Comunistii si liberalii de peste Prut vor demisia ministrului Apararii, Vitalie Marinuta

Comunistii si liberalii de peste Prut vor demisia ministrului Apararii, Vitalie Marinuta

marinuta dm2Declarațiile facute de ministrul Apararii, Vitalie Marinuta, potrivit carora armata Republicii Moldova este pregatita sa respinga orice atac din partea separatistilor transnitreni, a incins spiritile in Parlamentul de Chisinau in opozitie. Comunistii si liberalii au cerut joi demisia ministrului Apararii, Vitalie Marinuţa si au amenintat ca vor depune o motiune de cenzura. Deputaţii sunt nemulţumiţi de declaraţiile facute de Vitalie Marinuţa in legatura cu situaţia din regiunea transnistreana. Acesta declara intr-un interviu de presa ca Armata Naţionala este pregatita sa riposteze in cazul unui atac din partea forţelor separatiste de la Tiraspol. „Ieri ministrul Apararii a facut o declaraţie hazardata si iresponsabila. Consideram ca pentru astfel de declaraţii trebuie sa fie demis”, a declarat liberalul Valeriu Munteanu. De asemenea, comunistii susţin ca Vitalie Marinuţa ar fi incalcat legea lansand asemenea declaraţii. Ei au cerut ca ministrul sa nu participe la sedinţa speciala Parlamentului in problema transnistreana.In debutul sedintei de joi, comunistii l-au huiduit si l-au fluierat pe presedintele Nicolae Timofti, prezent la sedinţa, dupa care au cerut ‘sa fie adus imediat’ premierul Iurie Leanca, aflat intr-o deplasare peste hotare. De asemenea, opoziţia comunista de la Chisinau a cerut sa fie excluse de pe ordinea de zi proiectele ce ţin de ratificarea Tratatului de frontiera cu Romania si a Acordului privind cooperarea in domeniul militar. ‘Aceasta este o adevarata provocare, mai ales in ziua in care discutam situaţia din regiunea transnistreana’, a declarat deputatul comunist Grigore Petrenco.

Marinuta despre potentialul militar de peste Prut

Marinuţa a declarat ieri pentru presa din Romania ca Republica Moldova este pregatita sa riposteze in cazul unui atac al separatistilor transnistreni. „Da, situaţia este tensionata, si nu de ieri, de azi. Este tensionata de ani buni, dar, luand in considerare ultimele evoluţii, in special promulgarea legii cu privire la asa-numita frontiera de stat a Transnistriei, se schimba puţin accentele si in soluţionarea conflictului transnistrean. Totodata, cred ca nu trebuie sa trecem la isterie sau la panica in legatura cu un potenţial conflict militar. Eu sunt ferm convins ca nu sunt premise pentru un conflict militar, asta pentru ca potenţialul, atat a asa-numitelor forţe transnistrene, cat si al contingentului rus din regiunea transnistreana a Republicii Moldova, nu permite declansarea unui conflict militar. Interesele, necesitaţile lor, la momentul actual, nu sunt in favoarea unui conflict militar”, a declarat Vitalie Marinuţa. El a adaugat ca nici Transnistria nu este pregatita pentru un conflict militar si nici Rusiei nu i s-ar permite suplimentarea contingentului militar din Transnistria

Share our work
Comunistii lui Voronin refuza sa comemoreze victimele deportarilor sovietice

Comunistii lui Voronin refuza sa comemoreze victimele deportarilor sovietice

deportari Basarabia sm2

Parlamentarii PCRM a refuzat joi sa participa la un moment de reculegere tinut in plenul Legislativului cu ocazia comemorarii a 72 de ani de la primul val de deportari in masa din Basarabia. Solicitarea a venit din partea deputatului neafiliat Mihai Godea, in contextul in care astazi se implinesc 72 de ani de la primul val de deportari in masa din Basarabia, informeaza Publika TV. „Astazi se implinesc 72 de ani de la primul val de deportari in masa din Basarabia. Propun sa tinem un minut de reculegere si rog deputatii sa sustina aceasta idee”, a declarat Mihai Godea. „Vad ca PCRM a ramas pe scaune la solicitarea lui Godea. Ori Godea nu a fost suficient de explicit, ori comunistii nu au inteles. Era crestineste si normal sa-i pomenim”, a mentionat deputatul liberal Valeriu Munteanu. Initiativa lui Mihai Godea, insa, nu a fost sustinuta de cei din PCRM, cei din grupul Dodon si deputatul neafiliat Vadim Misin, care nu s-au ridicat de pe scaune. Acest lucru i-a deranjat pe deputatii liberali. In anii celui de-al Doilea Razboi Mondial, dar si dupa, basarabenii au fost deportati de regimul sovietic in lagare de munca din Siberia si Kazahstan. Basarabenii, dintre care multi din elita societatii, au fost deportati in trei valuri: iunie 1941, iulie 1949 si aprilie 1951. Marea majoritate a lor nu s-a mai intors niciodata.

Manifestari in memoria ostasilor

In paralel, ambasada Romaniei la Chisinau, Mitropolia Basarabiei si autoritatile locale din Cantemir, Cania si Tighina comemoreaza, joi, Ziua Eroilor in memoria soldatilor cazuti in cele doua razboaie mondiale. potrivit unui comunicat al Ambasadei Romaniei, manifestarile vor include sfanta si dumnezeiasca liturghie la biserica din Cania, oficiata de un sobor de preoti condus de Mitropolitul Basarabiei, Arhiepiscop al Chisinaului si Exarh al Plaiurilor, inaltpreasfintitul Petru Paduraru; ceremonialul religios de pomenire a eroilor si a depunerii de coroane la Cimitirul de onoare al ostasilor romani tiganca; cuvant de deschidere adresat de atasatul roman al apararii, colonelul Dumitru Neacsu; ceremonial religios oficiat de un sobor de preoti condus de Mitropolitul Basarabiei si Arhiepiscop al Chisinaului, inaltpreasfintitul Petru Paduraru; alocutiunea Ambasadorului Romaniei in Republica Moldova, excelenta sa domnul Marius Lazurca; moment de reculegere in memoria ostasilor romani; alocutiuni ale autoritatilor locale, veteranilor de razboi; depuneri de flori la mormintele ostasilor romani; scurt program artistic oferit de copiii de la Casa de Cultura „Nicolae Sulac” din Cantemir. De asemenea, autoritatile de la Iasi organizeaza evenimente similare la monumentul Eroilor Romani din Primul Razboi Mondial 1916 – 1918 din cimitirul Eternitatea, la monumentul Eroilor Romani din al Doilea Razboi Mondial, la mormantul Eroului slt. Bogdan Valerian Hancu, precum si la cimitirul militarilor rusi din cele doua razboaie mondiale, cimitirul militarilor francezi din Primul Razboi Mondial, cimitirul militarilor Germani din al Doilea Razboi Mondial sau la cimitirul eroilor evrei. Vor mai fi manifestari la cimitirul eroilor romani din comuna Letcani, dar si la monumentul eroilor romani din al Doilea Razboi Mondial, la cimitirul eroilor Galata, cimitirul eroilor de la Spitalul Socola, precum si la Monumentul Vultur din zona Bucium, Monumentul Eroilor la Biserica „Sf. Nicolae” Copou si la Cimitirul Eroilor din Comuna Rediu.

Share our work
Secera si ciocanul Comunistilor, revin legal la Chisinau

Secera si ciocanul Comunistilor, revin legal la Chisinau

secera si ciocanul sm2Curtea Constitutionala a declarat miercuri drept neconstitutionala legea cu privire la interzicerea secerii și ciocanului – simbolurile ideologiei comuniste. Pentru aceasta decizie au votat trei din cei patru judecatori care au examinat sesizarea depusa de un grup de deputati comunisti. Legea privind condamnarea regimului totalitar comunist si interzicerea simbolurilor comuniste a fost adoptat de Parlamentul de la Chișinau la 12 iulie 2012 si a intrat in vigoare la 1 octombrie anul trecut. Vicepreședintele PL Valeriu Munteanu a declarat miercuri ca decizia Curtii Constitutionale ii va motiva și mai mult pe liberali in lupta pentru adevarul istoric. „Exista adevarul istoric și nimeni nu o sa-l anuleze. Decizia de azi a Curtii Constitutionale ne motiveaza in lupta noastra ca toata moștenirea din regimul sovietic sa fie ștearsa și redusa la zero. Vom gasi alte solutii. Aceasta hotarare servește drept baza pentru ca Partidul Liberal sa vina cu alte initiative legislative”, a declarat Munteanu. De cealalta parte, Partidul Comuniștilor saluta decizia Curtii Constitutionale prin care simbolurile regimului comunist, secera și ciocanul, au fost declarate legale. „insa, aceasta hotarare a CC nu este gest nobil de buna credinta a sistemului judecatoresc, ci rezultatul unei lupte politice deschise, indraznete si principiale purtate de comunisti si societatea civila, impotriva regimul anti-democratic, impotriva politicii de distrugere a statalitatii moldovenesti, a bazelor politice și istorice ale statului. Pe intreg parcursul acestui an, de cand au fost interzise simbolurile comuniste, secera și ciocanul au ramas pe bannerele noastre. Astfel, secera și ciocanul au devenit un simbol al rezistentei fata de nedreptatile puterii”, se mentioneaza intr-un comunicat al PCRM.

