de Camelia Rada | mart. 5, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Situatia de la Chisinau nu a trecut neobservata la Bruxelles. Sefa diplomatiei europene, Catherine Ashton, si comisarul european pentru extindere, Stefan Füle, cer grupurilor politice din Parlamentul de la Chisinau angajarea „fara intarziere” in dialog pentru realizarea unei majoritati stabile. „Am luat act de votul de neincredere de astazi al Parlmentului Republicii Moldova care produce demiterea guvernului de la Chisinau. Acest vot are loc intr-un moment cand Republica Moldova a facut progrese substantiale in procesul de liberalizare a vizelor si era foarte aproape incheierea ambitioaselor negocieri pentru Acordul de Asociere cu UE”, afirma Ashton si comisarul Füle, intr-un comunicat de presa comun transmis marti. Cei doi inalti oficiali UE solicita grupurilor politice si parlamentarilor neafiliati din legislativul de la Chisinau „sa demareze fara intarziere intr-un dialog politic autentic, care sa duca la realizarea unei majoritati puternice, stabile si angajata in promovarea valorilor democratice si a statului de drept, precum si in urmarirea drumului spre asocierea politica si integrarea economica cu UE, spre beneficiul cetatenilor Republicii Moldova”. Guvernul moldovean condus de premierul Vlad Filat a fost demis in urma unei motiuni de cenzura votate marti in Parlament. Motiunea, depusa de Partidul Comunistilor din R.Moldova, a fost votata de 54 de parlamentari.
de Razvan Iorga | mart. 5, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul demis al Republicii Moldova, VLad Filat
Cabinetul Filat II a cazut marți la vot in Parlamentul de la Chisinau, dupa ce saptamana trecuta fusese initiata o motiune de cenzura impotriva sa. Sustinatorii motiunii au invocat acte de coruptie sustinute sau tolerate de guvern, in special de Vlad Filat, dupa aparitia recenta a unor interceptari telefonice in care premierul indica sefului FISC-ului de peste Prut care sunt firmele care trebuie sau nu controlate. Liderul comunistilor, Vladimir Voronin, a declarat ca dupa demiterea guvernului, in Republica Moldova trebuie sa fie organizate alegeri parlamentare anticipate, pentru a fi schimbata intreaga guvernare. „Astazi 84% dintre cetateni considera ca Moldova merge intr-o directie gresita. Daca e sa fim mai corecti, nu este vorba de Moldova, ci de guvernarea moldoveneasca care merge pe aceasta cale criminala, condamnand statul la disparitie, iar poporul – la saracie si robie. Astfel, solicitand astazi demiterea Guvernului, Partidul Comunistilor declara deschis ca aceasta solicitare inseamna un singur lucru – alegeri anticipate si democratice’, a declarat el. Motiunea a fost votata de 54 deputati, din fractiunea Partisdului Comunistilor, de opozitie, a Partidului Democrat si cativa deputati neafiliati, pentru adoptare fiind necesare 51 de voturi. Partidul Liberal, desi nu a votat motiunea, a declarat ca Vlad Filat ar trebui sa demisioneze. Noi nu participam la vot doar pentru ca motiunea vine din partea comunistilor. Dar, dle Filat, prezenta dvs in fruntea guvernului inseamna moartea Aliantei. Moartea Aliantei inseamna moartea vectorului european. Noi nu putem merge la alegeri cu o alianta in frunte cu dvs’, potrivit liderului PL, Mihai Ghimpu.
Filat a indemnat la boicotarea motiunii
in acelasi timp, Partidul Liberal Democrat, care a invocat mai multe succese ale guvernului Filat, i-a indemnat pe colegii din alianta sa nu voteze motiunea, pentru ca aceasta va avea efecte extrem de negative asupra Republicii Moldova si viitorului sau european. ‘Azi, de fapt, se pune problema motiunii de cenzura nu impotriva guvernului, nu impotriva lui Filat. Motiunea este impotriva statului Republica Moldova, impotriva viitorului nostru european, impotriva bunastarii oamenilor’, a declarat vicepresedintele parlamentului, Liliana Palihovici. De asemenea, potrivit liberal-democratilor, demiterea guvernului va duce inevitabil la alegeri parlamentare anticipate. Vlad Filat a ocupat functia de prim-ministru al Republicii Moldova din 25 septembrie 2009. Actualul guvern este al doilea condus de Filat si a fost investit la 14 ianuarie 2011. Vlad Filat este al doilea premier al Republicii Moldova ca longevitate, dupa Vasile Tarlev (2001-2008) si este cel mai longeviv premier care a condus un guvern de coalitie. Acesta este al doilea guvern din istoria Republicii Moldova care a fost demis prin motiune de cenzura, dupa guvernul Sturza, in 1999.
