Skopje, noi speranțe pentru integrarea în UE

Skopje, noi speranțe pentru integrarea în UE

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia de Nord trebuie să continue să facă eforturi pentru a deveni membră a Uniunii Europene, în pofida unei dispute cu Bulgaria care îi blochează speranţele de aderare, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Cred că acesta este momentul pentru voi să mergeţi mai departe”, a declarat ea în faţa parlamentului de la Skopje.

Blocaj bulgar

Macedonia de Nord aşteaptă din 2008 să înceapă negocierile de aderare pentru a se alătura blocului comunitar. Statul membru UE Bulgaria blochează însă acest proces din cauza unor dispute între cele două ţări privind drepturile minorităţilor etnice, precum şi unor probleme privind limba şi diferenţe în interpretarea istoriei.
Problemele au fost parţial dezamorsate în timpul preşedinţiei franceze a Consiliului UE. Franţa a prezentat o nouă propunere pe care Bulgaria o acceptă şi pe care Macedonia de Nord o percepe drept suficient de ameliorată faţă de cererile anterioare pentru a permite convorbirilor să continue.
Von der Leyen a declarat marţi că ar susţine cu entuziasm orice decizie nord-macedoneană de a relansa convorbirile cu Bulgaria, observând că ţara ar aduce „o valoare adăugată reală alianţei”.

Compromis francez

„Deja aţi demonstrat o capacitate vitală de a vă schimba societatea în mai bine. Eforturile voastre de a întări statul de drept, de a lupta împotriva corupţiei sunt lăudabile”, a subliniat şefa executivului comunitar.
Grupurile de opoziţie şi unii critici liberali sunt îngrijoraţi că acest compromis propus de Franţa lasă prea mult loc de manevră Bulgariei pentru a bloca negocierile de aderare.
„Nu există nicio îndoială că limba macedoneană este limba dumneavoastră”, a spus ea, adăugând că discuţiile bilaterale despre interpretarea istoriei nu pot fi folosite drept condiţii pentru începerea negocierilor de aderare.

Share our work
Skopje, noi speranțe pentru integrarea în UE

Bulgaria sabotează istoric Macedonia de Nord

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Preşedintele bulgar Rumen Radev a declarat că nu acceptă implicarea istoricilor UE în activitatea comisiei mixte bulgaro-nord-macedonene. ”Nu avem nevoie de mediatori”, a spus şeful statului bulgar, citat de novinite.com.

”Nimeni nu ne cunoaşte istoria mai bine decât noi”, a subliniat Radev, referindu-se la o discuţie avută cu omologul său nord-macedonean, Stevo Pendarovski.

„Depinde de noi să avem un dialog constructiv deschis, bazat pe documente istorice, pe surse originale”, a adăugat el. Oficialul bulgar a precizat că paşii pe care cele două ţări vecine trebuie să îi facă nu trec prin alte capitale europene.

Șarjă bulgară

În opinia sa, este nevoie de o soluţie durabilă şi ireversibilă la problemele existente între Bulgaria şi Macedonia de Nord.

La începutul lunii noiembrie a anului trecut, Bulgaria a informat Comisia Europeană că nu acceptă proiectul cadrului de negociere propus.

Guvernul de la Skopje a apreciat că poziţia Bulgariei contravine Tratatului de prietenie, bună-vecinătate şi cooperare. Acesta a fost încheiat de cele două ţări în august 2017.

Bulgaria contestă în special existenţa unei limbi macedonene şi vorbeşte despre un dialect bulgar. Cele două ţări îşi dispută, de asemenea, personalităţi istorice care au luptat împotriva ocupaţiei otomane. Declarația președintelui Radev conform căreia nu acceptă implicarea istoricilor UE este susținută de majoritatea clasei politice de la Sofia.

