de Isac Mihai | mai 31, 2020 | România, Știri, Turcia, UE
Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie
Comisia Europeană finalizează un site web pentru ca cetățenii și rezidenții statelor comunitare care doresc să-şi petreacă vacanţa în alte ţări UE să vadă clar opţiunile de care dispun, a declarat vineri comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, la postul BFM Business, potrivit mass-media de la Bruxelles, citată de agenția KARADENIZ PRESS. „Acum avem protocoale comune pentru trecerea frontierelor, pentru a-i primi pe turişti în locurile lor de vacanţă”, a declarat comisarul, în contextul în care cele 27 de state membre UE ridică treptat măsurile restrictive impuse pentru a combate răspândirea COVID-19.
Site-ul în cauză, numit Reopen.eu, va „centraliza toate bunele practici, astfel încât, dacă doriţi să vă deplasaţi prin UE, să ştiţi cum să faceţi pentru a ajunge dintr-un punct în altul şi ce veţi găsi la sosire, inclusiv în termeni de precauţie”, a explicat Thierry Breton.
La ora actuală, redeschiderea frontierelor în interiorul UE este programată să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă până acum anunţurile au fost făcute disparat de ţările europene, în pofida apelurilor Comisiei Europene pentru o mai mare coordonare a acţiunilor.
În Italia, ministrul de externe Luigi Di Maio speră să relanseze sosirile vizitatorilor străini prin oferirea de „indicaţii unitare turiştilor” în toate regiunile.
În Franţa, premierul Edouard Philippe a avertizat joi că va aplica reciprocitatea dacă anumite ţări impun o perioadă de izolare de 14 zile francezilor.
Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan de reconstrucţie economică, care prevede un fond de relansare de 750 de miliarde de euro. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 24, 2020 | Balcani, Știri
Atena cere restituirea comorilor arheologice
Grecia a solicitat Marii Britanii restituirea frizelor din marmură ale Partenonului, expuse la Muzeul Britanic din Londra, profitând de o revigorare a interesului internaţional pe fondul redeschiderii sitului antic, închis publicului în timpul pandemiei provocată de noul coronavirus, relatează mass-media de la Atena, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Aceste frize antice – ce conţin reprezentări ale luptelor mitice dintre greci şi centauri – au fost detaşate din Partenon şi expediate în Regatul Unit la începutul secolului al XIX-lea de cunoscutul diplomat britanic, scoțianul Thomas Bruce, cel de-al 7-lea lord Elgin, într-o perioadă în care Grecia făcea parte din Imperiul Otoman. În prezent, aceste obiecte de marmură se numără printre piesele centrale expuse în Muzeul Britanic.
Colecția Elgin, mărturie a moștenirii coloniale
Recurs la istorie
Autoritățile de la Londra au refuzat întotdeauna să returneze aceste sculpturi, cunoscute şi sub numele de Marmurele lui Elgin, argumentând că acestea au fost importate cu permisiunea conducerii otomane, Grecia fiind cotropită de Imperiul Otoman. Autorităţile elene afirmă însă că autorizarea a fost acordată de ocupantul otoman şi nu de către Grecia, prin urmare nefiind valabilă.
„Redeschiderea siturilor arheologice (…) este o ocazie pentru comitetele internaţionale care susţin restituirea marmurelor din Partenon să îşi reafirme solicitarea neîncetată, a lor şi a guvernului elen, pentru returnarea definitivă a obiectelor de marmură în patria lor”, a scris sâmbătă ministrul grec al Culturii, Lina Mendoni, într-un comunicat.
Jaf colonial
Obiectele de marmură au fost obiectului „unui jaf”, iar Grecia nu va recunoaşte niciodată proprietatea Muzeului Britanic asupra acestor frize, a afirmat Medoni.
După două luni în care accesul publicului a fost interzis din cauza pandemiei provocată de noul coronavirus, Grecia a redeschis la data de 18 mai, în condiţii sanitare stricte, Acropola din Atena, unul dintre cele mai vizitate situri antice din lume, unde se află celebrul Partenon.