Share our work
Voronin vrea sa scape la votare de moldovenii din diaspora

Voronin vrea sa scape la votare de moldovenii din diaspora

Vladimir Voronin fm2Liderul Comunistilor de la Chisinau, Vladimir Voronin, ar face orice sa saboteze dreptul de vot al moldovenilor din diaspora, deoarece majoritatea sunt votanti ai altor partide. Alaturi de comunisti a consimtit si PLDM-ul lui Filat. Liberalii si liberal-democratii au venit cu doua proiecte azi in Parlament prin care propun simplificarea procedurii de vot pentru elevi, studenti si cetatenii din diaspora. Deputatul PLDM, George Mocanu, a solicitat ca initiativa sa sa fie dezbatuta deja in sedinta de astazi Parlamentului. Argumentele lui Voronin au fost ca toti alegatorii sunt egali si nu este corect ca unele categorii sa beneficieze de anumite privilegii. „Noi cunoastem ca toti cetatenii Republicii Moldova, incepand cu varsta de 18 ani, au dreptul la vot. Noi daca vom interveni cu fragmentari pe categorii: studenti, militari, care sunt de peste hotare, noi o sa ne incurcam. Pana acum am fost incurcati definitiv. Trebuie de terminat cu aceste initiative. Noi cu totii stim ce interese stau la baza acestor propuneri. Daca nu puteti, stimati colegi, sa organizati activitatea politica si sa mobilizati alegatorii, trebuie sa ramaneti oameni constienti. Nu trebuie sa divizati alegatorii. Este o rugaminte foarte si foarte mare. Toti alegatorii au aceleasi drepturi”, a declarat liderul PCRM, deputatul Vladimir Voronin. PLDM s-a scuzat ulterior ca ar fi votat un proiect de lege fara sa il citeasca si ca a fost o „confuzie regretabila”. Liderul PLDM, Valeriu Strelet a explicat joi ca amendamentul a fost inclus de deputatii comunisti in apropierea procesului de votare, iar ei nu au stiut despre el. „Pe 3 mai s-a votat un amendament care a limitat acest drept. Este rezulatul unei confuzii, pe care o consideram regretabila. Sistemul mixt este un sistem prematur pentru Republica Moldova si a vizat pragul electoral, dar s-a dovedit ca autorii proiectului din fractiunea PCRM au mai inclus niste amendamente care nu erau discutate. Trebuie sa recunoastem ca a fost o confuzie, pe care ne vom stradui sa o reparam”, a declarat Valeriu Strelet, citat de Publika.

Share our work
Voronin se razbuna pe „transfugii” Dodon si Misin

Voronin se razbuna pe „transfugii” Dodon si Misin

MOLDOVA-VOTE-POLITICS-VORONIN

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a recunoscut ca a gandit noul prag electoral mai mare tocmai pentru ca „transfugii” Igor Dodon si Vadim Misin si formatiunile lor „dizidente” sa nu mai poata intra in viitorul Parlament. Voronin a mai spus democratia nu va avea de suferit daca partidele acestora nu vor ajunge in Parlament. „Daca nu o sa fie partidute in Parlament o sa piarda tara la capitolul democratie? Ma scuzati, dar in SUA cate partide guverneaza? Daca vrem sa luam etaloane de democratie. Nu este niciun fel de atac. Cat o sa mearga aceste partide pe spinarea cuiva? Ce realizari poate obtine acest partid dupa alegeri? Ce o sa faca el cu patru mandate?”, a declarat Voronin. PCRM si PLDM au aprobat in Parlament majorarea pragului electoral atat pentru partide, cat si pentru blocurile politice. Aceste modificari operate la sistemul electoral avantajeaza formatiunile mari, dar lipsesc de orice sansa formatiunile mici. Pragurile electorale au fost ridicate de la 4% la 6% pentru partidele politice, de la 7% la 9% pentru blocurile electorale create din doua partide si de la 9% la 11% pentru blocurile electorale din trei si mai multe partide politice. fostii comunisti Vadim Misin si Igor Dodon, in prezent lideri ai Partidului „Renasterea” si, respectiv, al Partidului Socialistilor, isi propusesera sa creeze un bloc de stanga care sa reuneasca toate partidele de pe acest esichier politic.

Share our work