Moneda de metal și iluzia independenței – Sau cum să transformi Leul în Bou

, , , , , ,
 
Autoritatile de la Chisinau lanseaza noi emisiuni de moneda in an electoral

Autoritatile de la Chisinau lanseaza noi emisiuni de moneda in an electoral

Am citit cu zâmbete compătimitoare declarația președintelui Parlamentului Republicii Moldova, domnul Andrian Candu, după ce Banca Națională a Republicii Moldova a decis înlocuirea bancnotelor cu valoare nominală mică (1 Leu, 2 Lei, 5 Lei și 10 Lei) cu monede de metal. Domnia sa, într-un acces brusc de „statalism, a considerat de cuviință să-și exprime bucuria nestăvilită, pentru că, „după 25 de ani, Banca Națională emite moneda națională metalică (…) Prin introducerea monedei naționale la nivel de monedă metalică ajungem la un nou nivel de dezvoltare” (sic!).

Din păcate, domnul Andrian Candu bate apa-n piuă cu grație, presupunând că toată lumea e neinformată. Problematic este faptul că domnia sa s-ar putea chiar să creadă aberația pe care a emis-o cu atâta dezinvoltură. Mai precis, amestecă „dreptul de a bate monedă” (ceea ce chiar înseamnă independență și suveranitate) cu acțiunea de a emite monede de metal care înlocuiesc cupiurile bancnotelor aflate în circulație. Este evident că Republica Moldova este stat suveran. Nu este chiar independent și nu o să fie niciodată, indiferent dacă o să se reîntoarcă în componența firească a României, o să fie ocupat de Federația Rusă sau o să intre într-o struțo-cămilă federalistă, gen Novaia Rossia.

Este puțin mai dificil să traduci în limba logică a secolului al XXI-lea declarația aceasta cu moneda de metal, pentru că își trage rădăcinile dintr-o perioadă medieval-renascentistă. Evident, moneda, ca principiu, avea o valoare raportată la valoarea metalului. Dar, e vorba de metal prețios: aur, argint, cupru etc. În momentul de față, valoarea unei monede naționale nu mai este dată doar de rezerva de metale prețioase a Băncii Naționale, ci și de piața valutară, în directă concordanță cu economia respectivului stat și tranzacțiile pe piețele valutare.

Republica Moldova mimeaza reformele

Republica Moldova mimeaza reformele

Leii moldovenești de metal înseamnă DEVALORIZARE

Să te apuci în februarie 2018 să te bați cu pumnul în piept datorită faptului că „emiți monedă metalică” este de-a dreptul penibil. Banca Națională a Moldovei a început emiterea de monedă (Leul moldovenesc), începând cu noiembrie 1993. Potrivit acestei emisiuni, Leul moldovenesc are subdiviziunea Ban (1 Leu – 100 Bani), motiv pentru care a emis „monede metalice” cu cupiurile : 1 Ban, 5 Bani, 10 Bani, 25 de Bani și 50 de Bani. Toate aceste monede se află în circulație.

Ce nu spune domnul Andrian Candu este că, de fapt, înlocuirea bancnotelor cu cupiuri de 1 Leu, 2 Lei, 5 Lei și 10 Lei cu monede metalice cu aceleași cupiuri înseamnă DEVALORIZARE, adică o și mai mică putere de cumpărare a populației. Faptul că design-ul monedelor metalice este plăcut nu înseamnă că este și un lucru bun. Faptul că monedele metalice au fost realizate în așa fel încât să semene cu monedele Euro nu înseamnă că 1 Leu emis de BNM este echivalent unei monede de 1 Euro.

COMPROMIS! Guvernatorul BNM ar fi vrut bancnote de polimer

Schimbarea anunțată de BNM este, de fapt, un compromis. Pentru că, de cele mai multe ori, costul producerii unei monede metalice sau al unei bancnote, indiferent daca vorbim de suport de hârtie sau polimer, nu corespunde neapărat valorii nominale. În schimb, în urma unor calcule ale specialiștilor (frecvența utilizării, gradul de uzură, timpul de utilizare până la uzură etc), se poate decide cât de oportună este folosirea materialelor suport pentru emisunea de cupiuri.

