de Anatol Terzi | aug. 16, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Securitatea şi integritatea steagului lui Ştefan cel Mare, pe perioada aflării în Republica Moldova, va fi asigurată de către circa 1.100 de angajaţi ai Ministerul Afacerilor Interne. Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei este pregătit să expună publicului larg, începând cu 27 august şi până pe 10 septembrie, steagul liturgic al domnitorului Ştefan cel Mare, care va fi adus de la Bucureşti pe 24 august. Guvernul de la Chişinău a alocat aproape 300 de mii de lei din bugetul de stat pentru organizarea expoziţiei. Steagul este asigurat de către o companie internaţională, iar suma se estimează la 7,5 milioane de euro. Pentru asigurarea securităţii şi integrităţii relicvei naţionale, de către Ministerul Afacerilor Interne, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 577 din 28 iulie 2011 „Cu privire la expoziţia relicvei naţionale „Steagul lui Ştefan cel Mare” a fost elaborat Planul specializat al „Acţiunilor de asigurarea a securităţii publice pe parcursul aflării în Republica Moldova a relicvei naţionale „Steagul lui Ştefan cel Mare” în perioada 24.08-12.09.2011”. Planul prevede:
– controlul operativ al traseelor de deplasare, locurilor de păstrare a relicvei naţionale şi a accesoriilor;
– verificarea tehnică a transportului şi conducătorilor auto antrenaţi la transportarea relicvei şi anexelor;
– escortarea şi asigurarea securităţii circulaţiei rutiere pe traseele de deplasare şi în locurile de desfăşurare a măsurii;
– verificarea parcărilor auto, atelierelor şi garajelor, aflate în perimetrul traseului de deplasare;
– acumularea informaţiilor operative privind eventualele tentative asupra securităţii şi integrităţii expoziţiei „Stindardul liturgic lui Ştefan cel Mare”, pe parcursul desfăşurării acesteia, precum şi conlucrarea cu structurile statale specializate întru neadmiterea realizării acestora;
– realizarea activităţilor operative de investigaţii, în scopul prevenirii şi contracarării posibilelor acţiuni provocatoare şi de destabilizare a securităţii şi ordinii publice, pe parcursul desfăşurării măsurii vizate;
– acoperirea operativă a locurilor de păstrare, expunere şi adiacentul acestora în scopul acumulării informaţiei despre pregătirea infracţiunilor şi a încălcării ordinii de drept, stabilirii şi reţinerii persoanelor suspecte cu intenţii huliganice şi de destabilizare a situaţiei etc.;
– monitorizarea operativă a membrilor grupărilor criminale organizate în scopul neadmiterii organizării de către aceştia a atentatelor criminale, asupra bunurilor protejate, etc.;
– desfăşurarea activităţilor de prevenţie individuală în mediul persoanelor aflate în vizorul poliţiei;
– controlul şi avertizarea posesorilor de arme, domiciliaţi sau aflaţi la serviciu în zonele adiacente traseelor de deplasare, locurilor de păstrare, expunere şi adiacentul acestora;
– asigurarea securităţii publice în timpul deplasării şi a locului de desfăşurare a expoziţiei (conform programului);
– desfăşurarea lucrului preventiv cu reprezentanţii organizaţiilor de origine străină întru preîntâmpinarea acţiunilor de destabilizare a ordinii publice în timpul desfăşurării măsurii planificate;
– monitorizarea străinilor care traversează teritoriul ţării pe segmentul transnistrean;
– verificarea condiţiilor antiincendiare în sediul clădirii MNAIM şi controlul înlăturării abaterilor de la normele şi regulile de apărare împotriva incendiilor;
– desfăşurarea instructajelor privind măsurile de apărare împotriva incendiilor şi acţiunile în caz de izbucnire a incendiilor, cu colaboratorii organelor de poliţie, precum şi cu personalul de serviciu de la obiectiv;
– desemnarea persoanei responsabile zilnic, nemijlocit în sediul MNAIM, pentru monitorizarea permanentă a situaţiei, asigurată cu mijloace primare de stingere;
– pregătirea forţelor şi mijloacelor din subordine, pentru reacţionarea operativă în caz de creare a situaţiilor imprevizibile, în perioada desfăşurării activităţilor planificate;
– pregătirea unei autospeciale de intervenţie operativă pentru plasare în componenţa coloanei oficiale asigurată cu stingătoare mobile şi aparataj pentru deblocare-descarcerare.
