Blocarea Nord Stream 2, răspunsul occidental

Blocarea Nord Stream 2, răspunsul occidental

Gazprom joacă tare cartea NordStream-2

Gazprom joacă tare cartea NordStream-2

Germania a oprit procedura de autorizare a controversatului gazoduct Nord Stream 2, care leagă piața germană de gazul furnizat de Federația Rusă.

Potrivit publicației germane Deutsche Welle, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că proiectul de certificare pentru ca Nord Stream 2 să devină activ, construcția fiind deja finalizată, „nu poate continua” în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul de recunoaștere a așa-ziselor republici autoproclamate Donețk și Lugansk.

Amintim că ieri seara, într-o declarație la televiziunea rusă, în care preț de aproximativ o oră președintele Vladimir Putin s-a lansat într-un discurs deosebit de violent și profund iredentist împotriva Ucrainei, acesta a anunțat că a semnat decretul privind recunoașterea așa-ziselor republici separatiste Donețk și Lugansk.

Decretul prevede intervenția Armatei ruse în Donbas, sub pretextul de „menținere a păcii”, dar și staționarea trupelor ruse în baze militare din estul Ucrainei.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Ucraina s-a opus acestui proiect, iar Kievul se teme că începând din 2024 Gazprom va înceta tranzitul gazelor naturale prin Ucraina, iar compania rusă a început deja să îşi reducă livrările. Acest lucru va duce la pierderi uriașe pentru Kiev.

Mai multe state occidentale, în frunte cu SUA, s-au opus controversatului proiect.

Share our work
Merkel, desant geopolitic la Moscova și Kiev

Merkel, desant geopolitic la Moscova și Kiev

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel se va deplasa săptămâna viitoare la Moscova și Kiev, unde se va întâlni cu preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski.

Angela Merkel urmează să efectueze o vizită la Moscova vineri, 20 august, iar apoi se va deplasa la Kiev – duminică, 22 august, a anunţat vineri purtătorul său de cuvânt, Steffen Seibert.

„Vom oferi detalii despre programul său la începutul săptămânii viitoare”, a precizat el într-o conferinţă de presă.

Situație complicată

Vizita cancelarului german intervine pe fondul tensiunilor între Ucraina şi alte ţări vecine cu Belarus şi al intenţiei Germaniei de a duce la capăt proiectul de gazoduct Nord Stream 2.

SUA şi Germania au ajuns la un acord în iulie privind realizarea acestui proiect energetic, după ce Washingtonul a încetat să mai protesteze faţă de construcţia gazoductului, în schimbul garanţiilor că Berlinul va ajuta Ucraina ca această conductă să nu-i pună în pericol securitatea energetică.

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Nord Stream 2, problema eternă

Angela Merkel a recunoscut că rămân încă numeroase aspecte de rezolvat în legătură cu Nord Stream 2, proiect privit cu multă suspiciune de Ucraina şi, de asemenea, de unele ţări din Uniunea Europeană, precum Polonia şi ţările baltice, având în vedere creşterea dependenţei energetice a Germaniei de Rusia.

Cancelarul german a pledat întotdeauna pentru necesitatea menţinerii unui dialog cu Moscova, chiar şi în momentele de maximă tensiune bilaterală sau multilaterală. Merkel a făcut referire la rolul strategic al Rusiei în conflictele internaţionale majore, cum ar fi Siria sau Afganistan. (K.P.)

Share our work
Germania, acuzată că trădează Ucraina în favoarea Rusiei

Germania, acuzată că trădează Ucraina în favoarea Rusiei

Cancelarul german Angela Merkel a preferat Rusia în locul Ucrainei, consideră Alexei Arestovici, consilier al delegației Kyivului în grupul de Contact Trilateral, consilier independent al șefului biroului președintelui țării. Potrivit acestuia, vizita lui Vladimir Zelensky în Germania și negocierile sale cu conducerea germană nu au avut succes.

Un pic de trădare

„Doamna Merkel a rezistat șapte ani, dar în cele din urmă a trădat totuși un pic interesele ucrainene în favoarea Rusiei”, a declarat Arestovici la postul de televiziune Ucraina 24. El a spus că Zelensky nu a găsit un limbaj comun cu Merkel cu privire la o serie de probleme, inclusiv finalizarea gazoductului Nord Stream-2 și implementarea „formulei Steinmeier”. „Declarațiile politicoase în timpul conferințe de presă sînt doar pentru a evita o ceartă”, a adăugat Arestovici. El a exprimat, de asemenea, opinia că țările occidentale sunt îngrijorate de influența crescîndă a Chinei și sînt gata să negocieze cu Rusia. „Am înțeles că germanii numesc acest lucru protecția intereselor naționale germane. < … > Prețul ar putea fi mare pentru Ucraina, chiar și în anturajul lui Biden există astfel de oameni”, a concluzionat consilierul.

