoluție a Trandafirilor’. Acesta s-a retras, flancat de garda sa de corp, ulterior declarând ‘stare de urgență’ și intenționând să mobilizeze gărzi militare în jurul reședinței sale. Armata a refuzat să susțină noul guvern. Lipsit de alternative, la 23 noiembrie 2003, Șevardnadze s-a întâlnit cu liderii opoziției, la sfârșitul discuțiilor el anunțându-și demisia. Anunțul a creat o stare de euforie în Tbilisi, peste 10.000 de oameni ieșind pe străzi pentru a sărbători. La scurt timp, Curtea Supremă a Georgiei a invalidat rezultatele scrutinului din 2 noiembrie. La 4 ianuarie 2004 au fost organizate alegeri prezidențiale, câștigate cu peste 96% din voturi de Mihail Saakașvili, care la învestirea sa în funcție, la 25 ianuarie, avea să devină cel mai tânăr șef de stat din Europa.
de Anatol Terzi | nov. 21, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Legislativul de la Kiev a dat joi o grea lovitura apropierii de UE a Ucrainei dupa ce a respins la vot pachetul de legi care facea referire la tratarea in strainatate a detinutilor, respectiv situatia fostului premier Iulia Timoseko, scrie Ukrinform, citata de Karadeniz Press. Cele sase texte prezentate au obtinut mai putin de 200 de voturi, in timp ce pentru aprobare era necesara o majoritate de 226 de voturi. Mai multi deputati ai Partidului Regiunilor, care detine majoritatea in parlament (al presedintelui Viktor Ianukovici n.r.) si ai Partidului Comunist nu au participat la vot, dupa ce au criticat in ultimele zile aceste proiect ca ‘imperfecte’. La votul din legislativul ucrainean au asistat cei doi reprezentanti ai misiunii Parlamentului European, irlandezul Pat Cox, fost presedinte al PE, si Aleksander Kwasniewski, fostul presedinte polonez. Vladimir Oleinik, parlamentar din partea Partidului Regiunilor, nu a exclus o noua sesiune extraordinara a Radei Supreme, dupa cum informeaza ITAR-TASS. ‘Ar putea avea loc o sesiune speciala, nu exclud aceasta posibilitate’, a spus el, fara sa precizeze o data la care s-ar putea intruni, din nou, Rada Suprema. El a subliniat ca legislativul mai are o posibilitate pentru a modifica proiectul de lege privind tratamentul in strainatate al detinutilor din inchisorile ucrainene si pentru a-l adopta. „Rusine!”, au scandat deputatii opozitiei. „Acesta este momentul adevarului pentru Ianukovici, care va arata daca este pregatit sa semneze un acord de asociere cu UE sau daca a mintit in ultimii doi ani”, a declarat inainte de vot Arseni Iateniuk, un aliat al lui Timosenko. „Nu este o alegere intre Vest si Est, este o alegere intre viitor si trecut”, a adaugat el.
Cereri repetate
Dupa vot, deputatii opozitiei l-au indemnat din nou pe presedintele Ianukovici sa o gratieze pe opozanta, asa cum au propus emisarii europeni. „indemnam sa fie convocata Comisia pentru gratieri, sa fie examinata cererea Cox-Kwasniewski, iar Timosenko sa fie gratiata”, a declarat Irina Gherascenko, din cadrul partidului Udar al lui Vitali Kliciko. Iateniuk i-a inmanat presedintelui Parlamentului Volodimir Ribak, din cadrul Partidului Regiunilor, un proiect de decret de gratiere prezidentiala. „Sa-l semneze!”, i-a spus el. Legea cu privire la tratamentul prizonierilor in strainatate este una dintre principalele conditii impuse de Bruxelles Kievului pentru ca la 28 noiembrie, in cadrul summitului Parteneriatului Est de la Vilnius, sa poata semna Acordul de asociere si de instituire a unei zone de liber schimb cu UE. incarcerata din 2011, fostul premier ucrainean Iulia Timosenko ispaseste o pedeapsa de sapte ani de inchisoare in asa-numita afacere a gazelor rusesti, in urma unui proces denuntat de opozitia ucraineana si UE ca avand un puternic substrat politic.