de Anatol Terzi | iul. 13, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, i-a adresat miercuri o scrisoare premierului României Emil Boc, în care îl roagă să permită aducerea la Chişinău a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt.”Stimate Domnule Prim-ministru, în legătură cu aniversarea a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, solicit respectuos concursul Dumneavoastră pentru aducerea şi expunerea la Chişinău, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie, a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt”, se afirma in scrisoarea lui Filat. “Recuperat de la Mănăstirea Zografu, din Grecia, în 1917, restaurat timp de şapte ani şi prezentat recent publicului, acest vestigiu istoric de unicat al gloriosului nostru voievod ar conferi o semnificaţie distinctă şi inedită manifestărilor oficiale prilejuite de sărbătorirea pe 27 august 2011 a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova şi a două decenii de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Chişinău şi Bucureşti. Avînd în vedere valoarea inestimabilă a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt, Vă asigur de întrunirea deplină a condiţiilor tehnice şi de securitate pe care le comportă expunerea lui la Chişinău, în acest sens instituţiile guvernamentale din domeniu asumîndu-şi responsabilităţile de rigoare. Profitînd de această ocazie, rog să acceptaţi, Domnule Prim-ministru, expresia deosebitei mele consideraţiuni”, a ]ncheiat premierul de la Chişinău.
Steagul lui Ştefan cel Mare, la Muzeul Naţional de Istorie a României
La începutul lunii în curs, Muzeul Naţional de Istorie a României preciza că este onorat să anunţe faptul că în luna iulie, în cadrul seriei de micro-expoziţii ‘Exponatul lunii’, va fi prezentat publicului, un obiect liturgic excepţional, cunoscut sub denumirea de ‘Steagul lui Ştefan cel Mare’. Vernisajul micro-expoziţiei a avut loc miercuri, 6 iulie 2011, ora 1100 în prezenţa mai multor diplomaţi: Excelenţa Sa Henry Paul, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze în România şi Excelenţa Sa Iurie Reniţă, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în România, respectiv a oficialilor Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Exponatul amintit este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea care îl înfăţişează pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al biruinţei militare. Iconografia şi încadrarea cronologică a piesei au creat iniţial confuzia că ar fi vorba despre un steag de luptă al voievodului Ştefan cel Mare, dar absenţa stemei Moldovei, caracteristică stindardelor militare, nu susţine ipoteza amintită. Broderia îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe aşezat pe un tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat, cu trei capete. Pe steag sunt brodate două inscripţii – una în limba slavonă cu o rugăciune a domnitorului Ştefan cel Mare către Sfântul Gheorghe – şi alta în limba greacă ‘Sfântul Gheorghe din Ca[p]padocia’ care nu pomeneşte însă faptul că steagul ar fi fost dăruit de Ştefan cel Mare unei mănăstiri de la Athos, aşa cum se obişnuia în epocă.
Momentul 1917
În primăvara anului 1917, pe când România se afla în război, prin efortul consulului general al României la Salonic, G.C. Ionescu şi cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, comandantul armatelor aliate din Salonic, Regatul Român a recuperat acest preţios obiect de la Mânăstirea Zographou de pe Muntele Athos. În martie 1917, consulul comunica Ministerului Afacerilor Externe că generalul francez i-a predat drapelul, care ulterior a fost trimis Legaţiei României de la Paris la bordul unui vas de război francez. Iniţiativa recuperării preţiosului obiect a aparţinut marelui om politic Ion I.C. Brătianu (1864-1927). În cele din urmă, la 22 februarie 1920, Ministerul de Război preciza că steagul lui Ştefan cel Mare a fost predat Marelui Stat Major, pentru a fi depus la Muzeul Militar. Steagul lui Ştefan cel Mare a fost supus unui proces complex de restaurare care a durat mai bine de şapte ani. Iniţial, broderia a fost lucrată pe suport de mătase, dublată cu o ţesătură din in. Suportul din mătase s-a degradat de-a lungul timpului şi a fost înlocuit de către călugări, din neştiinţă, cu catifea calitate inferioară, prin decuparea şi lipirea cu clei organic a piesei pe noul suport, intervenţie total necorespunzătoare care a afectat starea originară a piesei.
