Ban Ki-Moon le cere palestinienilor sa nu se grabeasca
Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, a avertizat joi că eforturile palestinienilor de a adera la agenţiile specializate ale ONU, după admiterea lor la UNESCO, ”nu sunt în folosul nimănui” şi ar putea duce la reducerea finanţărilor ce-ar afecta milioane de persoane, relatează agenţiile de presă internaţionale. Israelul îşi va înceta contribuţia sa la UNESCO, a anunţat biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu, măsura israeliană survenind în urma admiterii palestinienilor în agenţia ONU, informează Reuters. Potrivit declaraţiei guvernului israelian, decizia UNESCO din această săptămână afectează şansele de a ajunge la un acord de pace cu palestinienii şi Israelul îşi va înceta contribuţia sa anuală de două milioane de dolari. Principalul aliat al Israelului, SUA au încetat de asemenea finanţarea după votul de luni în favoarea palestinienilor. Într-un interviu pentru AP, şeful ONU a reiterat sprijinul organizaţiei mondiale faţă de un stat palestinian independent, viabil, dar a deplâns eforturile Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP) de a adera la agenţiile specializate ale ONU înainte de a adera la însăşi Organizaţia Naţiunilor Unite. Palestinienii i-au cerut Consiliului de Securitate al ONU de a-i admite cu drepturi depline la ONU şi un vot în acest sens va avea loc pe 11 noiembrie, dar SUA, un aliat de neclintit al Israelului, au ameninţat că vor opune un veto. De la depunerea cererii lor în septembrie, palestinienii au căutat să adere la agenţii ale ONU unde SUA n-au drept de veto în chestiuni de aderare. Punctul culminant a fost luni, când UNESCO a votat în favoarea admiterii în rândurile sale a Palestinei ca membru cu drepturi depline. Legislaţia americană interzice contribuţiile la organizaţii care admit în rândurile lor teritorii ce nu sunt recunoscute ca state pe plan internaţional. SUA şi Canada au tăiat fondurile pentru UNESCO, privând agenţia cu sediul la Paris de circa un sfert din finanţarea sa totală. Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP) intenţionează să ceară aderarea la alte 16 agenţii specializate ale ONU, chiar dacă Ban Ki-Moon le-a cerut în mod repetat palestinienilor să aştepte decizia Consiliului de Securitate al ONU.
NATO ‘nu are nicio intenţie de a interveni’ în Iran şi susţine căutarea unei soluţii diplomatice în dosarul nuclear iranian, a declarat joi secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, relatează AFP. 
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat joi, în unanimitate, o rezoluţie care pune capăt la 31 octombrie mandatului ce autoriza recurgerea la forţă în Libia, transmit agentiile de presa internationale. Decizia Consiliului de Securitate al ONU intervine la o zi după ce Consiliul naţional de tranziţie ceruse prelungirea misiunii NATO în Libia „până la sfârşitul anului”. CNT susţinea că, şi după moartea lui Muammar Gaddafi, ultimii luptători fideli acestuia constituie o ameninţare pentru ţară. Rezoluţia Consiliului de Securitate ordonă sfârşitul autorizării, începând de la 31 octombrie, ora Libiei 23.59, a unei zone de excludere aeriană şi a oricărei acţiuni militare vizând protejarea civililor. NATO se va reuni vineri la Bruxelles pentru a declara oficial sfârşitul misiunii aeriene în Libia, care durează de şapte luni. Rezoluţia Consiliului mai prevede relaxarea embargoului internaţional asupra livrărilor de arme către Libia, şi pune capăt îngheţării conturilor Corporaţiei naţionale libiene a petrolului, Zuetina Oil Company, ca şi restricţiilor vizând Banca centrală a Libiei, Libyan Arab Foreign Bank, Libyan Investment Authority şi Libyan Africa Investment Portfolio CNT a declarat „eliberarea” oficială a Libiei la 23 octombrie, la trei zile după moartea fostului lider Muammar Gaddafi. NATO, care a întreprins lovituri aeriene decisive pentru căderea regimului Gaddafi, a indicat că va căuta noi căi pentru a ajuta CNT în materie de securitate.
Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a salutat crearea unei comisii de anchetă asupra circumstanţelor controversate ale morţii fostului lider libian Muammar Gaddafi. „Salutăm comisia de anchetă”, a declarat purtătoarea de cuvînt Ravina Shamdasani, după anunţul în acest sens făcut de Consiliul naţional libian. „Insistăm asupra necesităţii unei judecăţi conforme legislaţiei internaţionale”, a adăugat ea, referindu-se la tratamentul deţinuţilor. Purtătoarea de cuvînt a reamintit apelul prin care secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a cerut părţilor „să evite represaliile”. Vineri, Înaltul Comisariat a cerut deschiderea unei anchete cu privire la circumstanţele morţii lui Gaddafi, estimîndu-le „neclare”. CNT afirmă că fostul dictator a fost împuşcat mortal în cap în timpul unui schimb de focuri. Declaraţii ale unor martori şi imaginile video filmate în timpul arestării sale lasă însă deschise şi alte ipoteze, în primul rînd cea a unei execuţii sumare. Fostul colonel libian Muammar Gaddafi a fost înhumat în zorii zilei de marţi, într-un loc necunoscut, împreună cu fiul său Mutassim şi un fost colaborator de prim-plan, în prezenţa câtorva rude şi oficiali, transmite Agerpres. Postul qatariot de televiziune Al Jazeera, care citează o oficialitate a noului guvern libian, a anunţat primul înhumarea fostului lider libian într-un loc secret în zorii zilei de marţi. Forţele de tranziţie din Libia au expus cadavrul lui Gaddafi într-o cameră frigorifică de la Misrata în timp ce au încercat să ia o hotărâre privind locul şi data înhumării, dar deteriorarea rapidă a trupului neînsufleţit i-a determinat să grăbească luarea unei decizii. Un purtător de cuvânt al consiliului militar din Misrata, Ibrahim Beitalmal, a declarat că înmormântarea a avut loc marţi dimineaţă, la ora locală 05.00, şi că s-au rostit rugăciuni. Informaţia nu a putut fi verificată din surse independente. Beitalmal a precizat că locul înhumării va fi ţinut secret pentru a preveni vandalismul.