de Razvan Iorga | sept. 25, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina deviaza tot mai mult de la valorile europene si cauta sa reduca la tacere presa, tendinta care se regaseste in prezent si in Rusia. In acest sens, presa ucraineana a lansat marti pe Internet o actiune de protest fata de un proiect de lege care prevede urmariri penale pentru calomnie intrucat vizeaza, potrivit lor, sa inabuse libertatea de expresie in aceasta tara. Circa 20 de site-uri de Internet importante si agentii de informatii, ziare si televiziuni au afisat un banner negru cu inscriptia „Apara dreptul tau de informare. Spune nu legii calomniei”. Documentul, adoptat in premiera de Parlament pe 19 septembrie, „va pune in pericol libertatea de expresie in tara fiindca va forta multi jurnalisti sa renunte la orice critica la adresa puterii”, a anuntat presa protestatara intr-o petitie. „Majoritatea parlamentara introduce de facto o lege asupra asupra cenzurii”, au continuat ei, cerand Parlamentului retragerea acestui text. Bannerul invita utilizatorii de Internet sa-i chestioneze pe cei 244 de deputati asupra motivelor care i-au determinat sa sustina acest text de lege, atasand o legatura spre un site de Internet unde sunt publicate datele lor de contact. Proiectul de lege prevede amenzi care ajung la 8.500 de euro, suma foarte mare pentru Ucraina, unde salariul mediu depaseste cu greu 300 de dolari, si pedepse de pana la cinci ani de inchisoare pentru persoanele recunoscute vinovate de calomnie. Aceasta masura, adoptata cu sase saptamani inainte de alegerile legislative din Ucraina, a suscitat proteste energice din partea jurnalistilor, opozitiei si ONG-urilor internationale, intre care Reporteri fara Frontiere si Federatia Internationala a Jurnalistilor (FIJ). Reprezentanta pentru libertatea presei a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), Dunja Mijatovic, si-a exprimat la randul ei ingrijorarea. Puterea actuala, in fruntea careia se afla presedintele Viktor Ianukovici, ales in februarie 2010, este frecvent acuzata ca face presiuni asupra presei din tara.
de Anatol Terzi | sept. 25, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeană acordă o importanţă deosebită sistemelor juridic şi de aplicare a legii, precum şi necesităţii întăririi luptei împotriva corupţiei şi ameliorării climatului de afaceri şi investiţional, a declarat luni Comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Stefan Füle, după întrevederea cu preşedintele parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu.
„Am elogiat parlamentul Republicii Moldova pentru adoptarea legii privind oportunitatea de şanse, în luna mai, care a fost crucială pentru efectuarea de noi paşi în dialogul UE-R. Moldova privind liberalizarea regimului vizelor. L-am asigurat pe dl Marian Lupu că UE are aceeaşi viziune privind priorităţile reformei care sunt critice pentru asigurarea prosperităţii pe termen lung şi a stabilităţii Republicii Moldova şi că Uniunea Europeană va continua să-i susţină ţara în eforturile sale reformatoare pline de provocări”, a afirmat oficialul Comisiei Europene.
Stefan Füle a precizat că a căzut de acord cu şeful legislativului de la Chişinău că sprijinul popular larg pentru reforme şi continuarea integrării europene sunt factori-cheie care trebuie luaţi în considerare. „Parlamentul este prin definiţie cel mai bun loc posibil pentru ca toate forţele politice să dezbată împreună priorităţile ţării într-un spirit de cooperare. În acest context, calea de urmat ar trebui să fie întărirea acestui cadru şi folosirea lui inclusiv pentru chestiunile legate de media în deja înfiinţata comisie parlamentară de specialitate”, a adăugat Füle.
De asemenea, cei doi oficiali au trecut în revistă relaţiile „cu o rapidă dezvoltare” din cadrul Parteneriatului Estic. „Am căzut de acord să susţinem spiritul pozitiv şi foarte dinamic care prevalează în negocierile noastre pentru semnarea unui Acord de Asociere, ceea ce va aduce Moldova semnificativ mai aproape, economic şi politic, de UE. În plus, am discutat cum parlamentul de la Chişinău se va putea asigura cel mai bine că rezoluţiile reuniunii Euronest din aprilie 2012 sunt pe deplin implementate în Republica Moldova”, a mai spus comisarul european pentru extindere.
