Sprijin financiar european pentru armata ucraineană

UE îşi intensifică sprijinul militar pentru Kiev prin lansarea unei misiuni de formare a aproximativ 15.000 de soldaţi ucraineni pe teritoriul său şi aprobarea unei noi tranșe de 500 de milioane de euro pentru aprovizionarea cu arme, relatează mass-media internațională.

Demers militar

„Este o mare premieră pentru UE”, a comentat un responsabil european. „Nu am efectuat niciodată o misiune de această amploare”, a subliniat el.
Miniştrii de externe ai celor 27 de ţări membre vor aproba deciziile de a sprijini financiar și militar Ucraina, în cursul unei reuniuni la Luxemburg, iar misiunea va fi imediat operaţională, a precizat o sursă diplomatică.
Mai multe misiuni de formare sunt, de fapt, în curs de desfăşurare în diferite state membre, în special în Germania şi Franţa, unde militari ucraineni sunt instruiţi să folosească tunuri, lansatoare de rachete şi sisteme de apărare antiaeriană furnizate de europeni.
Franţa va forma „până la 2.000 de soldaţi ucraineni” pe teritoriul său, a anunţat sâmbătă ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, într-un interviu acordat cotidianului Le Parisien.
Este vorba de a acoperi astfel trei nivele: „formarea generală a combatantului”, „apoi, pe nevoi specifice raportate de ucraineni, precum logistica”, şi „un al treilea nivel de formare privind materialele furnizate”, a explicat el.
Aceste misiuni de formare vor putea beneficia de fonduri alocate de Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), fondul creat în afara bugetului european pentru a ajuta militar Ucraina.
În total, obiectivul este de a oferi o „formare de bază” la 12.000 de militari ucraineni şi „formaţiuni specializate” altor 2.800, a explicat o sursă europeană.

Strategie europeană

Conform oficialilor europeni, nevoile forțelor militare ucrainene sunt multiple, inclusiv artilerie de mare calibru, unităţi de geniu, radare, sisteme antiaeriene. Misiunea europeană va completa formarea asigurată de britanici şi americani.
Polonia va servi drept hub pentru misiune, deoarece „este uşa de ieşire pentru ucraineni şi uşa de întoarcere”, s-a subliniat. Berlinul, la rândul său, vrea să speijine formarea unei brigăzi pentru armata ucraineană.
Pentru faza de lansare a misiunii este prevăzut un buget de 50 până la 60 de milioane de euro pe an, s-a precizat la Bruxelles. Prin acordarea unei noi finanţări de 500 de milioane de euro, efortul europenilor se ridică la peste 3 miliarde de euro, la care „se adaugă contribuţiile bilaterale, care sunt mult mai importante”. „Un buget pentru şapte ani a fost cheltuit în şapte luni”, a subliniat un înalt oficial european.
Dotarea EPF este de 5,7 miliarde de euro şi europenii vor trebui să cotizeze din nou. Germania, Franţa, Italia şi Spania sunt cei mai mari patru contributori.
Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, urmează să participe la reuniune prin videoconferinţă, iar Parisul trebuie să confirme livrarea către Ucraina a şase noi tunuri Caesar (pe lângă cele 18 deja trimise), mai multe obuziere de 155 mm, lansatoare de rachete LRU – echivalentul francez al sistemele americane HiMARS – şi sisteme de apărare antiaeriană Crotale împotriva dronelor folosite de ruşi.
Germania şi Spania au anunţat, de asemenea, furnizarea de sisteme de apărare aeriană, exemplul lor urmând să fie urmat și de alte state.
Dronele au devenit „un atu” în conflictul din Ucraina. Europenii denunţă furnizarea de astfel de arme Rusiei de către Iran, încălcând rezoluţiile Naţiunilor Unite, ceea ce Teheranul dezminte.