Asociaţia Internaţională pentru Reunificarea Sculpturilor din Partenon a adresat la 21 mai, de Ziua mondială a culturii, o scrisoare Ministerului Culturii din Grecia prin care a propus o reluare a presiunii coordonate asupra Muzeului Britanic.
Premierul englez Jonhson se opune negocierilor
Eforturi diplomatice
Grecia a militat timp de câteva decenii pentru restituirea obiectelor din marmură şi a avut în vedere, la un moment dat, intentarea unui proces Londrei. Însă, în ultimii ani, Atena a preferat calea diplomatică, propunând medierea prin UNESCO, instituţia ONU responsabilă de cultură şi educaţie, ofertă respinsă de Muzeul Britanic.
Ales în iulie 2019, premierul Kyriakos Mitsotakis, a solicitat oficial ca aceste frize să fie împrumutate Atenei pentru aniversarea din 2021 a 200 de ani de la independenţa Greciei.
În cadrul negocierilor pentru un acord comercial între UE şi Regatul Unit, Atena a încercat să pună în discuţie şi situaţia artefactelor furate din Grecia în secolul XIX. Eforturile reprezentanților UE au fost respinse categoric de către partea britanică.
Interese financiare
Unul din motivele retivenței britanice este reprezentat de faptul că sculpturile din așa-zisa colecție Elgin reprezintă o sursă importantă de venit pentru industria turismului din Marea Britanie. În prezent, respectivele sculpturi se află în custodia Muzeului Britanic din Londra, într-o aripă special construită pentru acestea, fiind vizitate în 2019 de peste 7 milioane de vizitatori.
Clauza care prevede „returnarea sau restituirea obiectelor culturale înlăturate ilegal din ţările lor de origine” a fost introdusă inițial pe lista negociatorilor de la Bruxelles la cererea autorităţilor de la Atena. Acestea au declarat, prin Ambasada din Regatul Unit, că sculpturile au fost obţinute fără aprobarea poporului grec şi că „afirmaţiile britanice despre legalitatea achiziţiei au fost serios contestate de către savanţi şi oameni de ştiinţă”.
„Acest apel este adresat tuturor părţilor implicate, precum şi Marii Britanii, unde au fost transportate majoritatea sculpturilor. Cererea pentru reîntregirea sculpturilor Partenon este universală şi se bazează pe faptul că sculpturile fac parte integrantă a unuia dintre cele mai emblematice monumente de cultură din lume”, au explicat reprezentaţii Ambasadei pentru mass-media britanică.
Autorităţile britanice nu au adoptat o poziţie oficială, dar, o serie de surse apropiate premierului Boris Johnson ar fi declarat că sculpturile „nu pleacă nicăieri” şi că o astfel de clauză prezintă o lipsă de seriozitate din partea Uniunii Europene.
Legalitate contestată
Deşi înaltul diplomat britanic a susţinut întotdeauna că a primit din partea autorităţilor otomane un firman care îi dădea dreptul de a lua respectivele antichităţi, istoricii greci îl contrazic, explicând că un astfel de document ar fi trebuit să se afle în arhivele care pot fi consultate chiar şi în rezent. Niciun demers de înființare a unei comisii istorice comune nu a avut rezultatul scontat.
Thomas Bruce, cel de al şaptelea lord de Elgin, a rămas în istorie pentru faptul că în anul 1802 a plecat din portul Pireu cu o navă la bordul căreia încărcase cel puțin 17 lăzi pline cu antichităţi greceşti. Din cauza unor probleme, nava a început să ia apă şi după doar două zile de la plecarea din port s-a scufundat. Bruce a organizat o expediţie de recuperare a artefactelor, dar o parte dintre acestea au rămas pe fundul mării.
În ultimii ani, arheologii maritimi au început să exploreze epava şi să recupereze artefactele pe care expediţia din secolul XIX nu a reuşit să le recupereze. Anul acesta, arheologii au decis să îşi concentreze eforturile în vederea curăţării, documentării şi conservării epavei. Scafandrii au curăţat epave şi au realizat o serie de fotografii care ulterior au fost combinate pentru a realiza un model care va fi folosit în viitoarele lucrări de conservare.