de Razvan Iorga | sept. 24, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintelui PL, Mihai Ghimpu, a declarat luni ca un consulat al Federatiei Ruse va fi deschis in Transnistria doar atunci cand teritoriul va fi controlat de Chisinau. „Consulat nu va fi acolo. Tragem linia. Cum sa deschizi consulat pe un teritoiu pe care nu-l controlezi? Ar putea fi deschis acest consulat, dar numai atunci cand il vom controla. Daca maine poimaine este omorat vreun lucrator de le consulat, cine o sa raspunda? La fel ca cu gazul, ei consuma, dar nu achita. Banii de la cine se cer acum?”, a intrebat retoric liberalul. Daca Federatia Rusa va insista aupra deschiderii Consulatului, atunci noi va trebui sa ne punem serios pe ganduri”, a adaugat sursa citata. Anterior, Mihai Ghimpu a mai spus ca Alianta de guvernare se va clatina serios, daca acest consulat va fi totusi deschis. Recent, premierul Vlad Filat a declarat ca este de acord cu deschiderea unui consulat rus la Tiraspol. Acesta a precizat intr-un interviu pentru presa rusa ca malul stang al Nistrului face parte din componenta Republicii Moldova si ca tara noastra trebuie sa ofere diplomatilor rusi conditiile necesare pentru ca acestia sa lucreze in interesul cetatenilor care locuiesc acolo ce detin pasapoarte rusesti. In paralel, liderul de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk i-a indemnat pe deputatii Dumei de Stat sa-l ajute in problema deschiderii consulatului Federatiei Ruse in regiunea transnistreana si sa urgenteze pe cat este posibil procesul.
de Razvan Iorga | sept. 24, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Prim-ministrul Vlad Filat a declarat ca va „zbura si pe Luna” pentru solutionarea direfendului cu Tiraspolul, subliniind ca „locul Transnistriei este in R.Moldova”, relateaza postul Europa Libera. „Am spus la inceputul mandatului ca, daca va fi necesar sa zbor pe Luna si daca acest zbor va ajuta procesul (de solutionare a crizei transnistrene), eu voi zbura si pe Luna”, a declarat premierul intr-un interviu pentru postul de radio referitor la bilantul celor trei ani de mandat de pana in prezent. „Nu conteaza unde, nu conteaza in ce mediu, eu voi insista si voi continua dialogul, oferind solutii pentru ca sa apropiem pas cu pas momentul in care vom solutiona acest conflict transnistrean”, a adaugat el. Cei trei ani de guvernare „au fost ani grei, de cotitura pentru Republica Moldova”, a apreciat seful Executivului, subliniind ca actuala putere a „preluat o tara izolata, o tara care era intr-o grava criza economica, divizata sub toate aspectele”. „A trebuit sa incepem nu de la zero, ci dintr-o situatie mai proasta”, a subliniat Filat, adaugand ca, in prezent, R.Moldova, cu exceptia unor „discutii in interior”, are „nu doar viziune, ci si responsabilitate” in privinta integrarii europene.
„Republica Moldova este o tara respectata in intreaga lume”, a continuat Filat, apreciind ca politica externa a acesteia este „responsabila, previzibila”, ca Chisinaul are „foarte multi prieteni”, lucru „demonstrat (atat) prin vizitele” efectuate de oficiali moldoveni, cat si prin cele efectuate la Chisinau „de catre cei mai inalti oficiali din intreaga lume” si ajutorul oferit de parteneri si prieteni externi in vederea modernizarii tarii.Dupa cei trei ani de mandat, apreciaza premierul, ceea „ce a fost mai greu pentru noi a trecut, ca timp si efort”, subliniind ca este important ca „implemenarea (reformelor) sa fie perfecta pentru ca sa beneficiem cat mai rapid de rezultatul” lor. in opinia sa, aceasta „perfectiune” consta in a „nu ne lasa prada populismului, a nu substitui interesul partidelor, interesul unor grupuri de persoane ( si pe cele) personale cu interesul tarii”. Filat a apreciat, de asemenea, ca „nu este usor” sa se guverneze in cadrul unei aliante si ca este necesara depolitizarea institutiilor. „invatam nu doar sa construim Europa aici, in R.Moldova. invatam sa coabitam, inclusiv sa guvernam in alianta”, a subliniat el, insistand ca tara „va fi sortita sa fie guvernata in alianta”.
