Rompetrol si Naftogaz deschid benzinarii in Ucraina

Rompetrol si Naftogaz deschid benzinarii in Ucraina

Naftogaz, compania energetica de stat a Ucrainei si Rompetrol Group au semnat luni un memorandum de cooperare care prevede, printre altele, infiintarea unei companii mixte care sa creeze si sa dezvolte o retea de benzinarii in principalele regiuni si orase din Ucraina. „In viitor, speram sa aducem numarul de benzinarii ale acestui proiect mixt la 700. Totodata, vom oferi clientilor atat carburanti premium cat si economici”, a declarat intr-un comunicat vicepresedintele Naftogaz, Yevhen Korniiciuk. Memorandumul mai prevede cresterea capacitatii Naftogaz de transport al titeiului si produselor petroliere, crearea si dezvoltarea unui sistem de piata secundara de logistica pentru produse petroliere, imbunatatirea standardelor de calitate si introducerea unor tehnologii avansate de marketing european pe piata ucraineana de produse petroliere. Directorul general al Rompetrol, Zhanat Tussupbekov, a declarat ca grupul este prezent pe piata ucraineana a produselor petroliere din 2009 si o considera prioritara. Rompetrol Group este reprezentat in Ucraina de Rompetrol Ukraine, cu sediul in Odessa, care livreaza produse petroliere de la rafinaria Petromidia din Romania. Rompetrol Group, detinut de grupul KazMunaiGaz din Kazahstan, are sediul la Amsterdam si desfasoara operatiuni in 12 tari, avand active in Franta, Romania, Spania si sud-estul Europei.

Share our work
Romania si Kazahstan, la borna celor 20 de ani de relatii diplomatice

Romania si Kazahstan, la borna celor 20 de ani de relatii diplomatice

Romania si Kazahstan au aniversat, duminica, 20 de ani de la stabilirea relatiilor diplomatice intre cele doua state. Diplomatia romana a salutat aniversarea, la 15 iulie 2012, a 20 de ani de la stabilirea relatiilor diplomatice dintre Romania si Republica Kazahstan. Astazi, relatiile de parteneriat dintre cele doua tari sunt definite de termenii Declaratiei Comune de Parteneriat si Cooperare, semnata la nivel prezidential, in septembrie 2003. Pe parcursul celor doua decenii, relatiile dintre Romania si Republica Kazahstan au evoluat intr-un registru cuprinzator, in domeniile economic, energetic, cultural, educational. Dialogul politic la cel mai inalt nivel este unul consistent, fiind sustinut de o agenda bilaterala densa si de un numar semnificativ de contacte oficiale la nivel pe linie guvernamentala si diplomatica. Prin prisma agendei politico-economice, cooperarea cu Republica Kazahstan reprezinta o directie de actiune privilegiata pentru Romania, in care componenta energetica continua sa fie un element central al cooperarii economice bilaterale. Aceasta dimensiune este reflectata atat in ponderea pe care importurile de petrol din Kazahstan le au la nivelul schimburilor comerciale bilaterale, cat si in asigurarea pe piata energetica romaneasca a companiei de stat KazMunaiGaz.

Parteneriat energetic

Totodata, cooperarea dintre Romania si Kazahstan in domeniul energetic se sprijina pe potentialul de tranzit, respectiv de furnizor, pe care cele doua tari il au in procesul consolidarii securitatii energetice europene, prin promovarea coridoarelor energetice importante pe ruta Asia Centrala – Marea Caspica – Marea Neagra (proiectele Nabucco, AGRI, Pan European Pipeline) si, in continuare, prin Romania, spre Europa Centrala. Schimburile culturale, contactele interumane si in domeniul educatiei completeaza oportunitatile de cooperare dintre Romania si Kazahstan. Cooperarea inter-universitara, inclusiv proiectul inaugurarii, in Republica Kazahstan, in viitorul apropiat, a unor lectorate de istorie, limba si civilizatie romaneasca sunt premise suplimentare in masura sa sustina o dezvoltare ampla si intensificata a cooperarii sectoriale dintre Romania si Republica Kazahstan. La nivelul Ministerelor de Externe din cele doua tari a fost convenita, pentru perioada urmatoare, o intensificare a agendei de lucru, prin desfasurarea de consultari la nivel de secretar de stat/adjunct de ministru de externe, care sa treaca in revista perspectivele de progres spre finalizarea activitatilor sectoriale in derulare, precum si a celor de extindere a cooperarii bilaterale, sustinute de un cadru juridic extins. in acest sens, este avuta in vedere elaborarea unui plan-cadru de cooperare pentru perioada urmatoare, vizand sustinerea, din punct de vedere institutional, a schimbului de opinii si de expertiza pe teme de interes reciproc.

