Basescu cere Ucrainei sa respecte drepturile etnicilor romani

Basescu cere Ucrainei sa respecte drepturile etnicilor romani

Liderul de la Cotroceni Traian Basescu a declarat, marti, ca este de dorit ca minoritatea romana din Ucraina sa beneficieze de drepturi similare acordate minoritatii ucrainene din tara noastra. seful statului l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe Eugene Czolij, presedintele Congresului Mondial al Ucrainenilor, in cursul intrevederii fiind abordate aspecte privind situatia minoritatilor nationale din cele doua tari. Potrivit unui comunicat al Presedintiei dat publicitatii, presedintele Basescu a apreciat ca este de dorit ca minoritatea romana din Ucraina sa beneficieze de drepturi similare acordate minoritatii ucrainene din tara noastra. De asemenea, presedintele a subliniat faptul ca minoritatea ucraineana beneficiaza, printre altele, de reprezentare in cadrul Parlamentului Romaniei, dar si de fonduri special alocate de la bugetul de stat. „Viziunea noastra in privinta minoritatilor este aceea ca, pe langa drepturile lor, statul trebuie sa aiba un rol activ ca cetatenii de alta etnie sa se simta parte a natiunii”, a declarat Basescu.

Romania, exemplu in respectarea drepturilor minoritatilor

Totodata, Eugene Czolij a afirmat ca Romania este un exemplu in ceea ce priveste modul in care trateaza minoritatile nationale, relateaza comunicatul Presedintiei. „De fiecare data cand am ocazia, ofer Romania ca exemplu pentru modul in care trateaza minoritatile nationale si pentru modul in care stie sa respecte drepturile omului. Romania se afla la cel mai inalt nivel in ceea ce priveste respectarea cetatenilor de alta etnie, acordand chiar locuri in Parlament pentru minoritatile nationale”, a apreciat presedintele Congresului Mondial al Ucrainenilor. Congresul Mondial al Ucrainenilor reprezentat de Eugene Czolij include organizatii ale ucrainenilor din 34 de tari, printre care si cele ale minoritatii ucrainene din Romania. Aceasta organizatie vizeaza pastrarea identitatii nationale a ucrainenilor din afara granitelor tarii si dezvoltarea culturii din diaspora.

Share our work
Rusia vinde armament de 4,2 miliarde de dolari Irakului

Rusia vinde armament de 4,2 miliarde de dolari Irakului

Rusia a anuntat marti ca a semnat in al doilea semestru al lui 2012 contracte de armament cu Irakul in valoare de peste 4,2 miliarde de dolari, potrivit agentiilor ruse, in timp ce premierul irakian Nuri al-Maliki se afla in vizita la Moscova. Potrivit surselor citate, un comunicat al Guvernului rus dat publicitatii marti arata ca delegatiile irakiene au efectuat mai multe vizite in Rusia in acest an si au „semnat o serie de contracte pentru o suma in valoare de peste 4,2 miliarde de dolari”, respectiv 3,3 miliarde de euro. Maliki a ajuns luni la Moscova pentru o vizita de trei zile. El s-a intalnit marti cu premierul rus Dmitri Medvedev si urmeaza sa aiba intrevederi cu presedintele Vladimir Putin miercuri. „in pofida evenimentelor dramatice din ultimii ani, am mentinut contactele la un nivel inalt. si sunt sigur ca aceasta va permite dezvoltarea prieteniei, parteneriatului si cooperarii intre Rusia si Irak, a declarat Medvedev, citat de agentiile ruse. Bagdadul, ai carui militari nu mai sunt sprijiniti de fortele americane de la retragerea lor in decembrie 2011, are o lipsa acuta de mijloace pentru a-si proteja frontierele si depinde de livrarile de arme ale Washingtonului.

Share our work
Republica Moldova a atras un miliard de dolari de la cetatenii care muncesc in afara granitelor

Republica Moldova a atras un miliard de dolari de la cetatenii care muncesc in afara granitelor

Cetatenii Republicii Moldova care muncesc in strainatate au trimis in tara, in primele opt luni ale anului, aproape 940 de milioane de dolari SUA, potrivit cifrele oferite publicitatii luni de catre Banca Nationala a Moldovei. Volumul remitentelor este mai mare cu aproape 25 de milioane de dolari fata de aceeași perioada din anul trecut. Cel mai mare volum de transferuri a fost realizat dolari – 40 la suta, in euro – 38 la suta și 22 la suta – in ruble rusesti. Anul trecut, moldovenii au trimis acasa peste 1 miliard 453 de milioane de dolari SUA, mai mult cu 209 milioane de dolari SUA sau cu aproape 17 la suta fata de 2010. Deși remitentele au crescut, acestea nu au atins nivelul de pana la criza. in 2008, transferurile moldovenilor de peste hotare au depașit 1,6 miliarde de dolari SUA. Expertii internationali estimeaza ca in urmatorii cinci ani, volumul banilor trimisi de peste hotare se va dubla pe fundalul ieșirii din recesiune a tarilor europene și va atinge peste 2,3 miliarde de dolari.