Divergență de opinii

Zelensky s-a întîlnit cu Merkel la Berlin pe 12 iulie, părțile au discutat despre reglementarea situației din Donbass, construcția Nord Stream-2, la care Kyivul se opune, implementarea reformelor și lupta împotriva corupției. Președintele Ucrainei a cerut garanții de asigurare stabilă cu gaze a Ucraina timp de zece – cincisprezece ani în cazul în care conducta va fi pusă în funcțiune și, de asemenea, a numit-o o amenințare la adresa securității energetice a țării. Ulterior, Zelensky a spus că a rămas mulțumit de rezultatele întîlnirii cu cancelarul, în ciuda divergenței de opinii. (K.P.)

Share our work
Zelenski vrea să bage SUA în procesul de negocieri din Donbas

Zelenski vrea să bage SUA în procesul de negocieri din Donbas

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a pronunţat – în cadrul unei vizite de lucru în Germania – în favoarea implicării SUA în negocierile destinate găsirii unei soluţii diplomatice la criza din Donbas.

Zelenski a făcut o declaraţie în acest sens la Berlin, unde a avut discuţii de peste patru ore cu cancelarul Angela Merkel, a cărei ţară a format până în prezent împreună cu Franţa echipa de mediere între Moscova şi Kiev cu privire la conflictul din Donbas, unde rebelii separatişti proruşi luptă împotriva forţelor proguvernamentale din 2014.

Ofensivă diplomatică

„Ucraina ar susţine aşa ceva. Ar putea fi includerea SUA în aşa-numitul ‘format Normandia’ sau lansarea unui nou format”, a spus Zelenski, întrebat despre aceasta în conferinţa de presă comună cu Angela Merkel, în cadrul căreia s-a observat o distanţare progresivă între Kiev şi Berlin, principalul său susţinător european în faţa Rusiei.

Zelenski a adăugat că ar fi dispus să negocieze acest nou format cu Merkel şi să-l propună preşedintelui american Joe Biden.

Poziţia lui Zelenski relevă o recunoaştere implicită a faptului că medierea franco-germană, care a dus în 2015 la Acordul de la Minsk destinat să ofere o soluţie diplomatică la criza din Donbas, nu a dat rezultate.

De fapt, după o serie de prime progrese în cursul lunilor care au urmat semnării acordului între Rusia şi Ucraina, realizarea sa este total blocată în punctele iniţiale, iar dacă în privinţa aspectelor militare s-au realizat unele progrese, cele politice sunt departe de a fi implementate.

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Fără progrese

Merkel a recunoscut că nu s-au înregistrat „suficiente progrese” în privinţa Acordului de la Minsk pentru a convoca un nou summit al liderilor ‘formatului Normandia’, în cadrul căruia cancelarului german şi preşedintelui Volodimir Zelenski ar trebui să li se alăture preşedinţii Franţei, Emmanuel Macron, şi Rusiei, Vladimir Putin.

La rândul său, Zelenski consideră că este necesară o nouă reuniune la cel mai înalt nivel în cadrul ‘formatului de negocieri Normandia’ pentru a „se exercita presiune” asupra Rusiei cu scopul ca aceasta „să pună capăt” războiului din Donbas.

Angela Merkel a remarcat că Ucraina a făcut unele progrese, cum ar fi deschiderea mai multor puncte de trecere pe linia de contact între teritoriul controlat de Kiev şi cel aflat sub controlul rebelilor, în timp ce cealaltă parte nu a făcut acelaşi lucru, şi a reiterat că obiectivul ar trebui să fie organizarea de alegeri locale în cele două regiuni rebele – Doneţk şi Lugansk.

Formula Steinmeier

De fapt, cancelarul german a subliniat necesitatea implementării aşa-numitei „formule Steinmeier” în legislaţia ucraineană, propusă în 2016 de ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier, devenit între timp preşedintele Germaniei, potrivit Interfax-Ukraina. Iniţiativa acestuia prevede ca în regiunile separatiste să fie organizate alegeri, în baza legislaţiei ucrainene, sub controlul OSCE. Dacă OSCE consideră alegerile corecte şi libere, atunci se trece la formularea unui statut de autonomie pentru regiunile separatiste, iar Kievul reia controlul asupra graniţei sale estice.

Preşedintele Zelenski se opune organizării de alegeri în Doneţk şi Lugansk înaintea preluării de către Kiev a controlului frontierei cu Rusia. „Fără controlul frontierelor, este imposibil să fie organizeze alegeri libere şi corecte, iar observatorii internaţionali nu vor putea monitoriza procesul electoral”, declara Zelenski încă în octombrie anul trecut. „Frontiera ucraineană trebuie controlată de autorităţile ucrainene. Spun acest lucru în mod deschis şi cred că nu se poate altfel”, a subliniat atunci preşedintele ucrainean, citat de Ukrainska Pravda. De atunci, poziţia sa nu s-a schimbat, indică media de la Kiev.