În timpul lucrărilor de curăţare, arheolgii maritimi care s-au scufundat au scos la suprafaţă o serie de obiecte care au putut fi desprinse sau care nu au făcut parte din navă de la bun început. Printre aceste artefacte se numără bucăţi mici din navă, scripeţi din lemn care mai aveau ataşate bucăţi de frânghie, obiecte de bucătărie şi chiar o secţiune de picior de lemn, rpecum și un inel de aur şi o pereche de cercei de filigran şi aur.
Partenonul, comoara arheologică elenă
Tradiție sinistră
Faptele lui Thomas Bruce, cel de al şaptelea lord de Elgin, au fost condamnate în epocă de o parte importantă a elitei britanice, inclusiv Lordul Byron, cunoscutul poet mort în 1824 în războiul de independență al Greciei (1821-1830).
Fiul acestuia, James Bruce, cel de al optulea lor de Elgin, a fost unul dintre cei mai importanți funcționari coloniali britanici. A servit în calitate de guvernator al insulei Jamaica și vicerege al Indiei. A rămas în istorie pentru distrugerea compexului Yuanming Yuan din capitala chineză Beijing, în marja celui de-al doilea război al opiumului. Conflictul dintre Imperiul Celest și statele occidentale (Imperiul Britanic și Imperiul Francez) a fost provocat de demersurile britanice de a exporta cantități imense de opiu pe piața chineză, încălcând legislația locală.
Conform mărturiilor istorice occidentale și chinezești distrugerea impreionantului complex, care cuprindea și multe palate imperiale, a fost însoțit de un jaf sistematic. Operele de artă furate se regăsesc acum în aproximativ 50 de muzee ale lumii, conform UNESCO. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 23, 2020 | Balcani, România, Știri, Turcia, UE
Premierul bulgar Boyko Borisov, mulțumit de modul în care a gestionat pandemia
Bulgaria, care a început să-şi relaxeze măsurile de izolare, a anulat interdicţia de intrare pentru vizitatorii provenind din Uniunea Europeană şi ţările din spaţiul Schengen, a anunţat joi Ministerul Sănătăţii bulgar într-un comunicat, citat de Reuters, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. La mijlocul lunii martie, Bulgaria, ţară membră a UE, a interzis intrarea pe teritoriul său pentru călătorii din multe ţări cu scopul de a încetini propagarea noului coronavirus.
Ministerul Sănătăţii de la Sofia a anunţat că ridicarea interdicţiei vizează de asemenea San Marino, Andorra, Monaco şi Vatican.
14 zile de carantină
Potrivit ministerului, Bulgaria menţine carantina de 14 zile pentru persoanele care sosesc pe teritoriul său. Dar acest termen de 14 zile nu se mai aplică în cazul cetăţenilor bulgari şi cetăţenilor din alte ţări membre ale UE care călătoresc din motive umanitare şi persoanelor care „reprezintă activităţi comerciale, economice şi de investiţii”.
De asemenea, carantina nu se va aplica persoanelor care au legătură directă cu construcţiile, mentenanţa, operaţiunile şi asigurarea securităţii infrastructurilor strategice şi critice din Bulgaria.
Bulgaria a anunţat marţi că a convenit cu ţările vecine Grecia şi Serbia să relaxeze de la 1 iunie unele restricţii de călătorie instituite pentru a limita răspândirea noului coronavirus. Stat riveran Mării Negre, dependent de turism, Bulgaria a început relaxarea măsurilor restrictive după ce numărul de contaminări cu SARS-CoV-2 s-a diminuat.
Bulgaria a raportat până joi 2.331 de cazuri confirmate de contaminare cu noul coronavirus, dintre care 120 de decese, un număr relativ scăzut comparativ cu alte ţări din Europa.
Strategia TUI
TUI, cel mai mare operator de turism din lume, intenţionează să reia zborurile către principalele destinaţii de vacanţă din Europa până la finalul lunii iunie, a anunţat directorul general al grupului, Fritz Joussen, transmite mass-media europeană. „Intenţionăm să reluăm cursele aeriene de la sfârşitul lunii iunie, la timp pentru vacanţa de vară”. Insula spaniolă Mallorca, un loc favorit pentru turiştii din Germania, va fi probabil prima destinaţie, a declarat şeful TUI pentru publicaţia germană Rheinische Post.
