de Anatol Terzi | nov. 9, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Militarii ruşi s-a bucurat degeaba că li se măresc soldele. În anul 2012, Ministerul Apărării al Rusiei va începe să vândă uniforme ofiţerilor şi subofiţerilor, considerând că militarii vor cumpăra doar îmbrăcăminte de calitate şi o vor purta cu mai multă atenţie. În prezent, uniforma este dată gratuit şi costă între 170 şi 1400 de euro pe an. Recent, preşedintele rus Dmitri Medvedev a semnat un act normativ privind majorarea soldelor militarilor de 2,5-3 ori începînd cu 1 ianuarie 2012. Anunţul a fost făcut de liderul de la Kremlin în timpul unei întâlniri cu şefii armatei ruse. “Această lege garantează eficienţa armatei noastre. Măsura nu ne va goli bugetul şi plăţile vor fi efectuate”, a dat asigurări Dmitri Medvedev, citat de Itar-Tass. “Statul dovedeşte, prin adoptarea acestei legi, că o decizie, odată anunţată, trebuie pusă în aplicare, dacă de aceasta depinde bunăstarea socială a cetăţenilor noştri”, a adăugat liderul de la Kremlin la o reuniune cu ministrul rus al apărării Anatoli Serdiukov şi cu şeful Statului Major Nikolai Makarov. Totodată, prin legea semnată luni, Medvedev a majorat pensiile militare de 1,5-1,7 ori. Premierul rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută, în timpul unei vizite electorale la Kaliningrad, că pensiile militare vor fi majorate de 1,5 ori de la 1 ianuarie 2012. De asemenea, numărul angajaţilor pe bază de contract din armata rusă trebuie să crească, însă el va fi stabilit pe o cale experimentată, nu în mod directiv, a declarat, la sfârşitul lunii septembrie, preşedintele Dmitri Medvedev, la o întâlnire cu comandanţii detaşamentelor militare, care luau parte la aplicaţiile „Centru-2011” din regiunea Celiabinsk. Reformarea Forţelor Armate ale Rusiei prevede reducerea armatei de la 1,2 milioane de militari la 1 milion. Se intenţionează ca, până la sfârşitul anului 2017, în armata rusă să servească 425.000 de militari angajaţi pe bază de contract. În prezent, numărul lor se ridică la 180.000.
de Anatol Terzi | nov. 7, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, Uncategorized @ro
Şeful Agenţiei de Apărare Antirachetă SUA, general-locotenent Patrick O’Reilly, anunţă că baza Deveselu, unde va fi amplasat scutul antirachetă, necesită costuri anuale de minim cinci milioane dolari şi susţine că nu îi suspectează pe ruşi că ar spiona locaţia, deoarece ar fi „plictisitor” pentru ei. El îşi argumentează afirmaţia privind acţiunile de spionaj prin faptul că, în majoritatea timpului, baza militară de la Deveselu nu va fi folosită pentru teste, iar rachete vor fi lansate doar în cazul unui atac asupra României sau a sudului Europei, astfel că „ar fi foarte plicitisitor” pentru ruşi să spioneze activităţile din zonă. Într-un interviu pentru agenţia Mediafax, directorul general al Agenţiei americane de Apărare Antirachetă, care s-a aflat în această săptămână la Bucureşti, dezvăluie că i-a invitat pe ruşi să asiste la testele din baza militară şi speră şi la o întâlnire în cursul acestei luni, dar că până în prezent nu a primit un răspuns oficial, aceştia continuând să solicite lămuriri. Şeful Agenţiei SUA arată totodată că firmele locale vor fi preferate pentru a furniza servicii bazei de la Deveselu şi anunţă că, în primăvara anului viitor, va fi organizată la Bucureşti o reuniune dedicată companiilor româneşti interesate de astfel de contracte. Vizita de săptămâna trecuită a generalului american în România se înscrie în eforturile de sprijin a procesului de ratificare a Acordului bilateral semnat între România şi SUA şi în reafirmarea interesului american pentru implementarea proiectului de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (EPAA). Cu prilejul vizitei, generalul O’Reilly a efectuat o vizită în judeţul Olt unde a avut întâlniri cu autorităţile locale pentru a discuta aspecte legate de amplasarea sistemului american la Deveselu. Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România a fost semnat la 13 septembrie 2011, la Washington, de către ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat american Hillary Clinton, cu ocazia vizitei în SUA a Preşedintelui României, Traian Băsescu.