Ambasadorul Reniţă: Aceleaşi “valori istorice, culturale şi lingvistice”
Directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a apreciat, în urmă cu o săptămână, la vernisaj, că expunerea în România a „Steagului lui Ştefan cel Mare” refăcut reprezintă „un moment istoric”. El a dorit să-i amintească pe toţi cei care au făcut posibilă aducerea în România a exponatului, începând cu consulul general al României la Salonic, G. C. Ionescu, şi generalul francez Maurice Sarrail, cel care a recuperat steagul de la Mânăstirea Zographou de la Muntele Athos, sau ambasadorul României la Paris, Emanuel Lahovari, până la marele om politic Ion I. C. Brătianu. „Sunt foarte mândru de a reprezenta Franţa la această ceremonie. Cu multă emoţie vă felicit, domnule director, pentru restaurarea acestui steag, cu puţin timp înainte de 14 iulie (n.r. – Ziua Naţională a Franţei) şi consider că acest eveniment are o semnificaţie aparte pentru prietenia dintre Franţa şi România”, a declarat ambasadorul Henri Paul. El a apreciat că piesa are o semnificaţie atât religioasă, cât şi politică, apreciată şi de preşedintele Franţei, care a fost prezent la ceremonia de la Sorbona prin care steagul a fost înmânat reprezentanţilor României. Ambasadorul Republicii Moldova, Iurie Reniţă, a declarat că expunerea „acestui vestigiu unicat” reprezintă un „argument concludent şi incontestabil al apartenenţei noastre la acelaşi spaţiu şi a împărtăşirii aceloraşi valori istorice, culturale şi lingvistice”. El a spus că salută iniţiativa MNIR de a expune, în contextul comemorării a 507 ani de la moartea marelui domnitor al Moldovei, Ştefan cel Mare, a steagului acestuia, „piesă inestimabilă”, ce face parte din patrimoniul comun naţional. La final, ambasadorul Republicii Moldova a adresat invitaţia ca piesa de patrimoniu să fie expusă şi la Muzeul de Istorie de la Chişinău. Directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, i-a transmis că în curând se va putea organiza o vizită a „Steagului lui Ştefan cel Mare” la Chişinău. „Va trebui doar să punem la punct detaliile tehnice, dar acolo unde există bunăvoinţă nimic nu poate să stea în cale”, a afirmat el.
de Marius-Alin Batca | mai 9, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Sute de mii de eroi si martiri se rasucesc in mormant astazi, 9 mai 2011. Sute de mii de romani basarabeni, deportati si ucisi in indepartate si reci siberii, urla din morminte cand vad ca nepotii si stranepotii lor nu numai ca i-au uitat, dar mai si sarbatoresc cu fast ocuparea pamantului sfant de catre invadatorii si criminalii sovietici. Mii de oameni, printre care demnitari de stat si cetateni simpli au participat astazi, la Chisinau, la festivitatea consacrata aniversarii “a 66 de ani de la Victoria asupra fascismului”, organizata la Complexul Memorial ” Eternitate”. Stefan cel Mare si Sfant ar trebuie sa iasa din mormantul de la Putna si sa strige: “Rusine! Blestemati fiti in veci!”. Fariseismul noii puteri de la Chisinau nu are margini. Isi spune pro-europeana, se intituleaza pompos Alianta pentru Integrare Europeana. In fiercare zi suntem asaltati de stiri cu drumul european al bucatii de Basarabie numita Republica Moldova. Valorile europene in sus, valorile europene in jos, zi de zi. Nimic mai fals. Ce se intampla zilele acestea nu arata decat ca raspund in continuare la comenzile Kremlinului. In frunte cu Vlad Filat, care nu de putine ori si-a dat arama pe fata. „Sinteti purtatorii unor nobile virtuti si ne inchinam in fata Dumneavoastra cu admiratie si mindrie pentru faptele de eroism pe care le-ati facut pentru a asigura