„Vrem să reluăm traficul aerian spre Mallorca în ultimele două săptămâni din iunie. Sunt bine pregătite şi destinaţiile de vacanţă din Austria, Grecia, Cipru, Croaţia şi Bulgaria”, a apreciat Joussen.
Din cauza efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19), grupul TUI a anunţat luna aceasta că va renunţa la 8.000 de angajaţi şi analizează măsuri pentru reducerea costurilor cu 30%. „Cred că în 2022, cel mai târziu, vom vederea o redresare completă a turismului”, a dat asigurări şeful TUI. Compania va continua să aibă propria sa afacere în domeniul aerian, dar configuraţia ar putea fi diferită în viitor, compania analizând dacă ar trebui să deţină sau să ia în leasing aeronave, în plus faţă de câte companii aeriene operează acum, a explicat şeful TUI.
„Vânzarea tuturor companiilor aeriene cred că probabil nu ar fi realistă. În urmă cu trei ani aveam şase companii aeriene, acum avem trei. Este bine să avem trei? Acestea sunt întrebările pe care trebuie să de dezbatem”, a afirmat Fritz Joussen.
Turism european
Europa doreşte să-şi deschidă frontierele interne pentru turism până la începerea verii, au anunţat anterior miniştrii de externe din 11 state membre ale Uniunii Europene.
Şeful diplomaţiei germane Heiko Maas a discutat cu omologii săi din Spania, Italia, Austria, Grecia, Croaţia, Portugalia, Malta, Slovenia, Cipru şi Bulgaria – toate destinaţii populare pentru germani – prin sistem de videoconferinţă în legătură cu ridicarea progresivă a restricţiilor impuse pentru a limita răspândirea noului coronavirus.
Restricţiile de călătorie au stopat în mare parte libertatea de circulaţie de care se bucură în mod normal cetăţenii UE. Acum, deplasările transfrontaliere vor fi reluate în etape de statele membre, pe baza ratelor de transmitere a coronavirusului, într-o manieră coordonată.
Comisia Europeană recomandă ţărilor membre să ia deciziile pe baza unei evaluări a situaţiei sanitare din fiecare ţară şi să comunice între ele.
Această restabilire a liberei circulaţii în cadrul spaţiului Schengen este crucială pentru turismul european, un sector responsabil pentru 10% din Produsul Intern Brut şi asigură locuri de muncă pentru aproape 12% din totalul persoanelor angajate în UE. În unele state din sudul Europei, precum Grecia, Italia, Spania şi Portugalia, această proporţie este chiar mai mare şi dacă turiştii nu vin în vacanţă, situaţia economică a acestor ţări s-ar putea agrava. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 8, 2020 | Știri, UE
Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie
Comisia Europeană recomandă menţinerea frontierelor externe ale UE închise pentru cel puţin încă o lună, până la 15 iunie, din cauza pandemiei de COVID-19, relatează agenția de presă DPA, citând un comunicat al executivului comunitar, preluat de KARADENIZ PRESS. În pofida primelor relaxări ale măsurilor de luptă împotriva pandemiei de COVID-19 în cadrul blocului comunitar, „situaţia rămâne fragilă atât în Europa cât şi în lume”, se menţionează în comunicat.
Este pentru a doua oară când executivul comunitar invită statele membre să prelungească interdicţia asupra călătoriilor de la instituirea sa, pe 17 martie.
Ridicare progresivă
Această închidere a frontierelor externe ale UE şi ale spaţiului Schengen prevede o serie de excepţii, precum cele pentru cetăţenii europeni şi familiile lor, rezidenţii de lungă durată, diplomaţi, personalul medical sau cercetători. Ea afectează în total 30 de ţări, inclusiv Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, din Spaţiul Economic European.
„Trebuie să punem capăt progresiv restricţiilor la libera circulaţie şi controalelor la frontierele interne, înainte de a putea ridica restricţiile de intrare aplicate la frontierele externe şi a garanta accesul în UE a cetăţenilor din ţările terţe”, a explicat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, citată într-un comunicat.