Share our work
Bugetul Republicii Moldova, prejudiciat cu 42 de milioane de lei prin „combinatii energetice”

Bugetul Republicii Moldova, prejudiciat cu 42 de milioane de lei prin „combinatii energetice”

Un nou scandal a izbucnit peste Prut, motivul fiind preturile exagerate care se platesc pentru realizara unor gazoducte interne. Bugetul statului a fost prejudiciat cu 42 de milioane de lei in urma constructiei gazoductului Tocuz-Cainari-Mereni, au declarat auditorii Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica. Potrivit acestora, compania „Moldovatransgaz”, executorul lucrarilor, ar fi cumparat tevi la un pret exagerat. La randul sau, reprezentantii „Moldovatransgaz”, spun ca acestea sunt absurditati, iar ANRE ar dori sa denigreze imaginea companiei Potrivit raportului ANRE, pentru constructia gazoductului, „Moldovatransgaz” a cumparat tevile la un pret de 1.660 de dolari pentru o tona, in timp ce uzina producatoare din Ucraina le vindea cu 1.020 de dolari per tona. „Daca alte intreprinderi efectuau livrarea numai cu plata in avans a 100 de procente, furnizorul desemnat si-a asumat angajamentul de a livra, devama si transporta teava la depozitul de pe santier cu conditia achitarii in decurs de 30 de zile bancare din momentul livrarii, acesta fiind considerat un factor esential in alegerea furnizorului”, a incercat sa explice Valentin Boghean, vicedirector al Moldovatransgaz, citat de Publika TV. Victor Parlicov, directorul general al Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica considera ca au fost, totusi, admise cheltuieli nejustificate, precizand: „Nu avem obiectii cu privire la procesul de constructie, ci cu privire la volumul resurselor financiare, care au fost platite pentru efectuarea lucrarilor”. Raportul urmeaza sa fie trimis Procuraturii Generale, relateaza Publika TV. Insa Valentin Boghean a declarat: „Nu suntem de acord cu decizia Agentiei. Ne vom conforma legii. Instanta se va pronunta in cazul dat corect”. Precizam ca Gazoductul Tocuz-Cainari-Mereni, ce are o lungime de 60 de kilometri, alimenteaza cu gaze naturale centrul Moldovei. Realizarea proiectului a costat aproape 232 de milioane de lei.

Share our work
Chisinau: ministrul Economiei propune o schema pentru a scapa de datoriile Transnistriei pentru gazul rusesc

Chisinau: ministrul Economiei propune o schema pentru a scapa de datoriile Transnistriei pentru gazul rusesc

Datoriile Tiraspolului pentru gazul rusesc au constituit mereu o problema ambigua in raportul Chisinau-Moscova. Ministrul Economiei din Republica Moldova, Valeriu Lazar, propune, in contextul reorganizarii sistemului de gazificare din Republica Moldova, o alta schema de livrare a gazelor naturale din Federatia Rusa, scrie Unimedia.md. „Aceste filiale vor avea posbilitatea sa incheie contracte directe cu compania „Gazprom”. Nu este nimic exagerat si nimic complicat aici. Astfel, nu vom admite acumularea datoriilor consumatorilor din autoproclamata republica nistreana la balanta „Moldovagaz”. Exista cel putin o solutie pe care o vom propune partenerilor rusi”, a spus sursa. De asemenea, Lazar a declarat ca datoria Transnistriei pentru gazul rusesc este de 3,5 miliarde de dolari. Potrivit contractului de livrare a gazelor rusesti, semnat acum 5 ani in urma, „Moldovagaz” cumpara tot volumul de gaze naturale pentru intreg teritoriul tarii, inclusiv si pentru regiunea din stanga Nistrului. in rezultat, datoriile Tiraspol-Transgaz catre Moldovagaz, automat devin datorii ale Republicii Moldova catre Moscova. „Nu am de gand sa accept situatia data, pentru ca se va perpetaua si pe viitor. Aceasta situatie este o bomba sub securitatea energetica a Republicii Moldova. Este un subiect al negocierilor si discutiilor”, a conchis Lazar. Mai concret, ministrul a explicat ca acest lucru presupune crearea a patru filiale „Moldovagaz”, trei dintre care ar urma sa fie amplasate pe partea dreapta a Nistrului si una – pe partea stanga.