un viitor mai bun viitoarelor generatii. Ne bucuram pentru ca mai sunteti in viata si vedeti cum va cresc nepotii si cum se dezvolta tara in care ati revenit dupa lupte crincene. Vrem ca eroismul si curajul Dumneavoastra sa ni-l lasati ca mostenire pentru generatiile viitoare”, le-a spus prim-ministrul ocupantilor supravieturitori, chiar in limba rusa. Acelasi Filat care in urma cu un an isi calca in picioare aliatul, omul care a avut curajul si taria de caracter de a spune un NU hotarat Moscovei. Este vorba despre Mihai Ghimpu, cel care, pe cand ocupa functia de presedinte interimar al R. Moldova, a spus ca el nu poate sa mearga la Moscova de 9 mai si nici militarii moldoveni nu au de ce sa defileze in Piata Rosie. Ghimpu declara atunci ca nu sunt motive pentru care Republica Moldova ar participa la parada de 9 mai: “Cum sa participi alaturi de aceasta armata care ne-a adus comunismul, ne-a deportat in Siberia, ne-a colectivizat, ne-a provocat foamete? Si astazi se afla in cetatea lui Stefan cel Mare. Aceasta armata a stat la baza formarii Transnistriei. Un popor nu a castigat niciodata, daca in prim plan nu a fost demnitatea”. Demnitatea, un cuvant care ii este strain lui Vlad Filat. Pentru ca a facut ce a facut si tot a trimis militarii moldoveni sa defileze la Moscova. Iar astazi a ales sa ii sarbatoreasca pe ocupanti. Macar comunistii lui Voronin sunt sinceri si spun lucrurilor pe fata, fara a se ascunde dupa lozinci europene.
Sarbatoarea “antifascismului” la Chisinau
In mesajul adresat veteranilor, Vlad Filat a remarcat ca bunastarea si prosperitatea nu se pot realiza intr-o lume sfisiata de razboaie si terorism, ca numai pacea si intelegerea pot asigura linistea si bunastarea oamenilor. Premierul le-a urat veteranilor sanatate, putere de munca, intelegere, viata multa si prosperitate, aducind acestora „calde multumiri si plecaciuni de recunostinta pentru merite si jertfire de sine”. Potrivit Presedintelui interimar al R. Moldova, Marian Lupu, veteranii au fost primii care, prin spriritul lor de sacrificiu, au intrezarit o Europa a noilor valori, o Europa fara razboaie, o Europa a libertatii. La eveniment au participat si reprezentanti ai ambasadelor si misiunilor internationale acreditate in R. Moldova. Si partidele extraparlamentare, dar si opozitia au organizat actiuni consacrate zilei de 9 Mai. Reprezentantii PCRM au desfasurat un mars pina la Complexul Memorial „Eternitate”, blocind pentru circa o jumatate de ora deplasarea transportului, marcind evenimentul separat de autoritati. De asemenea, scrie presa de la Chisinau, la 66 de ani de la victoria asupra nazismului in urma celui de-al doilea razboi mondial, Piata Marii Adunari Nationale a fost impanzita de sustinatori ai PCRM, dar, mai ales, ai candidatului PCRM la primaria capitalei, Igor Dodon. Sute de oameni au iesit in centrul capitalei, cu panglici „Sf. Gheorghe” prinse in piept si la maini, cu steaguri cu simbolica PCRM si cu solutia lui Dodon pentru capitala. Dupa ce a marsaluit in centru capitalei, multimea a pornit spre complexul memorial „Eternitate”, unde principalii lideri politici au depus coroane de flori in aceasta dimineata. „Slava eroilor care au varsat sange pentru apararea patriei”, a rostit presedintele Parlamentului, presedinte interimar, Marian Lupu, in fata veteranilor. De asemenea, in urma cu doar cateva zile, osemintele a 28 de militari, care au cazut in luptele de la capul de pod Serpeni, in perioada aprilie – august 1944, au fost reinhumate in satul Speia, raionul Anenii Noi. Alexei Petrovici, conducatorul clubului istorico-patriotic, care