Serviciile secrete si Europol, preocupate de pericolul extremismului de dreapta
Experţii în terorism din UE s-au mobilizat pentru a vedea cât de eficienţi sunt în situaţii de riză, cum a fost cea de la Oslo. În acelaş timp, Serviciul federal german de informaţii dă asigurări că nu există o reţea teroristă de extremă dreapta la nivel internaţional. Însă, Europol este în alertă. Preşedintele Serviciului federal german de informaţii, Ernst Uhrlau, a dat asigurări vineri în presă, la o săptămînă de la atacurile sîngeroase comise în Norvegia, că nu există o reţea teroristă de extremă dreapta la nivel internaţional. „Nu avem indicii potrivit cărora se dezvoltă o mişcare militantă care să depăşească frontierele sau chiar un terorism de extremă dreapta internaţional”, a declarat oficialul german pentru presa regională. Anders Behring Breivik, care a recunoscut că este autorul carnagiului în care au murit 76 de oameni în Norvegia, s-a declarat în război contra islamizării Europei şi revendică legături cu extrema dreaptă. Ministrul german de interne Hans-Peter Friedrich a atras atenţia, miercuri, că şi Germania se află de asemenea sub ameninţarea extremiştilor de dreapta nedescoperiţi şi nu a exclus ca un act inspirat de Norvegia să fie comis în Germania.
Atacuri la indigo?
După atacurile sângeroase de la Oslo, de săptămâna trecută, un nou pericol ameninţă acum Europa. Experţii comunitari în terorism se tem de apariţia unor atentatori la indigo – care să organizeze lovituri similare, din solidaritate cu extremistul norvegian Anders Breivik. „Vrem să evaluăm mijloacele noastre de a schimba informaţii, să vedem cât de rapid putem schimba aceste informaţii şi cât de eficienţi suntem în evaluarea unor situaţii de criză, a unor ameninţări reale. Doar aşa am putea evita tragediile”, a spus Zbigniew Muszynski, Şeful Centrului Antiterorism din Polonia. În Norvegia, forţele de poliţie europene pregătesc măsuri pentru a-i monitoriza îndeaproape pe extremiştii de dreapta potenţial periculoşi, relatează Agerpres. Temîndu-se de o amplificare a extremismului de dreapta, organizaţia de cooperare poliţienească europeană Europol intenţionează să-şi actualizeze bazele de date privind activităţile extremei drepte pe continent. „Pregătim un portret exact şi actualizat al extremismului de dreapta din Europa, în special din Europa de Nord”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvînt al Europol, Soren Pedersen. Organizaţia a însărcinat cu acest lucru circa 50 de experţi în serviciile de informaţii, anchetatori, specialişti în explozibili şi terorism şi a făcut apel la ajutorul forţelor de poliţie din statele membre pentru a întocmi portretul extremismului de dreapta european.
Rusia ia măsuri
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a decis prin decret prezidenţial crearea unei comisii interministeriale de luptă împotriva extremismului, ca urmare a dublului atac din Norvegia. „Comisia de luptă împotriva extremismului în Rusia este o instituţie interministerială creată cu scopul de a garanta realizarea politicii de stat în domeniul combaterii extremismului şi de a coordona activitatea în această sferă a instituţiilor federale ale puterii executive cu cea ale entităţilor federale ruse ce iau parte la lupta împotriva extremismului”, precizează un comunicat al Kremlinului. Comisia va fi condusă de ministrul de interne Raşid Nurgaliev. Din ea vor mai face parte directorul FSB, care va deţine funcţia de vicepreşedinte, miniştrii culturii, apărării, învăţămîntului, justiţiei, dezvoltării regionale, comunicaţiei şi sportului. Comisia va prezenta anual preşedintelui un raport despre manifestările de extremism în Rusia şi va elabora măsurile pentru combaterea acestui fenomen.
O tânără de origine română se numără printre cele 76 de victime ale masacrului din Norvegia. Potrivit cotidianului Adevarul, fata de 15 ani se numeşte Karina Elena Holst şi locuia în Norvegia, cu părinţii. Ea s-ar fi aflat pe insula Utoya, unde, vineri, Anders Breivik a ucis cu sânge rece, 68 de oameni. Karin Elena Horst are o mamă originară din România, care s-a căsătorit cu un norvegian. De altfel, pe blogul ei, adolescenta de 15 ani are o referire la ţara noastră. „Am visat că mergem în România! Am trezit-o pe mama şi m-a întrebat ce s-a întâmplat. I-am spus că trebuie să găsim o geantă pentru bagaj, să mergem în România. Mi-a răspuns că vom merge la vară.” a scris tânăra într-un articol semnat 13 februarie 2011. Ultimul său articol pe blog e datat 17 iulie. „Mâine voi pleca la Oslo. Vom fi pe o insulă timp de o săptămână şi vom dormi în corturi.”, a spus Karina. Pe acea insulă, însă, vineri, Anders Breivik a comis masacrul, iar adolescenta s-a aflat printre victimele sale. Anders Behring Breivik, care a recunoscut că a comis masacrul soldat cu 76 de morţi vineri în Norvegia, a fost semnalat serviciilor de securitate norvegiene în martie, a anunţat luni Janne Kristiansen, directoarea Agenţiei de securitate a poliţiei (PST), citată de AFP. Informaţia făcea referire la o achiziţie modică de la o firmă poloneză care vindea produse chimice, dar episodul nu a fost considerat suficient de important pentru a fi investigat suplimentar, a precizat aceasta, transmite Agerpres. ‘În martie, am primit o listă de 50 până la 60 de nume, iar numele său se afla pe ea, întrucât a plătit 120 de coroane (15 euro) unei firme din Polonia’, a declarat Kristiansen postului public NRK. ‘Această firmă era supravegheată pentru că vinde, printre altele, şi produse chimice’, a adăugat ea. ‘Nu avem dreptul să înscriem pur şi simplu numele în registrele noastre, dar s-a efectuat o verificare dacă există mai multe informaţii despre aceste persoane, respectiv dacă pot fi legate de alte date pe care le deţineam. Totuşi, nu exista nimic despre Behring Breivik’, a mai spus directoarea PST. ‘A trăit într-un respect incredibil al legii’, a apreciat Janne Kristiansen. Anders Behring Breivik, de 32 de ani, a compărut luni în faţa instanţei, fiind plasat timp de cel puţin opt săptămâni în arest preventiv, dintre care patru la izolare. Poliţia norvegiană a descris momentul dramatic al prinderii lui Anders Behring Breivik de către forţele armate, în timp ce premierul Jens Stoltenberg a anunţat formarea unei comisii independente pentru investigarea atacurilor de vinerea trecută şi a promis compensaţii familiilor victimelor, relatează joi Independent. Haavard Gaasbakk, comandantul echipei care a luat cu asalt insula Utoya, a povestit momentul în care poliţia locală – sprijinită de forţele speciale – a aterizat pe mal şi a auzit numeroase focuri de armă venind din sudul insulei. „Focurile veneau des şi repede. Terenul era extrem de dificil şi era greu să ai o vizibilitate bună. Însă, în timp ce alergam, am ajuns într-un loc defrişat şi în faţa noastră a apărut dintr-odată atacatorul, cu mâinile deasupra capului”, a explicat el.