Numeroase state membre ale UE au reinstituit controalele la frontiere pentru a încerca să limiteze răspândirea virusului, atât asupra persoanelor cât şi a transportului de mărfuri, o derogare de la libera circulaţie în spaţiul Schengen.
„Restabilirea funcţionării normale a liberei circulaţii în spaţiul Schengen va fi primul nostru obiectiv, imediat ce situaţia sanitară o va permite”, a subliniat Ylva Johansson, conform DPA, preluată de presa de la București. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 30, 2020 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Uniunea Europeană vrea implementarea unor reforme reale în Republica Moldova
Șeful delegației Parlamentului European la Comitetul de Asociere UE-Moldova, Siegfried Mureșan, este convins că ajutorul Uniunii Europene și ajutorul Federației Ruse pentru R. Moldova merg în direcții diametral opuse, relatează mass-media de la Chișinău preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este mai clar ca niciodată că ajutorul din partea Uniunii Europene este într-o antiteză cu cel oferit de Federația Rusă. Guvernul R. Moldova ar trebui să susțină parteneriate în beneficiul cetățenilor săi, nu parteneriate bune doar pentru Federația Rusă și pentru prietenii săi de la Chișinău”, precizează oficialul.
Sprijin masiv
Astfel, Siegfried Mureșan a enumerat plusurile asistenței oferite de UE și minusurile celei venite din Federația Rusă. „UE ajută tot mai mult, tot mai rapid și tot mai simplu R. Moldova de la declanșarea epidemiei de COVID-19. În plus față de sprijinul pe care îl oferim permanent cetățenilor R. Moldova, UE a pus la dispoziția R. Moldova fonduri europene nerambursabile în valoare de 87 de milioane de euro pentru nevoile urgente din R. Moldova în această perioadă de criză. De asemenea, Comisia Europeană a propus o asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro în condiții avantajoase, cu scopul de a atenua efectele crizei COVID-19 asupra economiei țării”, spune Mureșan, citat de mass-media.
UE vs. Kremlin
În același timp, europarlamentarul afirmă că ajutorul promis de Federația Rusă „este tot mai mic, tot mai neclar, impune condiții tot mai grele și împovărează tot mai mult cetățenii R. Moldova”. „Împrumutul dinspre Federația Rusă, care inițial însuma 500 de milioane de euro, acum s-a topit și se mai discută doar de 200 de milioane de euro. Acest presupus împrumut impune condiții care arată că obiectivul Federației Ruse nu este să ajute cetățenii R. Moldova, ci să crească dependența Moldovei de Kremlin. Spre exemplu, faptul că acordul prevede că datoriile private ale companiilor moldovenești către băncile rusești pot fi transformate în datorii de stat arată că nu avem o imagine clară cu privire la cât se îndatorează R. Moldova în fața Rusiei prin acest acord și cât trebuie să dea înapoi”, punctează sursa citată.
Populația Republicii Moldova, victime ale clasei politice de la Chișinău
În același context, condițiile impuse de UE pentru acordarea de asistență macrofinanciară Guvernului R. Moldova prevăd reforme în domeniul justiției, în prevenirea și combaterea spălării banilor și reforme ce vor contribui la consolidarea sectorului financiar al republicii.
„Sunt reforme care garantează că beneficiarii ajutorului macrofinanciar vor fi cetățenii R. Moldova, nu clasa politică. Federația Rusă, pe de altă parte, oferă un credit cu condiții ce nu avantajează cetățenii țării, ci îi afectează și îi împovărează cu noi datorii. Securitatea economică a țării va avea de suferit, iar cetățenii vor fi cei pe umerii cărora se vor achita aceste datorii private”, a conchis acesta.
De menționat că Parlamentul R. Moldova a ratificat săptămâna trecută Acordul de împrumut cu Federația Rusă, însă acesta a fost suspendat de Curtea Constituțională. Înalta Curte urmează să ia o decizie în privința constituționalității acestui document pe 7 mai. (N.G.)