de Razvan Iorga | sept. 24, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Diplomatia romana a precizat, luni, ca autoritatile ucrainene nu pot trece la constructia reactorilor 3 si 4 ale centralei nucleare de la Hmelnitki fara a lua in considerare observatiile partii romane cu privire la posibilul impact de mediu asupra teritoriului Romaniei. „Procedura de consultare referitoare la posibilul impact transfrontalier al proiectului privind construirea blocurilor 3 si 4 la centrala de la Hmelnitki, in conformitate cu prevederile Conventiei de la Espoo, este in derulare. Partea ucraineana a transmis documentatia de evaluare a impactului de mediu al proiectului. In prezent, este in curs de elaborare punctul de vedere al autoritatilor romane competente cu privire la posibilul impact al extinderii centralei nucleare asupra teritoriului Romaniei. Autoritatile ucrainene nu pot trece la implementarea proiectului fara a lua in considerare eventualele observatii ale partii romane”, a comunicat MAE. Institutia mai precizeaza ca au fost solicitate autoritatilor tarii vecine informatii suplimentare cu privire la stadiul procedurilor interne din Ucraina legate de aprobarea proiectului constructiei celor doua reactoare ale centralei situata la aproximativ 150 de kilometri de teritoriul Romaniei, urmand ca situatia sa fie analizata in functie de clarificarile primite.
Rusia da o mana de ajutor
Potrivit site-ului companiei ucrainene de stat Energoatom, care administreaza activitatile nucleare civile, constructia la Khmelnitsky a inceput in 1981, in 1987 fiind finalizat primul reactor, iar al doilea fiind finalizat in 2004, dupa o intrerupere intre 1991-1993. Constructia la reactoarele 3 si 4 a inceput de asemenea in perioada sovietica, in 1985 si 1986, reactorul 3 fiind finalizat in prezent in proportie de 75%, iar unitatea 4 in proportie de 28%. Ucraina si Rusia au semnat in iunie 2010 un acord interguvernamental pentru reluarea lucrarilor de constructie a celor doua unitati, urmat in februarie 2011 de un contract intre compania Energoatom si Atomstroyexport, o subsidiara a companiei rusesti Rosatom care se ocupa de realizarea de facilitati nucleare civile in afara tarii. Finalizarea celor doua reactoare e programata pentru 2016 si respectiv, 2007.
Proteste de mediu
Organizatia ecologista CEE Bankwatch Network a cerut saptamana trecuta Ucrainei, printr-o scrisoare deschisa transmisa presedintelui Viktor Ianukovici, oprirea planului Guvernului ucrainean de construire a doua noi reactoare la centrala nucleara de la Hmelnitki, situata in vestul tarii. „Facem apel sa opriti planurile guvernului ucrainean de a construi doua noi unitati nucleare la centrala nucleara Khmelnitsky. Va cerem sa va folositi dreptul de veto si sa nu semnati legea privind locatia, designul si constructia unitatilor 3 si 4 ale centralei, adoptata de Rada pe 6 septembrie 2012”, se arata intr-o scrisoare deschisa transmisa, joi, de organizatia ecologista internationala mentionata. De asemenea, organizatia motiveaza cererea sa prin faptul ca legea respectiva incalca obligatiile internationale ale Ucrainei, in mod concret ale Conventiei de la Espoo, prin care Ucraina trebuie sa consulte tarile vecine inainte de a lua decizii privind activitati care ar putea avea un impact negativ din punct de vedere al mediului asupra teritoriilor nationale ale tarilor respective. Potrivit scrisorii ONG-urilor, Romania si alte cinci tari – Austria, Polonia, Ungaria, Slovacia, R.Modova si Belarus si-au exprimat interesul de a participa la consultari cu autoritatile ucrainene privind constructia unitatilor 3 si 4 de la central respectiva. „Desi aceste consultari au inceput in vara acestui an, acestea nu au fost incheiate cand Rada a adoptat legea privind constructia noilor unitati de la centrala Khmelnitsky. Daca veti semna legea acum, Ucraina se va afla in situatie de incalcare a Conventiei de la Espoo, articolul 2, paragrafele 3 si 6. Va fi de asemenea intr-o situatie de sfidare a statelor vecine si a drepturilor cetatenilor de a fi informati si consultati cu privire la proiecte care ar putea avea un impact asupra mediului si sanatatii lor”, se afirma in scrisoarea organizatiei ecologiste transmisa presedintelui Ianukovici. Potrivit CEE Bankwatch Network, proiectarea celor doua reactoare este un „alt motiv de ingrijorare”. „Tipul de reactor propus VVER-1000 (V-392B) nu a mai fost construit nicaieri in lume si nu exista experienta utilizarii lui in siguranta. Proiectul celor doua noi unitati nucleare de la Khmelnitsky prevede constructia pe fundatiile vechi care dateaza din anii ’80 si care vizau tipuri de reactoare diferite”, se arata in documentul ONG-urilor. Stadiul fundatiilor deteriorate si inundate, care au stat sub cerul liber pentru mai mult de un sfert de secol, contribuie la riscul general ridicat de acest proiect. Totodata, proiectul constructiei celor doua reactoare nu a fost nici evaluat si avizat potrivit prevederilor legislatiei ucrainene in vigoare, afirma ONG-urile. „O astfel de abordare superficiala a unui proiect nuclear este inacceptabila intr-o lume care a suferit deja consecintele accidentelor de la Cernobal si Fukushima”, e concluzia scrisorii transmise lui Ianukovici. CEE Bankwatch Network este un ONG international care regrupeaza alte15 organizatii ecologiste din mai multe tari ale Europei Centrale si de Est – Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Georgia, Ungaria, Ucraina, Letonia, Lituania, R. Macedonia, Polonia, Serbia, Rusia si Slovacia.