De ce susțin că BNM a ajuns la un compromis? Pentru că, în nenumărate rânduri, Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, și-a exprimat dorința de înlocuire a bancnotelor de hârtie cu bancnote de polimer. Motivul invocat este extrem de logic: prin această măsură, perioada de circulație a cupiurilor respective va crește, scăzând astfel cheltuielile BNM cu tipărirea de noi cupiuri pe hârtie. Potrivit studiilor BNM, bancnotele de 1 Leu au un grad de uzură de doi ani, iar cele cu valoarea nominală de 10 lei, de doar un an. În consecință, varianta polimer ar fi fost cea mai indicată. Din păcate, socoteala de acasă, nu coincide cu cea din târg.

Nu știm ce a stat la baza deciziei de a transforma Leii de hârtie în Lei de metal. NU ar fi exclus să existe cineva cu mari interese de a intermedia o afacere de acest gen. Evident, deocamdată, nu există informații sau dovezi. Dar există suficiente cazuri similare care să permită apariția unor semne de întrebare bine întemeiate. Iar lunile următoare vor face lumină și în acest caz.

Prosperitatea Republicii Moldova, un vis prea indepartat

Prosperitatea Republicii Moldova, un vis prea indepartat

Chișinăul își face puzzle cu un Bou din Lei mărunți, dar cerșește la București

Cât de bine o duc cetățenii Republicii Moldova se știe. Cât de mult se investește, de la București, în grădinițe, școli și acordarea de burse de studii superioare, se știe. Oricâți bani ar băga România în infrastructurile critice din Republica Moldova, nu contează. Contează doar ridicatul cozii pe sus, ca orice capră, și plimbatul fundului în cât mai multe luntri. Pentru că așa au învățat conducătorii „statului” de la Chișinău.

Andrian Candu ajunsese, la un moment dat, ciuca bătăilor lui Igor Dodon, doar pentru că ar fi spus că nu l-ar deranja să devină membru al Parlamentului României. Ce să vezi, de ceva timp, s-a trezit „statalismul” în discursul lui Candu. În schimb, coaliția de guvernare de la Chișinău îl trimite la București pe vicepremierul Leancă cu mâna întinsă, ca ultimul cerșetor din trenul Chișinău-Bruxelles, după câteva milioane de euro. Și, în evidenta foame de bani europeni via București, bineînțeles, domnul Leancă nu „exclude nimic” în ceea ce privește REUNIREA.

Din păcate, filmul ăsta prost l-am mai văzut de-a lungul anilor, începând cu 1990. Îi dai niște lapte unui frate și, după aia, ți-o întoarce: „Frate, frate, dar brânza e pe bani!”. Bucuria lui Andrian Candu este reprezentată de „monede metalice” care, ce să vezi, dacă le așezi în așa fel, îți iese un Bou!. Trebuie să fii un Bâc, să crezi că Leul este Bou!

Din păcate, la Chișinău, avem de-a face cu guvernanți de 2 Bani!

Marius Alin BÂTCĂ

8 raspunsuri
  1. Teodor
    Teodor says:

    Ce rahat de articol. Este scris de vreun bou, care nu doar ca niciodata nu a fost in Moldova, dar inca si a primit 2 lei ca sa critice guvernarea de la Chisinau.

    Răspunde
  2. Anonymous
    Anonymous says:

    articol rahat, despre tot și despre nimic
    ca să faci o comparație normală se poate de spus că bani în formă de monede sunt și în țările europene, decizia luată de BNM este luată în contextul cursului european al acestui, nu e un moft al Guvernatorului ca să fie clar

    Răspunde
  3. Victor
    Victor says:

    Poate ar fi mai bine sa va uitati in primul rand la situatia si la politicienii vostri si pe urma sa radeti de altii. Daca Moldova este in situatia care este atunci Romania are parte ei, si mare, de vina!

    Răspunde
  4. Serghiu
    Serghiu says:

    Cel care a scris acest text e tare prost și nu cunoaște o boabă î economie, niște idei aiurite și de rahat !

    Răspunde
  5. Alin
    Alin says:

    Monete de euro sunt o multime in UE, deci euro tot e devalorizat? Ce prostii indrugati? In toata lumea se folosesc monedele. Acestea nu se uzeaza asa de repede ca hirtia.

    Răspunde
  6. Rustin
    Rustin says:

    Deci autorul aici nu a pomenit doar un singur lucru, cel mai important. Că producerea acestor minede este mai ieftină decât producerea leilor de hârtie, respectiv se economisesc bani. În rest, un articol bazat pe atac la persoana lui Candu, niște istoricisme și multă literatură de apă cristalină. Mai încearcă, domnule. Poate reușești mai bine după ce-ți iei salariul de troll.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *