China trimite in Venezuela prima transa a imprumutului de 20 de miliarde de dolari

China trimite in Venezuela prima transa a imprumutului de 20 de miliarde de dolari

china-venezuela
China a oferit vineri Venezuelei prima transa a imprumutul de 20 de miliarde de dolari acordat in aprilie de Beijing Caracasului pentru a finanta proiecte de dezvoltare, a anuntat joi vicepresedintele venezuelean Elias Jaua, informeaza Wall Street Journal. “Aceasta suma va servi la finantarea a 19 proiecte, dintre care patru in sectorul energetic pentru a continua intarirea sistemului nostru electric national”, care se reface lent dintr-o criza fara precedent dupa numeroase pene de curent in ultimele luni, a precizat el. Cu aceste fonduri, guvernul socialist venezuelean – important aliat al Chinei – mai prevede sa finanteze alte proiecte in sectoare ca agricultura, industria miniera si petroliera in urmatorii trei ani.

Cele doua tari, ale caror schimburi economice au crescut de 45 de ori in zece ani pentru a ajunge la 8 miliarde de dolari /6,2 miliarde de euro/ in 2009, au reusit de asemenea sa creeze un fond dotat cu 12 miliarde de dolari pentru a construi locuinte si infrastructuri , in special in sectorul aparare. Cele doua tari au anuntat inca din luna aprilie ca vor incheia acorduri in domeniul energiei si o serie de imprumuturi in valoare de 36 de miliarde de dolari.

Presedintele venezuelean Hugo Chavez declara atunci ca a cazut de acord asupra unui pachet de investitii de 16 miliarde de dolari si ca cele doua guverne au semnat deja mai multe acorduri. Venezuela va primi, de asemenea, credite preferentiale in valoare de 20 miliarde de dolari de la Banca Asiatica de Dezvoltare, Presa de la Beijing scrie ca pachetul de investitii va ajuta Venezuela sa isi dezvolte industria petroliera. Acordurile includ, insa, si un ajutor din partea Chinei pentru construirea de centrale termice electrice in Venezuela.

Share our work
ETA, decapitata de axa secreta Madrid-Paris

ETA, decapitata de axa secreta Madrid-Paris

ETA continua lupta pentru independenta basca

ETA continua lupta pentru independenta basca

Presupul lider militar al organizatiei separatiste basce ETA a fost arestat la sfarsitul saptamanii trecute in nord-vestul Frantei, a anuntat serviciul de presa al ministerului spaniol de Interne, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ibon Gogeascoechea Arronategui, care a fost retinut in urma unei operatiuni comune desfasurate de serviciile de informatii din Franta si Spania, este „cel mai important” membru al aripii militare a ETA. Gogeascoechea Arronategui, cautat de autoritatile spaniole din 1997, a fost retinut impreuna cu alti doi lideri ai miscarii separatiste basce in urma unui amplu raid desfasurat in Normandia. Conform unor surse oficiale, citate de mass-media spaniola, la aceasta actiune au participat servicii secrete din Spania, Franta, Italia si Marea Britanie.
Reamintim ca organizatia ETA a declansat, la sfarsitul anilor ’60, o lupta armata impotriva regimului generalului Franco, militand pentru crearea unui stat independent basc in nordul Spaniei si sud-vestul Frantei. Peste 800 de persoane au fost ucise in urma violentelor.

Chavez, mentor ETA

Organizaţia separatista basca ETA si miscarea de gherila columbiana FARC au beneficiat de o „cooperare guvernamentala venezuelana” pentru planurile de asasinare a unor personalitaţi columbiene aflate in Spania, a declarat judecatorul de instrucţie spaniol Eloy Velasco, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ancheta magistratului spaniol, care a pus sub acuzare la inceputul saptamanii sase membri ETA si sapte militanţi FARC, „a evidenţiat o cooperare guvernamentala venezuelana la colaborarea ilegala dintre FARC si ETA”, se arata in procesul-verbal semnat de judecatorul Velasco. Colaborarea s-a manifestat „in special in cazul lui Arturo Cubillas Fontan”, membru marcant al aripii militare si aparatului diplomatic al ETA, care a ocupat in 2005 un post in Ministerul venezuelan al Agriculturii si s-a casatorit cu o membra a administraţiei presedintelui Hugo Chavez. Arturo Cubillas Fontan a fost „responsabil al ETA pentru aceasta parte a Americii, incepând din 1999” si „a coordonat relaţiile dintre FARC si ETA si participarea membrilor ETA la cursuri de utilizare a explozibililor si de tehnici de gherila urbana”, precizeaza magistratul spaniol.
Potrivit speculatiilor din mass-media spaniola, justitia si serviciile secrete spaniole au beneficiat de sprijinul comunitatii de informatii a Statelor Unite, stat implicat intr-un conflict mocnit cu regimul condus de Hugo Chavez.

Presedintie exploziva

Gruparea separatista basca ETA (Euskadi Ta Askatasuna) ar putea comite un atac spectaculos sau o rapire pe perioada celor sase luni cat Spania va detine presedintia rotativa a Uniunii Europene, a atentionat recent ministrul spaniol de interne, Alfredo Perez Rubalcaba. Fortele de securitate din Spania vor avea un grad sporit de alerta in ceea ce priveste ETA pe parcursul detinerii presedintiei UE, a precizat ministrul in cadrul unei conferinte de presa sustinute in Tara Bascilor, fieful separatistilor ETA.
Conform declaratiilor oficialului spaniol, citat de cotidianul spaniol El Pais, organizatiei ETA “i-a placut totdeauna sa fie prezenta in panorama internationala”. “Aceasta ne determina sa ne sporim vigilenta, sa ne gandim ca ETA ar putea lua in considerare comiterea unui atac spectaculos care sa o faca vizibila in timpul celor sase luni de presedintie a UE”, a afirmat el, precizand ca atacul ar putea include o rapire pentru a atrage atentia asupra scopului miscarii, acela de a crea un stat basc independent in mai multe regiuni din nordul Spaniei si in sudul Frantei, cunoscute colectiv sub numele de „Euskal Herria”.

Mostenire sumbra

Organizatia separatista basca, acuzata ca a provocat peste 850 de victime in lupta sa cu autoritatile si fortele de securitate spaniole, a folosit rapirile ca una dintre principalele sale tactici pentru a atrage atentia in anii “80 si “90, precum si pentru a obtine fondururi destinate finantarii luptei de rezistenta. Cea mai cunoscuta actiune de rapire comisa de ETA a avut loc in 1997, cand l-a rapit si impuscat pe Miguel Angel Blanco, un politician local din regiunea basca, dupa un ultimatum de 48 de ore acordat guvernului spaniol pentru a transfera toti prizonierii ETA din Spania in inchisori din regiunea basca.
Reamintim ca ETA ataca in mod curent obiective turistice din Spania, pentru a obliga guvernul sa accepte negocieri pentru determinarea viitorului statut al regiunii. Astfel, in luna august 2010 doua bombe de putere redusa au explodat in doua restaurante din Palma de Mallorca, fara sa faca victime, dupa un avertisment al ETA. “Pagubele sunt mici”, a informat prefectura. Prima bomba a explodat in toaleta restaurantului La Rigoletta, dar prefectura nu are detalii despre a doua explozie. Guvernul regional basc a spus ca o societate de taxiuri din Ţara Bascilor a primit un avertisment ETA legat de prezenta uneia sau mai multor bombe in restaurante din Palma de Mallorca, unde gruparea a atacat obiective civile si militare si in alte ocazii. Anterior, la 30 iulie, un atac cu bomba a ucis doi politisti in apropiere de Palma de Mallorca, atentat revendicat de ETA.

Politia sub asediu

Unitatile de politie si serviciile de securitate spaniole din Tara Bascilor reprezinta o tinta predilecta a ETA, care a revendicat atentatul ce la vizat pe insectorul sef Eduardo Puelles Garcia, seful unei importante unitati antiteroriste spaniole, considerata raspunzatoare pentru uciderea si arestarea a zeci de activisti ai ETA si ai membrilor familiilor lor. Totodata, in luna iulie 2009, circa 46 de persoane au fost ranite in orasul Burgos dupa ce o masina capcana a explodat in apropierea unei cazarmi apartinand Garzii Civile spaniole, structura paramilitara, implicata in razboiul impotriva ETA. “Toate geamurile au fost sparte. Cladirea e atat de afectata incat e un miracol ca nimeni nu a fost ranit mai serios”, a declarat un purtator de cuvant al serviciilor de urgenta. Cei mai multi dintre raniti au fost loviti de bucati de sticla.
Organizatia separatista basca ETA emite periodiv avertismente impotriva membrilor fortelor de securitate spaniole, precum si impotriva persoanelor fizice si companiilor care sprijina proiectele economice ale autoritatilor spaniole din regiunea basca.

Front comun anti-ETA

Parisul si Madridul au decis recent infiintarea unui „Comitet de planificare si coordonare strategica de securitate interna” destinat luptei comune impotriva terorismului si a criminalitatii organizate. Acordul va permite celor doua tari “sa faca un salt inainte in materie de securitate”, a subliniat seful Executivului spaniol, José Luis Rodriguez Zapatero, in cadrul unei conferinte de presa comune cu presedintele francez, Nicolas Sarkozy, la incheierea unui summit franco-spaniol la Madrid. La randul sau, liderul francez a estimat ca este logic de a pune pe acelasi plan lupta impotriva terorismului si lupta impotriva crimei organizate, pentru ca cele doua tipuri de organizatii au aceleasi filiere. Masura vine sa intampine infractionalitatea in crestere a gruparii basce, ETA. Fortele de securitate spaniole si franceze considera ca ETA a fost serios slabita de sutele de arestari din ultimii ani din Franta si Spania, dar si ca organizatia este capabila inca sa produca distrugeri serioase.
Anterior, in urma colaborarii dintre serviciile de securitate franceze si spaniole, politia franceza a retinut recent un barbat despre care se banuieste ca este noul sef militar al organizatiei separatiste basce ETA, la doar cateva saptamani dupa arestarea predecesorului sau. Aitzol Iriondo Yarza a fost arestat in localitatea franceza Gerde, impreuna cu alti doi barbati suspectati ca fac parte din structura de informatii a ETA. Presupusul lider al ETA, Mikel de Garikoitz Aspiazu, a fost arestat la 17 noiembrie, de politia franceza. Garikoitz Aspiazu, cunoscut sub numele de Txeroki, este acuzat ca a ucis doi ofiteri de informatii spanioli implicati in operatiunile anti-ETA, pe teritoriul francez, in decembrie 2007. Initial, autoritatile din cele doua state au afirmat ca Txeroki este doar liderul militar al miscarii, insa ele sunt convinse acuma ca acesta se afla si in fruntea bratului politic al ETA.
Conform unor surse din cadrul serviciilor de securitate franceze, operatiunile comune franco-spaniole indreptate impotriva ETA, au fost extinse treptat si in alte state ale UE, precum si in alte regiuni ale globului. Sursa citata a mai declarat ca Franta beneficiaza de sprijinul spaniol si impotriva miscarii separatiste corsicane, care urmareste obtinerea autonomiei sau independentei pentru insula Corsica din Marea Mediterana, miscare banuita de relatii apropiate cu ETA.

Atentat regal

Organizatia separatista basca ETA planificase, in urma cu cativa ani, sa il omoare pe regele Spaniei, Juan Carlos, relata anterior mass-media spaniola. Planul, ale carei detalii se afla pe CD-uri descoperite intr-o casa din Tara Bascilor, consta intr-un atac cu racheta sol-aer impotriva avionului sau a elicopterului regelui spaniol. In acelasi imobil au fost descoperite resturile unei rachete care ar fi putut fi utilizata pentru testare, precizeaza  surse oficiale franceze. Cd-urile sunt, in prezent, analizate de politia franceza si contin fotografii, scheme si planuri de zbor. Printre potentiale tinte ale organizatiei separatiste basce figurau, totodata, membri ai guvernului spaniol.
Potrivit agentiei France Presse, surse din politia si justitia franceza nu au confirmat aceste informatii. De altfel, aceasta nu este singura incercare a ETA de a-l ucide pe regele Juan Carlos. In aprilie 2004, un membru al organizatiei a fost desemnat sa il omoare pe rege folosind o pusca cu luneta. Regele urmarea un meci de Cupa Davis, la Majorca, iar operatiunea a fost, intr-un final, anulata de conducerea ETA.