de Anatol Terzi | mai 20, 2011 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a lansat, joi, la Bratislava, un apel pentru „un adevărat partenariat strategic” între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, după avertismentul Moscovei privind riscul izbucnirii unui nou Război Rece. Însă a precizat clar că nu poate fi vorba despre un sitem antirachetă comun. „Obiectivul meu este de a dezvolta un adevărat parteneriat strategic între NATO şi Rusia”, a declarat pentru presă Anders Fogh Rasmussen, după o întrevedere cu ministrul slovac de externe, Mikulas Dzurinda, transmite Agerpres. „Am avut anumite dezacorduri, însă există domenii în care avem aceleaşi interese, în special armele de distrugere în masă şi tehnologia rachetelor”, a subliniat Anders Fogh Rasmussen. „Am descis să dezvoltăm o apărare antirachetă a NATO, am invitat Rusia să coopereze în tehnologia antirachetă”, a adăugat el. „Ideea noastră este să avem două sisteme independente care cooperează,un sistem NATO şi un sistem rus, fiecare responsabil cu protecţia teritoriului său, însă capabil să coopereze”, a explicat el. Rasmussen a reafirmat joi că proiectul scutului antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.”Sistemul nostru de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, noi nu considerăm Rusia o ameninţare la adresa NATO”, a afirmat el, încurajând Moscova „să se concentreze asupra ameninţărilor reale, în loc să se focalizeze pe fantomele trecutului”.
Basescu ii raspunde lui Medvedev
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la TVR1, că preşedintelui rus Dmitri Medvedev îi va trebui dat „confortul” că elementele scutului antirachetă ce vor fi amplasate în România „nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse”. Băsescu a adăugat că nu are dubii că şi şeful statului rus este gata să garanteze că nicio rachetă de pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată România, transmite Mediafax. Întrebat în legătură cu declaraţiile preşedintelui Dmitri Medvedev potrivit cărora Rusia ar putea abandona noul tratat de dezarmare nucleară START cu SUA cu riscul de a reveni la epoca Războiului Rece, preşedintele a spus că România tratează cu respect poziţia oricui, dar îşi urmăreşte interesul naţional.”Eu n-aş face o dramă din această afirmaţie. România şi-a asumat nişte obligaţii, elemente ale scutului antirachetă româno-american deocamdată – şi mai târziu va deveni un scut NATO – se vor amplasa. Ne vedem de interesul nostru naţional şi tratăm cu respect poziţia oricui”, a spus preşedintele la TVR1. Şeful statului nu a dorit să comenteze declaraţii ale altor oficiali ruşi. „Dacă este de luat în consideraţie o declaraţie, este cea a preşedintelui Medvedev şi trebuie tratată cu condescendenţa necesară unui şef de stat, a unei mari puteri nucleare. Ceea ce nu înseamnă că vreo clipă punem sub semnul întrebării aranjamentul nostru cu Washingtonul. Ceea ce înseamnă că domnului preşedinte Medvedev, la momentul potrivit, va trebui să-i dăm confortul că aceste instrumente militare nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse şi mai ales că – n-am niciun dubiu – domnul Medvedev este gata să dea şi dânsul României garanţii că nicio rachetă care există acum pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată teritoriul României”, a comentat preşedintele. El a adăugat că, la rândul său, România constată că nu are nicio garanţie din partea Rusiei. „Dânsul (Dmitri Medvedev, n.red.) doreşte garanţii juridice. Sigur că şi România se întreabă : Oare noi avem vreo garanţie juridică? Constatăm că n-avem. Avem dreptul să discutăm subiectul”, a spus preşedintele.