Tratatul semnat în 2017 de Sofia şi Skopje prevede crearea unei comisii alcătuite în principal din istorici pentru a soluţiona aceste diferende, dar activitatea comisiei a fost suspendată la cererea Macedoniei de Nord înaintea legislativelor din iulie 2020. (Mihai Isac)

Share our work
Skopje, noi speranțe pentru integrarea în UE

Visul european al autorităților de la Skopje, susținut de Germania

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Germania va continua să sprijine Republica Macedonia de Nord pe calea sa europeană, a declarat miercuri şeful diplomaţiei de la Berlin, Heiko Maas, cu prilejul unei vizite la Skopje, după ce Uniunea Europeană nu şi-a respectat promisiunea de a deschide negocieri de aderare cu statul balcanic, relatează mass-media regională. ‘Se poate avea încredere în Germania în această privinţă’, a dat asigurări Maas în conferinţa de presă comună cu omologul său Nikola Dimitrov.

Compromis diplomatic

Fosta republică iugoslavă şi-a schimbat anul trecut numele din Macedonia în Macedonia de Nord pentru a pune capăt unei dispute de decenii cu Grecia. Rezolvarea acestui diferend a fost o condiţie pentru ca Skopje să fie primit în NATO şi să înceapă negocierile de aderare la UE.

Efortul autorităților de la Skopje a fost susținut de diplomațiile statelor membre UE și NATO, în timp ce Federația Rusă a dus o puternică ofensivă pentru a îl zădărnici.

Refuz european

La summitul din octombrie 2019, liderii Uniunii Europene au respins însă deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei, care au susţinut că aceste două state balcanice au nevoie de reforme suplimentare în administraţie şi în sistemul de justiţie.

‘Pentru oricine reuşeşte să încheie un compromis dureros cu vecinii şi porneşte pe drumul lung al reformelor, trebuie să deschidem porţile UE, aceasta este în spiritul proiectului european’, a mai spus Heiko Maas. ‘Nimeni în UE nu pune la îndoială perspectiva de membru a Macedoniei de Nord’, a adăugat el.

Înaintea plecării spre Skopje, Maas a declarat că Germania vrea ca Uniunea Europeană să-şi respecte promisiunea faţă de Macedonia de Nord şi Albania, ‘nu doar pentru credibilitatea noastră, ci şi în interesul nostru strategic pentru o regiune stabilă şi sigură în inima Europei’.

Alegeri anticipate

Cetăţenii Macedoniei de Nord s-au simţit trădaţi atunci când deschiderea negocierilor de aderare a fost blocată, în ciuda schimbării numelui ţării, pe are mulţi au considerat-o o umilinţă, după cum arată sondajele publicate de mass-media.

Premierul Zoran Zaev, căruia i se datorează acordul cu Grecia contestat vehement în ţara sa, a convocat alegeri anticipate în urma deciziei de la Bruxelles, avertizând că orice întârziere îi întăreşte pe naţionaliştii care se opun înţelegerii. El a mai atras atenţia că ezitările UE lasă cale liberă influenţelor Chinei şi Rusiei în regiune. (N.G.)

Share our work
Skopje, noi speranțe pentru integrarea în UE

Skopje visează la NATO și UE

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Preşedintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, a declarat că ţara sa speră să devină anul acesta membră a NATO şi să afle data începerii negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană, transmite mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Menționăm că statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice au semnat în februarie un acord care permite primirea fostei republici iugoslave, după încheierea disputei cu Grecia privind denumirea Macedonia. Procedura de ratificare durează în mod normal 12-18 luni, în funcție de calendarul politic.

Diferend depășit

În privinţa negocierilor cu UE, Comisia Europeană a recomandat oficial în mai 2019 începerea procedurii. Pendarovski, care și-a început mandatul în luna mai 2019, aflat într-o vizită în Slovenia, prima după ce a fost ales, a afirmat că se aşteaptă ca Uniunea să accepte în octombrie recomandarea respectivă.

În iunie 2018, guvernele de la Atena şi Skopje au pus capăt unui diferend de decenii privind denumirea fostei republici iugoslave Macedonia – nume similar cu al provinciei istorice din nordul Greciei. În ciuda opoziţiei naţionaliste din ambele ţări, prin acordul de la Prespa a fost acceptată denumirea Macedonia de Nord, care a devenit oficială anul acesta. S-a deschis astfel calea aderării ţării la NATO şi UE, demersuri blocate anterior de Grecia.

Fără schimb de teritorii

Preşedintele Macedoniei de Nord şi-a exprimat speranţa că noua Comisie Europeană (al cărei mandat începe pe 1 noiembrie) va decide rapid începerea negocierilor cu ţara sa.