Ce urmeaza din punct de vedere procedural?
Potrivit legislatiei, Filat urmeaza sa prezinte in decurs de trei zile demisia guvernului in fata presedintelui Nicolae Timofti. Ulterior, seful statului va initia consultari cu fractiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat pentru functia de prim-ministru. Daca in decurs de 45 de zile de la prima solicitare parlamentul nu va accepta vreun candidat, acesta poate fi dizolvat si organizate alegeri parlamentare anticipate. Pana la numirea unui nou guvern, actualul cabinet de ministri va indeplini numai functiile de administrare a treburilor publice. Motiunea a fost votata in contextul unei crize politice din Alianta pentru Integrare Europeana, care practic s-a dizolvat dupa ce Filat a anuntat la 13 februarie ca denunta acordul de constituire a acesteia. Au urmat mai multe atacuri intre Partidul Liberal Democrat pe care il conduce Vlad Filat si Partidul Democrat al presedintelui parlamentului, Marian Lupu. PLDM si opozitia comunista au votat pentru desfiintarea functiei de prim-vicepresedinte al parlamentului, detinuta de Plahotniuc. intre timp, Centrul National Anticoruptie, condus de un apropiat al PDM, a vorbit despre mai multe dosare in care sunt implicati ministri apropiati lui Filat, iar seful fiscului a fost arestat pentru coruptie si abuz de putere. in presa au aparut si inregistrari ale unor convorbiri telefonice in care Filat ii dadea indicatii sefului fiscului. Mai multe intrevederi dintre liderii AIE nu au adus niciun rezultat. De asemenea, presedintele Nicolae Timofti nu a reusit sa-i convinga pe cei trei lideri sa reia negocierile pentru continuarea Aliantei pentru Integrare Europeana.
Scenarii posibile
Dupa demiterea guvernului, exista mai multe scenarii. Unul dintre acestea ar fi ca cele trei partide sa reia negocierile pentru formarea unui nou executiv, dar aceasta posibilitate este destul de complicata, in urma antagonismelor dintre cele trei partide si mai ales pentru ca Lupu a declarat ca nu va accepta un nou guvern condus de Filat, in timp ce formatiunea acestuia a anuntat ca va accepta doar aceasta candidatura. Un alt posibil scenariu ar fi formarea unui guvern de coalitie intre comunisti si Partidul Democrat sau Partidul Liberal Democrat, dar comunistii au declarat in repetate randuri ca nu vor accepta un guvern de coalitie si se pronunta pentru alegeri parlamentare anticipate. De fapt, scenariul anticipatelor pare sa fie cel mai plauzibil in situatia creata. incepand cu anul 2009, in Republica Moldova au avut loc deja trei scrutine parlamentare. Guvernul Filat 2 a fost investit in funcție pe data de 14 ianuarie 2011, prin votul celor 59 de deputati din Alianta pentru Integrare Europeana și a fost format din 21 de membri. Investirea Guvernului Filat 2 a avut loc in urma semnarii Acordului de Constituire a AIE. Conducerea Guvernului a fost asigurata de premierul Vlad Filat si de patru viceprim-ministri, dintre care doi fara portofoliu. Este vorba despre vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, si de viceprim-ministrul pentru problemele sociale, Mihai Moldovanu.
de Razvan Iorga | mart. 4, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele României, Traian Basescu, a declarat luni in cadrul unei conferinte de presa ca actorii politici de la Chisinau sa nu rateze posibilitatea ca in aceasta toamna sa semneze Acordul de asociere la UE si ca AIE trebuie sa ramana unita pentru realizarea acestui deziderat. „Sper din tot sufletul ca Alianta pentru Europa sa ramana in picioare, e esential ca la Vilnius, la intalnirea Parteneriatului Estic, Moldova sa ramana teafara si sa se poate semna acordul de parteneriat intre UE si Moldova. Sper din tot sufletul ca Moldova sa nu rateze maine”, a declarat Traian Basescu in singura sa interventie de la izbucnirea acestei crize interne peste Prut.