Share our work
Chavez declara razboi Uniunii Europene

Chavez declara razboi Uniunii Europene

Presedintele Chavez ameninta UE

Presedintele Chavez ameninta UE

Liderul Venezuelei, Hugo Chavez, a solicitat statelor Uniunii Europene acordarea independentei coloniilor europene din America Latina, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In timpul unui recent interviu radiofonic acordat unui post de radio din Aruba (n.r.-posesiune latino-americana a Regatului Tarilor de Jos), Chavez a subliniat ca Venezuela va acorda o importanta asistenta economica noilor state din regiune. Declaratiile belicoase ale presedintelui Venezuelei vin pe fondul degradarii relatiilor politice dintre regimul de la Caracas si statele Uniunii Europene care detin diferite posesiuni pe continentul latino-american. Printre statele vizate de Chavez se numara Marea Britanie, Franta si Olanda, ale caror autoritati critica periodic starea deplorabila a drepturilor omului din tara latino-americana.
 
 Atac cu repetitie

Declaratiile controversatului presedinte venezuelean vin la scurt timp dupa ce acesta a cerut ultimativ Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii sa restituie arhipelagul Falkland autoritaţilor de la Buenos Aires. El a dat asiguraru ca Argentina „nu va fi singura” in cazul unui eventual nou razboi in insulele Falkland impotriva Marii Britanii. „Anglia, pana cand vrei sa stai in (insulele – n.red.) Falkland? Regina a Angliei, ma adresez ţie, regina a Angliei, epoca imperiilor a apus, nu ţi-ai dat seama, regina a Angliei? Restituie (insulele) Falkland poporului argentinian”, a afirmat Chavez cu ocazia emisiunii sale duminicale televizate „Alo presidente”. „Englezii continua sa ameninţe Argentina. Lucrurile s-au schimbat, Doamna Regina, nu mai suntem in 1982. In caz de agresiune impotriva Argentinei, fiţi sigura ca ea nu va fi singura”, a adaugat Chavez.
Reamintim ca Marea Britanie revendica din 1833, sub numele de Falkland, insulele Malvine situate la 500 de kilometri de Argentina, scena, in 1982, a unui scurt, dar sangeros razboi, terminat cu capitularea neconditionata a fortelor militare argentiniene, si cu un bilant de peste 1000 de morti, civili si militari.

Tensiuni petroliere

Inceperea iminenta a forajelor petroliere britanice in apropierea arhipelagului a reanimat conflictul diplomatic dintre Londra si Buenos Aires, care continua sa revendice suveranitatea asupra insulelor si apelor teritoriale adiacente, chiar daca diplomaţia argentiniana a respins in mai multe randuri orice opţiune militara in cazul insulelor Malvine. Ca reacţie la aceste foraje, Buenos Aires a publiat un decret care solicita o autorizaţie pentru vasele ce ii traverseaza apele teritoriale pentru a se deplasa in arhipelagul Falkland, ale carui ape ar conţine intre 13 şi 60 de miliarde de barili de petrol, potrivit estimarilor.
In acest moment, Marea Britanie are desfasurati in insulele Falkland, in principal in baza militara Mount Pleasant, aproximativ 2000 de militari, o escadrila de avioane de lupta Eurofighter Typhoon, un detasament de elicoptere de lupta antisubmarin si atac, precum si alte unitati specializate. In regiune patruleaza in permanenta nave ale marinei de razboi britanice, secondate periodic de nave militare americane.

Share our work