Pendarovski s-a pronunţat de asemenea împotriva oricăror modificări ale frontierelor în regiune. Întrebat despre un posibil schimb de teritorii între Serbia şi Kosovo, el a apreciat că „graniţele trebuie să rămână acolo unde sunt” deoarece „orice altă opţiune ar putea crea un efect de domino” care „ar putea face rău mai multor ţări din regiune, inclusiv Macedoniei de Nord” şi chiar ar putea duce la conflicte armate. (M.B.)

Share our work
Skopje, noi speranțe pentru integrarea în UE

Macedonia de Nord, noi pași spre aderarea la UE

Macedonia visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia visează la aderarea euro-atlantică

Comisia Europeană recomandă, oficial, începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Recomandarea survine unei reuniuni a Comisiei care a avut loc la Bruxelles, a precizat comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn. Potrivit procedurilor, guvernele statelor UE trebuie să își dea acceptul pentru începerea negocierilor, urmând ca subiectul să fie discutat în iunie.

Fosta republică iugoslavă și-a schimbat denumirea din Macedonia în Macedonia de Nord la începutul acestui an, punând capăt unor dispute cu Grecia care revendică numele provinciei istorice și amenința că, în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere, va bloca aderarea statului vecin la UE și NATO.

Proces îndelungat

„Este un proces lung, vorbim aici despre câțiva ani”, a precizat Hahn. Înaltul oficial european a atras atenția că în cazul Croației autoritățile au avut nevoie de nu mai puțin de opt ani până au reușit să îndeplinească toate criteriile de aderare, de la politica privind drepturile omului până la politica financiară.

Cu o orientare pro-occidentală, Macedonia de Nord, care va fi admisă și în alianța nord-atlantică anul viitor, a reușit să se desprindă în 1991 de fosta Iugolsavie, în mod pașnic, însă a ajuns în pragul unui război civil, în 2001, din cauza etnicilor albanezi care au lansat o mișcare de insurgență cerând mai multă autonomie. NATO și Uniunea Europeană au reușit, pe căi diplomatice, să prevină izbucnirea unui război civil.

Protocol strategic

Statele membre NATO au semnat, în februarie 2019, la Bruxelles, un protocol de aderare cu Macedonia, ratificat ulterior de parlamentele tuturor statelor membre. Astfel, tara balcanica va deveni al 30-lea membru al aliantei militare.

Blocarea intrarii Macedoniei in NATO a luat sfarsit la 25 ianuarie, cand parlamentul Greciei a ratificat acordul care prevede solutionarea disputei privind numele statului Macedonia. Acordul pune capat unei dispute care dureaza de trei decenii.

Referitor la eveniment, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a scris, pe Twitter ca „pe 6 februarie vom scrie istorie: aliatii din cadrul NATO vor semna protocolul de aderare cu viitoarea Republica Macedonia de Nord cu ministrul (macedonean) de Externe Nikola Dimitrov”.

Naționaliștii greci au demonstrat împotriva acordului Atena-Skopje

Naționaliștii greci au demonstrat împotriva acordului Atena-Skopje

Războiul declarațiilor

Autoritățile de la Moscova au criticat în mod constant extinderea NATO în Balcani, între Kremlin și statele NATO ajungându-se până la un război diplomatic total și expulzări reciproce de diplomați. Poziția rusă a fost atacată și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat pentru Euronews că Moscova încearcă să influențeze procesul de acceptare a țărilor balcanice în alianța militară NATO.

„Rusia încearcă să intervină, încercând să se amestece în procesele politice din țările suverane”, a declarat Stoltenberg pentru Euronews. „Cred că este greșit.” „NATO respectă deciziile statelor independente suverane, indiferent dacă doresc sau nu să adere la NATO”, a adăugat el. – La Skopie, am văzut că majoritatea din parlament, majoritatea partidelor politice doreau să adere la NATO, iar noi salutăm asta. Dar în Serbia, de exemplu, ei au declarat în mod clar că nu doresc să adere la NATO și noi respectăm și acest lucru”.

„Prin urmare, Rusia ar trebui să respecte deciziile statelor suverane dacă ele doresc să adere la NATO, chiar dacă nu îi place”, a concluzionat el. (M.B.)

Share our work