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Problema Nord Stream 2

În altă ordine de idei, Merkel a salutat reforma în domeniul justiţiei desfăşurată de guvernul ucrainean şi a subliniat importanţa statului de drept.

Ea a subliniat de asemenea angajamentul german până în 2024 pentru ca Ucraina să rămână o „ţară de tranzit” pentru gazele ruseşti spre Uniunea Europeană, o problemă-cheie pentru Kiev în ceea ce priveşte securitatea sa energetică şi ceea ce obţine din taxele de tranzit pentru gazele ruseşti.

Subiectul este problematic, întrucât Nord Stream 2, un gazoduct care leagă direct Rusia de Germania prin Marea Baltică, ar putea intra în serviciu chiar în acest an, diminuând valoarea geostrategică a Ucrainei.

Cu această ocazie, Zelenski a reiterat poziţia ucraineană potrivit căreia acest proiect reprezintă o „ameninţare majoră” pentru ţara sa şi a subliniat că şi-ar dori ca acordul care stabileşte că Ucraina este o ţară de tranzit pentru gazul european să beneficieze nu doar de garanţiile Rusiei, ci şi din partea partenerilor din blocul comunitar.

Preşedintele ucrainean a pledat, de asemenea, pentru includerea problemelor energetice în negocierile în ‘formatul Normandia’, lucru pe care Merkel l-a respins.

Cancelarul german a indicat că va aborda problema Nord Stream 2 în cadrul întâlnirii sale cu Biden, programată pentru săptămâna aceasta. SUA s-au pronunţat în repetate rânduri împotriva conductei respective. (K.P.)

Share our work
Polonia spune adio gazelor rusești

Polonia spune adio gazelor rusești

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Compania polonă de stat de exploatare şi distribuţie a petrolului şi gazelor naturale – Polskie Górnictwo Naftowie i Gazownictwo (PGNiG) – a anunţat oficial la 15 noiembrie că nu va mai cumpăra gaze naturale de la compania rusă Gazprom după încheierea actualului contract, la 31 decembrie 2022, relatează mass-media poloneză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anunţul a fost făcut public atât către partea rusă cât şi către cei mai importanţi parteneri ai PGNiG.

Prețuri record

Acordul dintre cele două părţi expiră la 31 decembrie 2022 iar motivul pentru care Polonia renunţă oficial la gazele naturale ruseşti este acela că acestea „sunt vândute la preţuri record pentru piaţa mondială”. În sens politic şi geopolitic, renunţarea la gazele ruseşti este o afirmare în plan economic a relaţiilor politice şi diplomatice tulburate sever între Polonia şi Rusia în ultimul deceniu. În special venirea la putere a conservatorilor din Partidul Lege şi Justiţie, în octombrie 2015, a limitat legăturile bilaterale şi a făcut din Polonia vocea critică cea mai puternică din Europa la adresa Federaţiei Ruse, a politicii ei externe şi militare şi a regimului politic al preşedintelui Vladimir Putin.

Polonia foloseşte anual aproximativ 15 miliarde metri cubi de gaze naturale. O treime din acest consum se realizează pe baza producţiei interne, restul provine din import. Compania Gazprom furnizează pieţei polone 10,2 miliarde metri cubi gaze naturale pe an, conform acordului bilateral aflat încă în desfăşurare. În ultimii cinci ani, însă, guvernul de la Varşovia a anunţat în mod repetat că va renunţa la importul de gaze ruseşti în favoarea gazului natural lichefiat, importat din SUA şi intrat în ţară prin terminalele special construite, începând cu 2015, în portul Swinoujscie, de la Marea Baltică.

Nord Stream2, puternic contestat

În 2018, gazul natural lichefiat a reprezentat deja 20% din consumul anual naţional iar portul Swinoujscie este planificat să primească 7,5 miliarde metri cubi de gaze în 2021, faţă de 5 miliarde metri cubi în 2019. Aceasta va reprezenta jumătate din cererea de gaze naturale pe piaţa polonă într-un an. În plus, portul de la Marea Baltică va deveni un punct de distribuţie a gazului natural lichefiat şi pentru pieţele din Lituania şi Ucraina.

Polonia este unul dintre cei mai acerbi critici ai proiectului energetic Nord Stream2, care ar urma să lege Federaţia Rusă de Germania, prin Marea Baltică, fără să mai tranziteze teritoriile unor state ostile Moscovei, cum ar fi Lituania sau Ucraina. Proiectul este contestat în interiorul Uniunii Europene iar România, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului 2019, a reuşit să aducă proiectul sub legislaţia blocului comunitar de la Bruxelles, ceea ce anulează orice posibile înţelegeri directe dintre Moscova şi Berlin pe această temă. (N.G.)

Share our work