pe parcursul mai multor ani se ocupa de cautarea osemintelor ostasilor cazuti pe cimpul de lupta in cel de-al doilea razboi mondial, a mentionat ca organizatia pe care o conduce, desfasoara operatiunea de cautare in zona respectiva al doilea an consecutiv. In 2010 au fost depistate si reinhumate osemintele a 38 de militari, o parte din care au fost identificati. „Anul acesta nu am reusit sa identificam pe cineva, dar organizatia noastra va lucra in directia respectiva, deoarece aceste persoane merita acest lucru pentru fapta lor de eroism”, a mentionat Petrovici. Prezent la eveniment, Igor Dodon, candidatul PCRM la functia de primar al capitalei, a apreciat efortul tinerii generatii in lucrul de cautare si reinhumare a ostasilor, care si-au jertfit viata pentru libertatea si prosperare generatiilor de astazi. „Este foarte important, ca anume tinara generatie este preocupata de procesul de cautare, identificare, reinhumare a osemintelor ostasilor cazuti. Aceasta ne demonstreaza, o data in plus, ca, in pofida eforturilor unor forte, tinerii nostri au o stima si un respect fata de militarii, care au invins fascismul, au adus pacea si linistea popoarelor lumii”, a spus Dodon. In opinia Ambasadorului Federatiei Ruse in Republica Moldova, Valeriu Kuzmin, prezenta masiva a locuitorilor raionului Anenii Noi, in special a tinerilor, la manifestarea de reinhumare a ostasilor cazuti in luptele de acum 67 de ani, demonstreaza ca in pofida diferitor viziuni asupra evenimentelor de atunci, urmasii eroilor poarta un respect deosebit fata de curajul si barbatia lor, demonstrate in luptele cu cotropitorii nazisti. Si ca tacamul sa fie complet, Moldpres scrie: “In timpul operatiunii Iasi-Chisinau, in urma careia a fost eliberata Republica Moldova de sub ocupatia fascista, la Capul de pod Serpeni, in primavara – vara anului 1944, s-au dat cele mai singeroase lupte dintre armatele sovietice si germane, numai trupele sovietice pierzind circa 20 de mii de militari”. Orice comentariu este de prisos.
21 de ani de la Podul de Flori. Isi mai aduce cineva aminte?
S-au implinit pe 6 mai 2011 21 de ani de la Podul de flori, actiune marcata prin deschiderea granitelor de la nedreptul hotar romano-sovietic de la Prut. Insa, cine isi mai aduce aminte? Sute de romani, de pe ambele maluri ale Prutului, au trecut pentru cateva ore hotarul, fara pasapoarte, doar cu flori in maini, la cele opt puncte de frontiera deschise cu aceasta ocazie. Se estimeaza ca doar la vama Ungheni au ajuns circa 250 de mii de persoane. Cetatenii Republicii Moldova au venit cu flori, vin si alte cadouri, in timp ce romanii au daruit manuale scolare, volume de literatura si dictionare ale limbii romane, transmite Romania Actualitati. La 6 mai 1990, localitatile de granita intre Romania si Republica Moldova au fost deschise in intervalul 06:00-18:00, putandu-se trece de o parte si de alta a frontierei doar cu buletinul. Intalnirea a fost emotionanta, marturisesc cei care au trait acele clipe, fie pe podurile de pe Prut, fie acasa, in fata televizorului. Altii nu isi amintesc de acel eveniment si spun ca cetatenii romani atunci au trecut ilegal hotarul. Actiunea de acum 21 de ani a fost organizata de Liga culturala pentru unitatea romanilor de pretutindeni, in colaborare cu Asociatia culturala Bucuresti-Chisinau si Frontul Popular din Moldova. La scurt timp dupa Podul de flori, procedurile de trecere a frontierei moldo-romane au fost simplificate considerabil. Insa, in ultima vreme, se remarca, din nou, o complicare a procedurilor.
Ia maldavan, ia nenaviju rumin! „Spasibo dedu za pobedu!”
