Tensiuni fara precedent intre Pakistan si NATO
Guvernul pakistanez a ordonat americanilor să se retragă în 15 zile de la baza aeriană Shamsi şi a închis toate căile de aprovizionare a trupelor NATO din Afganistan prin tranzitarea teritoriului său. Pakistanul a îngropat 24 de militari care au fost ucişi într-un atac aerian NATO la un punct de control la graniţa cu Afganistanul, informează BBC, preluat de RRA. Pakistanul a anunţat sâmbătă că va reconsidera toate acordurile pe care le are cu Washingtonul şi NATO, în special în domeniile diplomatic, militar şi al informaţiilor, în urma celei mai grave erori a occidentalilor în Pakistan din zece ani, care a provocat moartea a 24 de militari. La finalul unei reuniuni extraordinare a principalilor săi oficiali, Guvernul pakistanez a ordonat americanilor să se retragă în 15 zile de la baza aeriană Shamsi, situată în sud-vestul Pakistanului, şi a închis toate căile de aprovizionare a trupelor NATO din Afganistan prin tranzitarea teritoriului său.
NATO şi-a cerut scuze, pentru ceea ce a numit „un incident tragic şi neintenţionat” şi a declarat că investighează ce s-a întâmplat.Pakistanul a acuzat NATO că a ucis 24 de militari pakistanezi, într-un atac comis sâmbătă dimineaţă într-o zonă tribală de la frontiera cu Afganistanul, principala bază a rebelilor talibani şi a reţelei al-Qaida, care atacă în mod regulat NATO pe teritoriul afgan. În cursul serii, un purtător de cuvânt al ISAF, generalul german Carsten Jacobson, a declarat că este „foarte probabil” ca Forţa NATO în Afganistan (ISAF) să fi provocat moartea unor militari pakistanezi sâmbătă, la frontiera cu Afganistanul.
Steaguri americane arse pe strazi
Sute de pakistanezi furioşi pe Statele Unite au protestat pe străzile mai multor oraşe din Pakistan duminică, unde au incendiat efigii ale preşedintelui american Barack Obama şi drapele americane, pentru a denunţa moartea a 24 de militari pakistanezi în urma unui raid al NATO. Protestele au fost organizate de partide de opoziţie şi de grupări islamiste de dreapta în principalele oraşe din Pakistan, o ţară cu 167 de milioane de locuitori care deţine arma atomică. La Karachi, portul utilizat de Statele Unite pentru tranzitul proviziilor destinate trupelor din Afganistan, peste 700 de persoane s-au adunat în faţa consulatului SUA, scandând „Jos America”, „Nu vă atingeţi de Pakistan”, „Vom fi mână în mână cu armata noastră”. Forţele de ordine au desfăşurat un cordon de protecţie în jurul consulatului SUA. În faţa Clubului de presă de la Karachi, zeci de militanţi politici au incendiat efigii ale preşedintelui Obama, potrivit unui fotoreporter al AFP. La Multan (centru), peste 300 de partizani ai fostului premier Nawaz Sharif, precum şi comercianţi au ieşit în stradă şi au incendiat drapele ale Statelor Unite şi NATO. La Islamabad, circa 200 de militanţi ai partidului islamist radical Jamaat-e-Islami (JI) au participat la o manifestaţie.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a lansat un apel la „calm” şi „reţinere” în nordul Kosovo, unde situaţia rămîne tensionată, informează agentiile de presă internaţionale. „Chem toate părţile să dea dovadă de reţinere şi să acţioneze în mod responsabil”, a declarat într-un comunicat ministrul lituanian al afacerilor externe, Audronius Azubalis, preşedinte în exerciţiu al OSCE. Potrivit acestuia, „problemele excepţionale ar trebui să fie soluţionate în mod calm şi responsabil pe calea dialogului sub conducerea UE”. Autorităţile kosovare au trimis vineri poliţişti şi agenţi vamali la posturile de frontieră Jarinje şi Brnjak. „Există o prezenţă mixtă la punctele de trecere a frontierei, deşi munca operaţională este realizată de Eulex în prezenţa unor funcţionari vamali kosovari”, a afirmat într-o