Share our work
Ponta anunta ca peste zece zile merge la Chisinau pentru a se intalni cu Filat

Ponta anunta ca peste zece zile merge la Chisinau pentru a se intalni cu Filat

Seful Executivului roman Victor Ponta a anuntat, marti, ca intentioneaza ca in urmatoarele zece zile sa efectueze o vizita la Chisinau, pentru a semna mai multe proiecte de colaborare economica intre Romania si Republica Moldova. Vizita a fost anuntata marti, in discutia pe care premierul a avut-o cu omologul sau moldovean, Vlad Filat, cu prilejul inaugurarii sistemului de videoconferinta dintre Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei si Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova. „Documentele de colaborare economica vor fi adoptate miercuri de Guvern, iar in urmatoarele zece zile vin la Chisinau. Vorbe frumoase au fost tot timpul, dar as vrea sa mergem mai departe de aceste vorbe. Sper ca nu veti intra in vacanta si ca, in urmatoarele zece zile, ne vedem la Chisinau”, i-a spus Ponta premierului Republicii Moldova.

Interconectare energetica

Ponta a mai spus ca unul dintre proiectele economice importante este interconectarea energetica dintre cele doua tari. El l-a asigurat pe omologul sau Vlad Filat ca va beneficia de sprijinul Romaniei pentru ridicarea vizelor impuse in prezent cetatenilor moldoveni care doresc sa calatoreasca in state membre UE. La sfarsitul lunii mai, Guvernul de la Bucuresti a avizat indicatorii tehnici de constructie a conductei de interconectare a sistemului de transport gaze din Romania si Republica Moldova, pe ruta Iasi-Ungheni. „Este un proiect agreat de mai mult timp la nivelul principiilor si discutiilor politice, dar care niciodata nu a fost pus in practica. De fiecare data, din partea Guvernului Romaniei au fost vorbe frumoase si atat, dar acum a fost aprobat”, a spus atunci Ponta. El a aratat ca acest proiect are o importanta strategica si politica pentru colaborarea intre cele doua tari. Presedintele Traian Basescu a declarat, la inceputul lunii mai, ca finalizarea gazoductului Iasi-Ungheni, prin care se vor interconecta sistemele de gaze ale Romaniei si Republicii Moldova, are ca termen a doua parte a anului 2014. Conducta de gaze va asigura un tranzit de 1,5 miliarde metri cubi anual pe ruta Iasi-Ungheni. Costurile de constructie sunt estimate la 20 milioane euro, din care partea Romaniei va fi de circa 12 milioane euro.

Share our work
Deputatii iranieni cer inchiderea stramtorii Ormuz, ca masura la embargo UE pe produsele petroliere

Deputatii iranieni cer inchiderea stramtorii Ormuz, ca masura la embargo UE pe produsele petroliere

Un numar de 100 de parlamentari iranieni au semnat un proiect de lege prin care se urmareste inchiderea Stramtorii Ormuz pentru petrolierele care se deplaseaza spre tarile europene ce au impus sanctiuni asupra titeiului iranian, au informat luni mass-media din Iran. „Acest proiect constituie un raspuns la sanctiunile petroliere impuse de Uniunea Europeana impotriva Republicii Islamice’, a declarat Ebrahim Agha Mohammadi, membru al Comisiei pentru politica externa din Parlamentul de la Teheran, citat de agentia Mehr. „Potrivit proiectului, guvernul are datoria sa impiedice tranzitul petrolierelor ce transporta titei catre tarile care au impus sanctiuni Iranului”, a adaugat el.  Deputatul iranian a subliniat ca initiativa legislativa a fost depusa cu mentiunea ‘prioritate’ la biroul Parlamentului. Uniunea Europeana a decretat cu incepere de la 1 iulie un embargo total asupra achizitionarii, dar si transportului petrolului iranian, care nu mai este garantat de asiguratorii europeni, ce acopera 90% din traficul maritim international. Potrivit estimarilor Agentiei Internationale a Energiei, aceste sanctiuni, anuntate din luna ianuarie, ar fi provocat de la inceputul anului o scadere cu 30% a exporturilor iraniene de titei, pana la 1,5 milioane de barili pe zi in mai, fata de 2,1 milioane de barili pe zi la sfarsitul lui 2011. Liderii iranieni resping aceste estimari si sustina ca, din contra, exporturile sunt stabile si ca productia a crescut la 3,75 milioane de barili pe zi.

Share our work