Ce s-a intamplat zilele acestea la Chisinau, in afara de zbaterile unei campanii electorale fraticide? Un singur exemplu, dat de Vadim Vasiliu, in Jurnal de Chisinau: miercuri, un lant uman – format din cateva sute de tineri – tinea in fata Arcului de Triumf o panza de 365 de metri pe care erau imprimate culorile panglicii Sfantului Gheorghe, neagra si portocalie. Potrivit manifestantilor, aceasta panglica a Sfantului Gheorghe este cea mai lunga din lume. Tinerii scandau in rusa: „Mir! Mai! Pobeda!” („Pace! Mai! Victorie!”), „Pomniu! Gorjus’!” („Tin minte! Ma mandresc!”). Actiunea a fost organizata de Liga Tineretului Rus din Republica Moldova, membrii acesteia evidentiindu-se prin fulare specifice alb-albastre, cu insigna ligii. Unul dintre tineri (nu a vrut sa-si dea numele) ne-a comunicat ca aproape jumatate dintre participantii la actiune sunt membri ai Ligii Tineretului Rus, iar ceilalti sunt elevi de prin scoli generale, licee si colegii, scrie Jurnal.md. Iulia, o tanara activista a Ligii Tineretului Rus, afirma ca aceasta este una din cele 66 de manifestatii pe care le organizeaza liga cu ocazia celor „66 de ani de la eliberarea Moldovei si a intregii lumi de fascisti”. Iulia ne-a relatat ca activistii lor au mers prin scoli si au chemat copiii, iar acestia au venit benevol la manifestatie. Intrebata daca activistii au fost si prin scolile cu predare in limba romana, Iulia a spus ca manifestatia lor este deschisa pentru toti cei care vor sa-si arate „recunostinta fata de eroii sovietici care au luptat impotriva ocupatiei romano-germano-fasciste”. Scrie autorul de la Jurnal de Chisinau: Un tanar pe nume Alexandr mi-a spus ca „pentru Liga Tineretului Rus nu conteaza culoarea pielii sau apartenenta la o natiune”. La doar cativa pasi distanta de Alexandr, se afla un alt tanar, care ne-a declarat: „Eu sunt moldovean de la Chisinau. Toti cei care sunt nascuti in Moldova sunt moldoveni! Ei nu sunt romani sau rusi, ci moldoveni!”. Intrebat daca el crede cu adevarat ceea ce spune si daca a ajuns la aceasta idee fara ajutorul cuiva, el mi-a raspuns: „Ia maldavan, ia nenaviju rumin” si a continuat sa imparta foi volante cu site-ul moldovenii.md.Un alt activist al Ligii Tineretului Rus, Vladimir Karmanov, a spus ca aceasta manifestatie este si un protest impotriva Legii veteranilor, conform careia veteranii armatei sovietice au acelasi statut si drepturi ca si veteranii care au luptat in Armata Romana.
de Anatol Terzi | apr. 18, 2011 | Info Militar, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Dorin Chirtoaca intr-un transportor blindat
Serviciul militar in Armata Nationala inseamna calirea corpului si spiritului pentru a infrunta mai usor greutatile din viata, a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, primarul municipiului Chisinau, Dorin Chirtoaca, in cadrul zilei recrutului si zilei usilor deschise, organizata in Brigada de infanterie motorizata „Stefan cel Mare” din Chisinau. „Ii indemn pe tinerii care vor fi incorporati in Armata Nationala sa respecte disciplina, sa faca fata cerintelor serviciului militar timp de un an de zile si sa fie uniti ca fratii”, a afirmat Dorin Chirtoaca, care nu a ezitat sa conduca un transportor blindat si sa serveasca cu recrutii un terci ostasesc pregatit la o bucatarie de campanie in cele mai frumoase traditii militare. La eveniment au participat circa 200 de recruti, care vor fi incorporati in Brigada „Stefan cel Mare”, dar si parinti, elevi si studenti din municipiul Chisinau. Vizitatorii au fost familiarizati cu tot ce inseamna conditii de viata in unitate, cantina ostaseasca, muzeul brigazii, biserica „Sfintul Victor”, baza de instructie si parcul de tehnica militara. De asemenea, acestia au avut posibilitatea sa asiste la un program care a inclus intre altele exercitii de lupta corp la corp, un program de minuire a armamentului prezentat de soldatii garzii de onoare, piese muzicale interpretate de orchestra Brigazii ”Stefan cel Mare” si alte activitati specifice evenimentului desfasurat. Comandantul Armatei Nationale, generalul de brigada Iurie Dominic, a declarat ca ziua recrutului si ziua usilor deschise este un eveniment cu profunde semnificatii patriotice si civice, deoarece in scurt timp tinerii din municipiul Chisinau vor fi inrolati in Fortele Armate, vor imbraca haina militara si vor depune juramintul de credinta. „Armata Nationala este la ora actuala scoala in care se deprinde barbatia, curajul si puterea de a invinge greutatile. Urez recrutilor din municipiul Chisinau multa vointa, incredere si rezistenta in perioada indeplinirii serviciului militar”, a subliniat generalul Dominic. In aceasta primavara in Fortele Armate vor fi incorporati circa 2000 de tineri, dintre care aproximativ 200 originari din municipiul Chisinau.