de Razvan Iorga | mart. 3, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Comemorarea a 21 de ani de la izbucnirea conflictului de pe Nistru nu a trecut fara provocari din partea separatistilor de la Tiraspol. Zeci de militieni transnistreni, deranjati de prezenta drapelului Republicii Moldova in cimitirul de la Corjova, au incercat sambata sa intimideze multimea venita la comemorare, relateaza moldova.org. Militienii separatisti au cautat sa intervina la numai cateva minute dupa ce drapelul a fost ridicat, insa tentativa lor a fost stopata de politiștii civili prezenti la eveniment. Dupa mai multe discutii dintre vice-comisarul de Dubasari și militieni, aceștia au ramas la poarta cimitirului cu conditia ca drapelul sa fie coborat. Cu toate acestea, zeci de militieni continuau sa vina, ajungand intr-un final la circa 30 la numar. Printre ei se aflau și doi pacificatori din partea Rusiei. Amenintarile din partea militienilor nu au intarziat sa apara: „Inca o data ne-am convins ca sunteti ticaloși… Data viitoare vom pune un militioner chiar langa cruce”, spunea unul din ei. Inca de dimineata satul era impanzit de militieni care puteau fi vazuti la aproape fiecare intersectie, mai scrie sursa citata. Si asta cu toate ca din punct de vedere administrativ, Corjova se afla sub jurisdictia autoritatilor de la Chișinau, insa pretinsa administratie de la Tiraspol o considera ca fiind parte a Transnistriei. In data de 2 martie 1992 a fost declansat conflictul armat de pe Nistru. Corjova are o semnificatie aparte deoarece aici s-a tras primul foc. Potrivit datelor oficiale, in conflictul armat de pe Nistru au murit aproximativ 300 de persoane, in timp ce alte 3.500 au ramas invalide.
de Razvan Iorga | feb. 28, 2013 | Alte regiuni, Info Militar, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Bucurestiul si Washingtonul mentin un contact strans in legatura cu amplasarea elementelor scutului american antiracheta pe teritoriul Romaniei. Dovada sta intalnirea de miercuri intre ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlatean si noul secretar de stat al SUA, John Kerry, cu ocazia reuniunii ministeriale informale a sefilor diplomatiilor din statele membre NATO si UE. In cadrul discutiilor a fost trecut in revista si stadiul procesului de punere in aplicare concreta a Acordului bilateral privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al SUA din Romania, din 2011, care se desfasoara conform calendarului convenit, ministrul roman informandu-l pe omologul sau despre evolutiile procesului de pregatire a Bazei de la Deveselu, inclusiv cele din perioada urmatoare, astfel incat facilitatea de aparare antiracheta sa devina operationala la orizontul anului 2015. „Discutiile au relevat stadiul excelent al relatiei bilaterale, ai carei parametri sunt definiti prin ‘Declaratia Comuna de Parteneriat Strategic pentru secolul XXI intre Romania si Statele Unite ale Americii’ din septembrie 2011, precum si oportunitatile de viitor ale interactiunii bilaterale”, se arata intr-un comunicat al MAE. Secretarul american de stat a reconfirmat sprijinul pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre cele doua state. „Ministrul Titus Corlatean a reafirmat locul privilegiat pe care relatia cu Statele Unite il ocupa in politica externa a Romaniei. in acest sens, a fost subliniata importanta concretizarii unei agende relevante de contacte politico-diplomatice la nivel inalt pentru anul 2013, atat la Washington, cat si la Bucuresti, pentru a dinamiza si aprofunda Parteneriatul Strategic dintre cele doua tari”, relateaza MAE, precizand ca „secretarul de stat american a exprimat disponibilitate in acest sens”. John Kerry a preluat functia de secretar de stat la 1 februarie, succedandu-i in acest post lui Hillary Clinton.
Situatia de la Chisinau nu a trecut neobservata la Bruxelles. Sefa diplomatiei europene, Catherine Ashton, si comisarul european pentru extindere, Stefan Füle, cer grupurilor politice din Parlamentul de la Chisinau angajarea „fara intarziere” in dialog pentru realizarea unei majoritati stabile. „Am luat act de votul de neincredere de astazi al Parlmentului Republicii Moldova care produce demiterea guvernului de la Chisinau. Acest vot are loc intr-un moment cand Republica Moldova a facut progrese substantiale in procesul de liberalizare a vizelor si era foarte aproape incheierea ambitioaselor negocieri pentru Acordul de Asociere cu UE”, afirma Ashton si comisarul Füle, intr-un comunicat de presa comun transmis marti. Cei doi inalti oficiali UE solicita grupurilor politice si parlamentarilor neafiliati din legislativul de la Chisinau „sa demareze fara intarziere intr-un dialog politic autentic, care sa duca la realizarea unei majoritati puternice, stabile si angajata in promovarea valorilor democratice si a statului de drept, precum si in urmarirea drumului spre asocierea politica si integrarea economica cu UE, spre beneficiul cetatenilor Republicii Moldova”. Guvernul moldovean condus de premierul Vlad Filat a fost demis in urma unei motiuni de cenzura votate marti in Parlament. Motiunea, depusa de Partidul Comunistilor din R.Moldova, a fost votata de 54 de parlamentari.