de Razvan Iorga | sept. 24, 2012 | Asia Centrală, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele kazah, Nursultan Nazarbaiev, l-a eliberat din functie pe premierul Karim Masimov si l-a numit in fruntea administratiei prezidentiale, a semnalat, luni, o sursa din cadrul guvernului, citat de agentia de stiri Ria Novosti. „Actualul vicepremier Serik Ahmetov va fi numit nou sef al guvernului, Masimov va conduce administratia presedintelui Kazahstanului”, potrivit sursei guvernamentale. Serviciul de presa al sefului statului a confirmat luni, pe Twitter, ca presedintele Nazarbaiev l-a ‘eliberat din functie pe prim-ministrul Kazahstanului, (Karim) Masimov’. Un nou sef al administratiei a fost numit, potrivit unui mesaj publicat vineri pe acelasi cont Twitter, care nu ofera niciun nume in acest sens. Parlamentul urmeaza sa aprobe schimbarile, pentru ca acestea sa intre in vigoare. Karim Masimov, nascut in 1965, conducea guvernul din ianuarie 2007 in aceasta fosta fosta republica sovietica bogata in hidrocarburi. El este considerat un apropiat al mediilor de afaceri si este titularul unui doctorat in economie.
Ucraina deviaza tot mai mult de la valorile europene si cauta sa reduca la tacere presa, tendinta care se regaseste in prezent si in Rusia. In acest sens, presa ucraineana a lansat marti pe Internet o actiune de protest fata de un proiect de lege care prevede urmariri penale pentru calomnie intrucat vizeaza, potrivit lor, sa inabuse libertatea de expresie in aceasta tara. Circa 20 de site-uri de Internet importante si agentii de informatii, ziare si televiziuni au afisat un banner negru cu inscriptia „Apara dreptul tau de informare. Spune nu legii calomniei”. Documentul, adoptat in premiera de Parlament pe 19 septembrie, „va pune in pericol libertatea de expresie in tara fiindca va forta multi jurnalisti sa renunte la orice critica la adresa puterii”, a anuntat presa protestatara intr-o petitie. „Majoritatea parlamentara introduce de facto o lege asupra asupra cenzurii”, au continuat ei, cerand Parlamentului retragerea acestui text. Bannerul invita utilizatorii de Internet sa-i chestioneze pe cei 244 de deputati asupra motivelor care i-au determinat sa sustina acest text de lege, atasand o legatura spre un site de Internet unde sunt publicate datele lor de contact. Proiectul de lege prevede amenzi care ajung la 8.500 de euro, suma foarte mare pentru Ucraina, unde salariul mediu depaseste cu greu 300 de dolari, si pedepse de pana la cinci ani de inchisoare pentru persoanele recunoscute vinovate de calomnie. Aceasta masura, adoptata cu sase saptamani inainte de alegerile legislative din Ucraina, a suscitat proteste energice din partea jurnalistilor, opozitiei si ONG-urilor internationale, intre care Reporteri fara Frontiere si Federatia Internationala a Jurnalistilor (FIJ). Reprezentanta pentru libertatea presei a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), Dunja Mijatovic, si-a exprimat la randul ei ingrijorarea. Puterea actuala, in fruntea careia se afla presedintele Viktor Ianukovici, ales in februarie 2010, este frecvent acuzata ca face presiuni asupra presei din tara.