Militarii rusi reactioneaza
Proiectul de scut antirachetă american în Europa de Est va prezenta un „pericol real” pentru forţele strategice nucleare ruse după 2015, a apreciat vineri un general al Statului Major al forţelor armate ruse. Situaţia se va schimba începând cu a treia şi a patra etapă de modernizare a acestor echipamente după 2015, când scutul va fi dotat cu „până la 300 de interceptori”, a declarat generalul Andrei Tretiak, şeful regiunii Europa de Est a Statului Major, citat de agenţiile ruse. „Va fi un pericol real pentru forţele noastre strategice nucleare”, a adăugat el, subliniind că raza de acţiune a interceptorilor americani din Polonia va fi „foarte aproape de frontierele ruseşti”. Statele Unite şi Polonia au semnat în iulie un protocol ce concretizează acordul Poloniei de a găzdui o componentă a viitorului scut antirachetă american în Europa, care irită Moscova. O nouă etapă a început la 3 mai, odată cu semnarea unui acord între Statele Unite şi România pentru amplasarea unor elemente ale viitorului scut în această ţară. Moscova, care cere Washingtonului să o implice în acest proiect, a solicitat un minim de garanţii că aceste instalaţii nu constituie o ameninţare împotriva potenţialului său de disuasiune nucleară. „Vom putea vorbi despre cooperare numai dacă vom reuşi să obţinem o garanţie privind scutul american”, a subliniat generalul Tretiak. „O simplă declaraţie nu va fi suficientă. Avem nevoie de un acord juridic viabil”, a adăugat el. La rândul său, şeful Statului Major al forţelor armate ruse, generalul Nikolai Makarov, a declarat că proiectul de scut antirachetă riscă să genereze o nouă cursă a înarmării. „Rusia va fi obligată să ia o serie de măsuri pentru a face faţă scutului, şi din acest moment, sunt sigur că va începe o cursă a înarmării de care nimeni nu are nevoie”, a declarat el, citat de presa rusa. „Declaraţiile părţii americane potrivit cărora scutul din Europa nu ameninţă Rusia sunt, în opinia noastră, pentru moment, afirmaţii fără probe”, a adăugat el.Preşedintele Dmitri Medvedev a avertizat încă o dată, miercuri, împotriva riscului unui nou Război Rece dacă Statele Unite nu vor implica Rusia în proiectul de scut antirachetă. Washingtonul a reafirmat că acest scut „nu va fi îndreptat împotriva Rusiei”.
de Razvan Iorga | dec. 14, 2009 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Uncategorized @ro
Deranjate de apartenenta la atitudinea pro-romaneasca si pro-europeana a speakerului Parlamentului si totodata seful interimar al statului de peste Prut, Mihai Ghimpu, cercurile conducatoare de la Moscova au inceput sa isi manifeste tot mai intens nemultumirile vizavi de aceasta politica a autoritatilor de la Chisinau. De asemenea, diplomatia rusa a trimis tot mai multe sageti inspre presedintele roman Traian Basescu, calificand drept inacceptabila folosirea vizitei secrete la Moscova intreprinsa de candidatul PSD, Mircea Geoana, drept arma de campanie electorala. Directia politica a Chisinaului a deranjat inca de la inceputurile Aliantei pentru Intergrare Europeana formata din cele patru formatiuni de centru-dreapta care au trecut pragul electoral la ultimele alegeri parlamentare din vara acestui an. Apogeul tensiunilor pe relatia Moscova-Chisinau a atins insa apogeul pe 1 decembrie (Ziua Nationala a Romaniei), cand autoritatile de la Chisinau au decis serbarea acestei zile pe intreg teritoriul Republicii Moldova, fapt ce, impreuna cu declaratiile lui Mihai Ghimpu, au pus pe jar Moscova care isi vede amenintata pozitia de forta pe care o are in viata politica de la Chisinau. „Astazi este ziua romanilor, iar eu sunt roman”, a declarat presei, Mihai Ghimpu. El a anuntat ca a expediat o felicitare presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in care i-a urat sanatate, relatii bune, si „sa nu uitam ca sangele apa nu se face”, a adaugat el. Acesta a fost practic detonatorul retoricii moscovite. La aceasta manifestare organizata de 1 decembrie la Chisinau au participat si simpli cetateni, in special tineri, cu drapele ale Romaniei si panglici tricolore, precum si un grup de copii de 8-10 ani, imbracati in costume nationale. Un sobor de preoti de la Mitropolia Basarabiei a cantat „Multi Ani Traiasca!” Romaniei, dupa care au organizat si un Te Deum. „Ma mandresc ca sunt roman si ma mandresc ca sunt mai multi ca mine”, a declara atunci Petru, un tanar de 20 de ani. „Astazi este ziua tuturor romanilor, o zi care dainuie in sufletele noastre ca un exemplu de unitate si forta”, considera Eugenia. De asemenea, sarbatoarea a fost marcata de organizarea unei „Hori a Unirii” in Piata Unirii Principatelor si un mars cu genericul „Fratii vor fi in veci frati”. Organizatia de tineret al Partidului Liberal condus de Mihai Ghimpu s-a ocupat de acsemenea de organizarea concertului „Hai sa dam mana cu mana”, pentru ca seara sa fie realizata o harta a Romaniei in lumanari in scuarul Operei Nationale. Aceste evenimente au fost primite cu bucurie de majoritatea cetatenilor Chisinaului, dar cu raceala de liderii de la Moscova. Mihai Ghimpu a declarat atunci ca in cei 18 ani de independenta, Republica Moldova a beneficiat de sprijinul constant si absolut dezinteresat al Romaniei, chiar daca fosta conducere de la Chisinau a evitat sa recunoasca acest lucru. „A fost alaturi de noi o Romanie care ne-a fost intotdeauna un prieten adevarat, indiferent de tensiunile existente si momentele de cotitura pe care le-am parcurs, un partener de incredere, interesat de dezvoltarea democratica a Republicii Moldova pe calea integrarii europene. O Romanie care ne-a intins prieteneste mana atunci cand aveam nevoie. Scuze, draga Romanie, ca n-au stiut ce fac. Iti multumim”, a spus presedintele interimar al Republicii Moldova.
Opinie impartasita
Temerile Kremlinul au fost dezbatute recent si de analistii de relatii internationale de la Moscova care opineaza ca unirea Republicii Moldova cu Romania devine tot mai reala, dupa schimbarea de putere produsa la Chisinau, desi la nivel oficial este respinsa o asemenea perspectiva, este de parere politolog rus Stanislav Belkovski, presedintele Institutului moscovit pentru Strategie Nationala. „In prezent, in Moldova sunt oameni care nu ascund ca unirea cu Romania este o problema a viitorului apropiat. Seful parlamentului si presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, vorbeste deschis despre acest lucru. Si cu toate ca, la nivel oficial, se neaga acest lucru, eu cred ca, dupa evenimentele din aprilie (de la alegerile parlamentare de la Chisinau), dupa schimbarea de putere, dupa ce Partidul Comunistilor a trecut in opozitie, unirea Republicii Modova cu Romania devine tot mai reala”, a declarat politologul rus intr-un interviu pentru agentia Lenta PMR. El declara in continuare ca nu se poate vorbi de „nicio integrare europeana a Republici Moldova, nici in viitorul apropiat, nici in perspectiva indepartata”. „Si aceasta nu depinde de relatiile cu Romania, care este deja membru al UE, ci pentru ca UE nu se va extinde in urmatorul deceniu. Vechii membri, fondatorii UE, nu sunt interesati in extinderea Uniunii in perspectiva istorica apropiata”, a afirmat analistul rus. De asemenea, acesta a mai opinat ca in cazul unei uniri a Romaniei cu Republica Moldova, Moscova va recunoaste imediat independenta Transnistria, dar si Romania deoarece Bucurestiul nu are nevoie de un apendice precum Transnistria, care ar risca sa devina un fel de Cecenia in interiorul noului stat format.
