de Anatol Terzi | ian. 4, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Statele Unite au promis că îşi vor menţine navele de război în Golful Persic, în pofida avertismentelor Iranului, care a organizat o demonstraţie de forţă în zona strâmtorii Ormuz, a declarat marţi Pentagonul. „Desfăşurarea echipamentelor militare americane în Golful Persic va fi menţinută la nivelul pe care îl are de decenii”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, George Little, într-un comunicat. Deplasările portavioanelor în Golful Persic şi în strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru traficul maritim petrolier, au loc în baza unui angajament militar american de multă vreme, atât pentru a garanta securitatea operaţiunilor militare americane în regiune, cât şi pentru a proteja regulile internaţionale ale comerţului maritim, a precizat purtătorul de cuvânt.
„Trecerile noastre prin strâmtoarea Ormuz sunt conforme cu legislaţia internaţională care garantează dreptul de trecere vaselor noastre”, a declarat el, potrivit Mediafax. „Suntem angajaţi să protejăm regulile comerţului maritim, baze ale prosperităţii internaţionale, este unul dintre principalele motive ale prezenţei militare americane în regiune”, a adăugat el.
Portavionul american USS John C. Stennis, care se afla în Golf, a traversat săptămâna trecută strâmtoarea Ormuz pentru a merge în Marea Oman, în timpul manevrelor navale iraniene, care au durat zece zile, în zona strâmtorii. Un oficial militar iranian de rang înalt a avertizat marţi Statele Unite să nu mai trimită portavioane în Golf. Nava americană va trebui să înfrunte „toată forţa” Marinei iraniene dacă revine, a avertizat un oficial militar iranian.
de Anatol Terzi | mart. 23, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Uncategorized @ro
In timp ce un oficial al Aliantei Nord-Atlantice din Bruxelles declara ca nave de razboi ale NATO vor incepe miercuri sa patruleze in largul coastelor libiene pentru a face sa fie respectat embargoul asupra armelor decretat impotriva Libiei de ONU, Germania a decis sa suspende participarea navelor sale de razboi la operatiunile NATO din Marea Mediterana pentru a nu participa la controlul embargoului. “NATO a decis un embargo asupra armelor impotriva Libiei, care are si consecinte concrete, traductibile printr-o eventuala recurgere la arme. Germania nu va participa la aceasta”, a argumentat un purtator de cuvant al Ministerului german al Apararii. „Ministerul a decis marti deci sa plaseze cele doua fregate si alte doua nave aflate in Marea Medietrana sub comandament national”, a adaugat el. NATO a acceptat marti sa-si asume responsabilitatea pentru aplicarea embargoului asupra armelor destinate Libiei, contribuind cu nave si avioane la aceasta misiune. Intre timp, unii diplomati au afirmat ca este pus la punct treptat un acord despre modul in care NATO isi va asuma responsabilitatea pentru mentinerea zonei de excludere aeriana din Libia. Aliatii au convenit marti organizarea unei misiuni navale, care initial va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. Ele vor fi formate din doua fregate, sase dragoare de mine si o nava de alimentare. Oficialul NATO, care a tinut sa-si pastreze anonimatul, a precizat ca misiunea navala pentru impunerea respectarii embargoului va fi comandata de la centrul operational al NATO din Napoli. El a mai spus ca mai multe tari se pare ca vor contribui cu nave de razboi la aceasta forta operationala.
Decizie luata de SUA, Franta si Marea Britanie
Statele Unite, Franta si Marea Britanie au convenit ca NATO sa poata juca un „rol-cheie” in comandamentul operatiunii militare a coalitiei internationale in Libia, a anuntat marti Casa Alba. Barack Obama a discutat cu premierul britanic, David Cameron, si cu presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat presei purtatorul de cuvant al Casei Albe, Ben Rhodes. „Ei au examinat progresele substantiale realizate pentru a opri progresul fortelor” liderului libian Muammar Gaddafi spre orasul Benghazi, a explicat Ben Rhodes. Ei au convenit de asemenea asupra unui rol al NATO. „NATO ar urma de acum sa joace un rol-cheie in structura de comandament”, a adaugat el. La randul sau, Parisul a anuntat ca presedintii francez si american, care au discutat la telefon marti seara, „s-au inteles asupra modalitatilor de utilizare a structurilor comandamentului NATO in sprijinul coalitiei” din Libia. Barack Obama l-a sunat pe Nicolas Sarkozy „pentru a examina situatia din Libia”, a precizat presedintia franceza intr-un comunicat. „Cei doi presedinti au notat cu satisfactie ca operatiunile desfasurate de coalitie au permis deja limitarea numarului de victime in randul populatiei civile si au redus capacitatile colonelului Gaddafi de a folosi forta impotriva propriului popor”, a adaugat Parisul. „Ei au convenit asupra necesitatii de a continua eforturile pentru a asigura aplicarea deplina a Rezolutiilor 1.970 si 1.973” ale Consiliului de Securitate al ONU, vizand protejarea populatiei libiene de fortele pro-Gaddafi, transmite Agerpres. Presedintia franceza mai afirma ca Obama si Sarkozy „s-au inteles asupra modalitatilor de utilizare a structurilor comandamentului NATO in sprijinul coalitiei”.