conferinţă de presă un purtător de cuvînt al Comisiei Europene, Maja Kocijancic, citată de Moldpres. Maja Kocijancic a confirmat că, vineri, Eulex a început să aplice un acord privind ştampilele vamale încheiat la Bruxelles la 2 septembrie, în contextul dialogului dintre Pristina şi Belgrad facilitat de UE. La sfarsitul lunii august, cancelarul german Angela Merkel a enumerat la Belgrad condiţiile referitoare la Kosovo pe care Serbia trebuie să le îndeplinească pentru a putea obţine statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană până la sfârşitul acestui an, subliniind importanţa ameliorării relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina în acest context. ‘Dacă doreşte să obţină statutul de candidat, Serbia trebuie să reia dialogul (cu Pristina) şi să obţină rezultate (…), precum şi să dezmembreze structurile paralele’ ce depind de Belgrad în nordul Kosovo, populat de o majoritate sârbă, fără a ‘crea altele’, a subliniat Merkel, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele sârb Boris Tadic. Dar, de asemenea, şefa executivului german a cerut ca Misiunea europeană de poliţie şi justiţie în Kosovo, privită dintotdeauna cu multă suspiciune de către sârbii din Kosovo, să-şi poată exercita funcţiile pe ‘întreg teritoriul kosovar’. Serbia speră să obţină statutul de candidat la aderarea la UE către sfârşitul anului în curs şi, de asemenea, o dată pentru deschiderea negocierilor de aderare
Legislativul de la Kabul a cerut la începutul săptămânii, printr-o declaraţie, guvernul ţării să rupă relaţiile diplomatice cu Pakistanul, în replică la tirurile continue ale artileriei pakistaneze asupra provinciilor Nangarhar şi Kunar din ultimele două luni, scrie presa regionala, citata de agentiile intrernaţionale. Mai mulţi deputaţi au afirmat că vor susţine orice măsură a executivului menită să pună capăt bombardamentelor pakistaneze, inclusiv recurgerea la măsuri de retorsiune militară. Conform poliţiei afgane de frontieră, peste 700 de obuze şi rachete provenind din teritoriul pakistanez au fost lansate în ultimele două luni asupra acestor provincii din estul ţării. Peste 50 de civili afgani şi-au pierdut viaţa, alte zeci au fost răniţi şi mai multe mii au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele. „Pakistanul trebuie să plătească compensaţii Afganistanului pentru victime şi distrugeri”, conform declaraţiei parlamentului afgan. Pe de altă parte, documentul conţine un apel la ONU şi la statele islamice să facă presiuni asupra Pakistanului pentru a-l obliga să înceteze aceste acte de agresiune împotriva Afganistanului.În ceea ce-l priveşte, Islamabadul a respins luni acuzaţiile de bombardamente masive, susţinînd că este vorba doar de cîteva tiruri accidentale ce au vizat activităţi islamiste. In luna februarie, presa internationala scria ca trupele pakistaneze şi afgane au fost implicate într-un schimb de focuri de artilerie la frontiera dintre cele două ţări, cel puţin o persoană murind în urma confruntărilor. Acesta era catalogat ca fiind cel mai grav incident între militarii celor două ţări după cel din mai 2007, soldat cu moartea a trei civili şi a unui poliţist afgan. Un ofiţer din cadrul armatei afgane a confirmat existenţa incidentului armat, acuzând partea pakistaneză că a deschis focul. “În cursul dimineţii, trupele pakistaneze au deschis focul spre posturile de poliţie din districtul Gurbuz (provincia Khost). Militarii noştri au ripostat. Ne-au atacat fără motiv. Luptele continuă şi nu sunt victime de partea noastră”, a spus oficialul afgan. “Forţele afgane au lansat mai multe obuze de mortieră asupra poziţiilor noastre, omorând un militar şi rănind alţi trei, iar noi am ripostat”, a declarat un oficial de rang înalt al armatei pakistaneze.