Bani putini pentru Aparare
Anul trecut, bugetul militar al Republicii Moldova a constituit 227 milioane de lei, circa 18,3 milioane de dolari, fiind cel mai mic din Europa. Datele cuprinse in raportul Institutului International de Cercetare pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm, Suedia, arata ca tara cu cel mai mare buget militar din Europa este Marea Britanie cu circa 59,6 miliarde de dolari, fiind urmata de Franta cu circa 59,3 miliarde de dolari si Rusia cu circa 58,6 miliarde de dolari. La coada clasamentului european se afla Republica Moldova cu circa 18,3 milioane de dolari, fiind devansata de Muntenegru cu circa 53,5 milioane de dolari si Malta cu circa 57 milioane de dolari, scrie presa de la Chisinau. Statele Unite ale Americii de la an la an majoreaza bugetul apararii. La sfarsitul anului 2010, cheltuielile militare s-au ridicat la 698.3 miliarde de dolari, cifra constituind 42,8 la suta din cheltuielile militare mondiale. Al doilea loc il ocupa China cu 119 miliarde de dolari avand cresterea cheltuielilor militare cu 3,8 la suta, iar pe locul trei se afla Marea Britanie, cu 59.6 miliarde de dolari, reducand cheltuielile militare cu 0.8 la suta. Totalul cheltuielilor mondiale pentru armament in 2010 a constituit 1630 miliarde de dolari, inregistrand o crestere in comparatie cu 2009, cu 1,3 la suta. Prin “cheltuieli militare” SIPRI intelege intregul spectru de cheltuieli suportate de stat pentru fortele armate, inclusiv achizitionarea si modernizarea de echipamente militare si armamente, salariile militare, costurile operatiunilor militare, constructii, asigurari, cercetari si educatie.
Tinerii de la sate, baza Armatei Nationale
Informatia cu privire la rezultatele incorporarii in perioada noiembrie – decembrie 2010, a fost facuta publica joi, 17 februarie, in cadrul sedintei Comisiei de stat privind bilantul incorporarii cetatenilor in Fortele Armate, desfasurata la Ministerul Apararii. Bilantul incorporarii de toamna a fost prezentat de seful Directiei personal, colonel Eduard Ohladciuc, care a declarat ca in Fortele Armate au fost incorporati 2340 de tineri. Din numarul total al cetatenilor incorporati, in Armata Nationala au fost inrolati 1300 de tineri, in Trupele de carabinieri – 740, iar in Serviciul graniceri – 300. Analiza efectuata releva ca in cadrul campaniei de incorporare din toamna anului 2010, la comisiile de recrutare-incorporare s-au prezentat circa 24 mii de cetateni, iar 90 la suta din tineri au fost declarati apti pentru serviciul militar. Din numarul total al tinerilor apti pentru serviciul militar au fost incorporati 11 %, iar 65,3 % au avut dreptul la aminare. Trebuie subliniat ca 96,9 % de recruti au obtinut dreptul la aminare pentru continuarea studiilor, iar 3,1 % au fost aminati din motive familiale. Totodata, 23,8 % din cei apti pentru serviciul militar n-au putut fi incorporati deoarece au atins virsta de 27 de ani, aveau antecedente penale, erau urmariti penal, sau au invocat motive de constiinta. Din numarul total al celor incorporati, 87,3 % sint moldoveni de nationalitate, 5,88% ucraineni, 2.21% gagauzi, 2.26% rusi, iar 1.75 % reprezinta alte nationalitati. In afara de aceasta, datele de analiza releva ca 73,3 % din tinerii incorporati provin din mediul rural, iar 27,7 % din orase. Caracteristica calitativa a recrutilor incorporati mai arata ca dupa nivelul de studii 3.4 % din cei incorporati au obtinut studii colegiale, 56,3% au studii de bacalaureat, medii complete si medii speciale, iar 40,3 % studii medii incomplete. Informatiile prezentate in cadrul sedintei de bilant denota ca in domeniul administrativ-militar exista rezerve. In special este vorba despre colaborarea centrelor militare cu administratia publica locala.