Anuntul lui Anders Fogh Rasmussen
NATO a validat planurile intocmite de militarii sai pentru a contribui la zona de interdictie aeriana in Libia, fara a decide inca, in acest stadiu, sa le puna in aplicare, a anuntat marti secretarul general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen. „NATO a adoptat planurile militare pentru a ajuta la impunerea unei zone de interdictie aeriana”, a declarat Rasmussen la finalul unei reuniuni a reprezentantilor celor 28 de state membre ale Aliantei. Potrivit unui diplomat, acest lucru inseamna ca Turcia a renuntat la obiectiile sale privind finalizarea lucrarilor de planificare, efectuate de mai multe saptamani de liderii militari ai NATO, cu privire la zona de interdictie aeriana. Exprimandu-si ingrijorarea cu privire la posibile victime in randul populatiei civile libiene, Ankara a intarziat duminica adoptarea acestor planuri, apreciind ca bombardarea Libiei de fortele coalitiei, incepand de la 19 martie, a modificat „parametrii” unei eventuale interventii a NATO. Rasmussen a subliniat ca conditiile in care NATO va contribui la o zona de interdictie aeriana au fost „definite in mod clar”. Totusi, ridicarea blocajului turc nu prevede implicit decizia politica de aplicare a acestor planuri, care nu va interveni mai devreme de cateva zile, a precizat un diplomat. Secretarul general a confirmat ca aliatii au aprobat executarea planurilor militare prevazute de NATO si deja validate pentru o alta misiune, respectiv controlul embargoului asupra armelor cu destinatia Libia. In acest scop, „comandantul suprem al operatiunilor noastre, amiralul James Stravridis, va mobiliza navele si avioanele NATO in Mediterana centrala”, a explicat el. Aceste forte aeronavale vor avea ca misiune sa „supravegheze, sa raporteze si, daca va fi necesar, sa blocheze ruta navelor suspectate ca transporta ilegal arme sau mercenari”. Operatiunile lor vor fi desfasurate „in coordonare stransa cu navigatia comerciala si organizatiile regionale. Si contributiile partenerilor NATO la aceasta sarcina comuna vor fi binevenite”, a precizat Rasmussen. NATO are ca parteneri in regiune tari din Maghreb, Egiptul, Israelul si Iordania, precum si tarile arabe din Golf.
Sute de zboruri si lovituri aeriene
Avioanele coalitiei internationale implicate in operatiunile deasupra Libiei au efectuat in total 336 zboruri si au aplicat 108 lovituri aeriene de la declansarea ofensivei sambata, a anuntat Pentagonul. Cu 212 misiuni, SUA reprezinta aproape doua treimi din totalul angajamentului aerian, potrivit datelor retinute pana la 19h00 GMT marti. SUA au desfasurat in special avioane de vanatoare-bombardament F-15 si F-16, aparate de tip Harrier, avioane de razboi destinate sa bruieze comunicatiile fortelor proGaddafi si avioane de realimentare in zbor, transmite Mediafax. In cursul vizitei oficiale pe care o face in El Salvador, presedintele SUA Barack Obama a anuntat marti ca aviatia americana si-a redus deja „semnificativ” zborurile deasupra Libiei. Celelalte tari ale coalitiei implicate in operatiunile aeriene in acest stadiu (Franta, Marea Britanie, Italia, Canada. Spania, Belgia si Danemarca) au acoperit in total 124 de misiuni de lupta in spatiul aerian libian. Cu 55 de misiuni efectuate de sambata pana luni si alte sapte – marti, Franta totalizeaza 18 % din numarul total al acestora. Pe de alta parte, cele doua distrugatoare si trei submarine americane, precum si un submarin britanic au lansat 162 rachete de croaziera Tomahawk de sambata seara pana marti seara, dintre care 112 sambata.