Presa la atac
Odata cu organizarea turului doi al alegerilor prezidentiale din Romania pe data de 6 decembrie, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta scria ironic ca moldovenii aleg intre doi presedinti deodata: cel al Romaniei si cel al Republicii Moldova. In republica au fost deschise 13 sectii de votare, iar la una dintre ele s-a prezentat si presedintele interimar al republicii, Mihai Ghimpu, care este cetatean al ambelor tari. De asemenea, jurnalistii rusi incearcau sa acrediteze ideea ca, potrivit Consititutiei, inaltii functionari si deputatii sunt obligati sa renunte la al doilea pasaport, desi exista multe controverse in jurul acestei legi introduse in 2007 de comunistii lui Vladimir Voronin. Se stie ca „romanii moldoveni” au votat in alegerile din Romania pentru Traian Basescu, insa, indiferent cine ar veni la putere la Bucuresti, acest lucru nu se va rasfrange asupra relatiilor dintre cele doua tari. „Alegatorii romani din Republica Moldova voteaza pentru puterea romana si astfel se explica voturile favorabile acordate lui Basescu”, explica analistul si academicianul Arcadie Barbarosie, in opinia caruia, „daca presedinte al Romaniei va deveni Mircea Geoana, acest lucru nu va schimba nimic nici in ceea ce priveste atitudinea Bucurestiului fata de Chisinau, nici in ceea ce priveste atitudinea Chisinaului fata de Bucuresti”. „Noua putere din Republica Moldova a luat cursul spre UE, iar Bucurestiul va promova in continuare integrarea europeana a Chisinaului”, conchide analistul citat de Nezavisimaia Gazeta. In toata aceasta teorie a consipiratiei, jurnalistii rusi atrag si Ucraina, citandu-l pe unul dintre candidatii la presedintia Ucrainei care incearca sa isi faca campaniei il ultima vreme promovand fatis o atitudine anti-romaneasca. „Azi-maine Ghimpu va conduce oficial Republica Moldova si deja este foarte clar ca el va duce tara spre lichidarea suveranitatii sale si spre alipirea la Romania. Acest lucru lezeaza direct interesele de baza ale Ucrainei„, a declarat Tighipko, citat publicatia amintita. Ziarul rus subliniaza ca unirea Republicii Moldova cu Romania este principala lozinca a Partidului Liberal, pe care Ghimpu il conduce impreuna cu nepotul sau, primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca. Principalul sprijin al acestui partid il constituie studentii, in timp ce, potrivit Nezavisimaia Gazeta, intelectualii si cealalta parte a tineretului national sunt electoratul altui partid politic: cel Liberal-Democrat, condus de premierul Vlad Filat.
Biserica scoasa in fata
Acelasi ziar, scria luni ca cetatenii Republicii Moldova au o noua zi libera: de 25 decembrie, ziua Craciunului potrivit calendarului gregorian, cum se serbeaza el in Romania si in toate celelalte tari ale Uniunii Europene (UE). Noua zi marcata cu rosu in calendar este, potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, „un trend al vremurilor noi, intruchipate de noua putere de la Chisinau”. La ora actuala, republica este condusa de pro-occidentali, de pro-europeni, de pro-atlantisti, ceea ce in linii mari nu este nici bine, nici rau, afirma publicatia rusa. Orientarea politica a partidelor liberale venite la putere in Republica Moldova este problema lor personala, dupa cum o problema personala este si alegerea Bisericii si a Religiei. Insa, in pofida obligatiilor pe care le-a delegat lor societatea, ele sunt obligate sa tina cont de alegerile corespunzatoare ale diverselor grupuri ale societatii, care intruchipeaza de fapt electoratul. Deocamdata, insa, noua putere de la Chisinau proclama noi sarbatori, care ar putea dezbina societatea mai puternic decat orice lozinca politica, considera cotidianul moscovit, notand ca Republica Moldova este o tara ortodoxa, legata istoric si canonic de Biserica Ortodoxa