Share our work
Fostii comunisti din PCRM-ul lui Voronin se aliaza in Parlamentul de la Chisinau

Fostii comunisti din PCRM-ul lui Voronin se aliaza in Parlamentul de la Chisinau

Doua partide de stanga din Republica Moldova au anuntat luni ca isi grupeaza fortele pentru a fortifica spectrul politic de stanga din aceasta tara. Partidul ‘Moldova Unita’, condus de Vladimir turcan, se alatura Partidului Socialistilor, condus de Igor Dodon, se mentioneaza intr-o declaratie emisa de cele doua formatiuni de stanga din Republica Moldova. Ambele partide sunt conduse de fosti membri ai Partidului Comunistilor, care in ultimii ani au parasit aceasta formatiune. Partidul Socialistilor are in prezent patru deputati in parlament. Anuntul vine dupa ce saptamana trecuta presa de la Chisinau scria ca sase partide extra-parlamentare de stanga poarta negocieri in vederea crearii unui bloc comun pentru viitoarele alegeri, care ar urma sa aiba loc la sfarsitul anului 2014. Unele partide, printre care si Partidul Socialistilor, au negat atunci aceste informatii. Saptamana trecuta, Partidul Comunistilor si Partidul Social Democrat au semnat o declaratie de a actiona in comun in vederea organizarii unui referendum pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatica. Unii analisti nu exclud ca acesta este un prim pas in vederea participarii in comun a celor doua partide la urmatoarele alegeri parlamentare. In Republica Moldova sunt inregistrate peste 30 de partide, dintre care aproximativ jumatate imbratiseaza doctrine de stanga.

Share our work
Gazprom inaugureaza al doilea tronson al Nord Stream

Gazprom inaugureaza al doilea tronson al Nord Stream

Gigantul energetic rus Gazprom va inaugura marti al doilea tronson al gazoductului Nord Stream catre Europa, dar din cauza scaderii cererii livrarile ar putea fi mult mai mici decat capacitatea proiectata, relateaza Ria Novosti. Primul tronson al conductei, care leaga orasul rusesc Viborg de la granita cu Finlanda de orasul german Greifswald, traversand Marea Baltica, a fost dat in folosinta in noiembrie 2011 si are o capacitate anuala de 27,5 miliarde de metri cubi de gaze. Cel de-al doilea tronson are o lungime de 1.224 de kilometri si va pompa gaze naturale de la zacamantul Iuzno-Ruskoie din Peninsul Iamal, din nordul Rusiei. Inaugurarea acestui segment va dubla capacitatea anuala a gazoductului Nord Stream la 55 de miliarde de metri cubi. Actionarii consortiului care opereaza conducta sunt Gazprom, cu o participatie de 51%, Wintershall Holding si E.ON Ruhrgas din Germania cu cate 15,5%, precum si GDF Suez din Franta si Gasunie din Olanda, cu cate 9%. inainte de lansarea rutei Nord Stream, Rusia furniza gaze catre Europa prin Belarus si Ucraina, aceasta din urma asigurand tranzitul a doua treimi din livrari. Exporturile rusesti de gaze via Ucraina au fost intrerupte in mai multe randuri in ultimii ani, cel mai recent in 2009, din cauza neintelegerilor legate de preturi.

Scadere de cerere

Primul tronson al Nord Stream a permis Rusiei sa reduca livrarile prin Ucraina si sa furnizeze gaze direct catre Germania si alte tari occidentale. In ianuarie-august 2012, livrarile de gaze ale Rusiei prin Ucraina au scazut cu 22,86% fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 54 miliarde de metri cubi, in timp ce livrarile prin intermediul Nord Stream, in intervalul noiembrie 2011-1 octombrie 2011 au totalizat 8,7 miliarde de metri cubi. Lansarea celui de-al doilea tronson al Nord Stream creste probabilitatea ca sistemul sa functioneze sub capacitate, daca furnizorul nu va accepta preturi mai mici, considera Josef Auer, analist la Deutsche Bank Research.

Share our work