Rusa. Reprezentantii noii puteri sunt si ei ortodocsi, dar se considera facand parte din Biserica Ortodoxa Romana, scrie sursa citata. De asemenea, Mitropolia Moldovei, subordonata Patriarhiei ruse, solicita autoritatilor de la Chisinau sa revada decizia „samavolnica” – luata in premiera anul acesta – de a declara data de 25 decembrie, cand este serbat Craciunul pe stil nou, drept zi libera, informeaza portalul Interlic. Potrivit unui comunicat al Mitropoliei Moldovei, decizia autoritatilor de a declara ziua de 25 decembrie drept zi libera cu recuperare ulterioara „a starnit zarva si nedumerire”, cu atat mai mult ca atat Mitropolia Moldovei, cat si Mitropolia Basarabiei (care se subordoneaza Bisericii Ortodoxe Romane – n.r.), conform statutului, se conduc dupa calendarul iulian, ceea ce presupune sarbatorirea Craciunului la 7 ianuarie. Cele doua biserici din Republica Moldova, Mitropolia Moldovei si Mitropolia Basarabiei, situate adesea pe pozitii antagonice, s-au implicat divergent si in campania electorala de anul acesta din R. Moldova, desi potrivit canoanelor si a legislatiei, in Republica Moldova, Biserica este separata de structurile statului si nu se implica in activitatea politica. Astfel, preotii din Mitropolia Moldovei, care se supune canonic Rusiei, au sustinut Partidul Comunistilor, iar cei din Mitropolia Basarabiei, subordonata Bucurestiului, au preferat partidele de opozitie. Cele doua biserici – romana si rusa – au avut la sfarsitul anului 2007 o disputa legata de Mitropolia Basarabiei, dupa ce Sfantul Sinod al BOR a decis reactivarea a trei eparhii pe teritoriul Republicii Moldova. in decembrie, fostul patriarh rus, Aleksei al II-lea, afirma ca decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane privind reactivarea celor trei eparhii ale Mitropoliei Basarabiei pe teritoriul Republicii Moldova este un „amestec brutal si o incalcare a normelor canonice ale Bisericii Ortodoxe Ruse”.
Basescu, un ghimpe in coasta
Nici presedintele roman Traian Basescu nu a fost ocolit de criticile Moscovei. Rusia vrea ca presedintele Traian Basescu sa arate respect fata de Rusia si fata de politica externa a Kremlinului, a spus purtatorul de cuvant al institutiei, Andrei Nesterenko, la o conferinta de presa. Ministerul rus de Externe a publicat in urma cu o zi un comentariu in care califica drept „neprietenesti” declaratiile presedintelui Traian Basescu la adresa Rusiei facute in perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale. „La Moscova s-a atras atentia asupra faptului ca in timpul campaniei electorale presedintele Romaniei, Traian Basescu, a facut in repetate randuri declaratii neprietenesti la adresa Rusiei. in confruntarea cu rivalul sau politic, el a incercat sa joace pe „cartea ruseasca”, sa acuze tara noastra de tentative de implicare in afacerile interne” ale Romaniei, se arata in comunicatul Ministerului rus de Externe. Replica presedintelui Basescu care a deranjat Moscova o fost rostita pe 4 decembrie. Atunci Traian Basescu a replicat la o declaratie a ambasadorului rus la Bucuresti, ca „vremea Razboiului Rece a trecut” si ca Rusia „nu-si mai poate face centre de influenta” in politica romaneasca, avertizand ca, daca le va face, ele vor fi „retezate”. „Am vazut astazi (vineri, 4 decembrie – n.r.) o declaratie nefericita a ambasadorului Federatiei Ruse la Bucuresti, Alexandr Ciurilin, ca a trecut vremea Razboiului Rece. si eu ma vad nevoit, desi o voi face si oficial, sa-l atentionez ca a trecut vremea Razboiului Rece si ca nu-si mai pot face centre de influenta in politica romaneasca sau, daca si le vor face, le vom reteza. si presa rusa nu-i nevoie sa transfere campania din Romania si sa o redea pe larg la Moscova in favoarea candidatului Geoana”, a declarat Traian Basescu la B1TV, citat de Adevarul.
