Obama, Putin si Hollande, deceptionati de conflictul din Nagorno-Karabah

Obama, Putin si Hollande, deceptionati de conflictul din Nagorno-Karabah

Preşedinţii Barack Obama, Vladimir Putin şi Francois Hollande şi-au exprimat decepţia luni faţă de lipsa progresului în străvechiul conflict din Nagorno-Karabah între Armenia şi Azerbaidjan.
„Noi, copreşedinţi ai Grupului de la Minsk, suntem uniţi în hotărârea noastră de a găsi o modalitate paşnică de reglementare a conflictului din Nagorno-Karabah”, au indicat cei trei şefi de state într-un comunicat comun publicat pe marginea summit-ului G20 de la Los Cabos. „Părţile în conflict ar trebui să înceteze să amâne pentru mai târziu deciziile importante indispensabile unui acord durabil şi paşnic”, opinează ei, după ce o explozie de violenţă s-a soldat recent cu morţi de ambele părţi ale frontierei în această regiune azeră cu populaţie majoritar armeană. „Regretăm că preşedinţii Azerbaidjanului şi Armeniei nu au luat măsurile decisive cerute de ţările noastre”, adaugă ei, invitând Baku şi Erevan să profite de oferta lor de mediere.
La începutul lunii iunie, Azerbaidjanul a acuzat Armenia că i-a ucis cinci soldaţi într-un incident la frontieră, a doua zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi au fost omorâţi de azeri. Alipită Azerbaidjanului în perioada sovietică, regiunea Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război care a făcut 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între anii 1988-1994.
O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia. Emanaţie a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Grupul de la Minsk – care joacă rol de mediator în acest conflict – reuneşte Franţa, Rusia şi SUA.

Share our work
Tensiuni Azerbaidjan-Armenia: Franta face apel la calm

Tensiuni Azerbaidjan-Armenia: Franta face apel la calm

Franţa face apel la Azerbaidjan şi Armenia să nu recurgă la forţă în conflictul din Nagorno-Karabah, a declarat marţi Ministerul francez al Afacerilor Externe, precizând că o reuniune ministerială a celor două ţări este prevăzută la mijlocul lunii iunie, la Paris.
„Nu există o soluţie militară la conflictul din Nagorno-Karabah”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului, Bernard Valero, după incidentele petrecute în ultimele zile la frontiera dintre cele două ţări, soldate cu opt morţi. Franţa „cere celor două ţări să nu recurgă la utilizarea forţei şi să respecte strict armistiţiul din 1994”. „O nouă întâlnire a miniştrilor de externe din Armenia şi Azerbaidjan şi a co-preşedinţilor Grupului de la Minsk este prevăzută pentru luna iunie la Paris, pentru a continua negocierile”, a anunţat purtătorul de cuvânt. Grupul de la Minsk, din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, joacă un rol de mediator, reunind Franţa, SUA şi Rusia.
Azerbaidjanul a acuzat marţi Armenia de uciderea a cinci soldaţi ai săi într-un incident petrecut la frontiera dintre cele două ţări, la o zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi fuseseră ucişi de azeri în cursul unei incursiuni în Nagorno-Karabah.
Alipită Azerbaidjanului în perioada sovietică, Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război care s-a soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între 1988 şi 1994. Un acord de încetare a focului a fost semnat în 1994, însă Baku şi Erevan nu reuşesc să se pună de acord cu privire la statutul teritoriului, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, o regiune strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia.

Share our work
Romania sustine solutionarea pasnica a dosarului Nagorno-Karabah

Romania sustine solutionarea pasnica a dosarului Nagorno-Karabah

Baconschi Nalbandian Romania - Armenia 4326

Romania sustine ferm solutionarea pasnica a dosarului Nagorno-Karabah, in baza legii internationale, in formatul Grupului de la Minsk si sub autoritatea OSCE, a declaratseful diplomatiei romane, Teodor Baconschi, citat de presa armneana. „Este o chestiune bilaterala in care nu avem nicio vocatie de a interveni. Trebuie sa respectam standardele internationale si tot ce vrem este ca ambele parti sa ajunga la o solutie pasnica, pentru ca este critic pentru stabilitatea pe termen lung si schimbarile economice din regiune”, a subliniat Baconschi. Acesta s-a intalnit miercuri, in Armenia, cu omologul armean, Edward Nalbandian. in discutiile dintre cei doi oficiali au fost abordate stadiul actual si modalitatile de dezvoltare a relatiei bilaterale, cu accent pe intensificarea dialogului politic, modernizarea cadrului juridic bilateral, sporirea contactelor la nivel interministerial. Pe agenda discutiilor s-a aflat si cooperarea comercial-economica, fiind subliniat interesul ambelor parti pentru promovarea unor initiative comune in domeniul agriculturii, turismului, transporturilor multimodale etc. Discutiile au vizat si tematica europeana a cooperarii, in contextul apropierii Armeniei de UE. Cu aceasta ocazie, ministrul Afacerilor Externe a subliniat vocatia europeana a Armeniei. Ministrul Baconschi a exprimat sprijinul Romaniei pentru parcursul european al Armeniei, cu accent pe schimbul de expertiza si sustinerea Romaniei in procesul de negociere dintre Bruxelles si Erevan a Acordului de Asociere si a Acordului Cuprinzator si Aprofundat de Liber Schimb, impulsionarea participarii Armeniei in cadrul Parteneriatului Estic. O tema distincta in discutii a constituit-o contributia semnificativa pe care comunitatea armeana a adus-o la dezvoltarea societatii romanesti de-a lungul istoriei. S-a exprimat, de asemenea, sprijinul Romaniei pentru progresul Armeniei in procesul de liberalizare a vizelor cu UE pe termen lung. Conflictul inghetat din Nagorno-Karabah – o disputa teritoriala intre Armenia si Azerbaidjan a generat de-a lungul timpul timpului momente tensionate in politica internationala si nemultumirile au vizat inclusiv Romania.

Share our work
Obama si Medvedev, convorbire telefonica despre  Nagorno-Karabah

Obama si Medvedev, convorbire telefonica despre Nagorno-Karabah

Medvedev Obama la telefonDmitri Medvedev şi Barack Obama au avut luni o convorbire telefonică, în timpul căreia au discutat cum să-şi coordoneze acţiunile pentru soluţionarea problemelor regionale şi internaţionale, anunţă Kremlinul. „Preşedintele SUA a început discuţia exprimând profunde condoleanţe în legătură cu tragicul naufragiu al navei de pe Volga, soldat cu numeroase victime”, informează biroul de presă al preşedinţiei ruse. Medvedev şi Obama au avut un schimb de opinii despre reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah. Liderul de la Casa Albă a exprimat înalta apreciere a eforturilor întreprinse de omologul său rus în această direcţie, în timpul recentei întâlniri cu liderii azer şi armean, care a avut loc la Kazani, capitala Republicii Tatarstan. Totuşi, summitul celor trei preşedinţi nu s-a finalizat cu un succes. „Ambele părţi (rusă şi americană -n.r.) şi-au exprimat intenţia de a-şi coordona în continuare paşii pentru a ajuta Baku şi Erevan să identifice o soluţia paşnică a problemei”, menţionează Kremlinul, potrivit Agerpres. Nagorno-Karabah – regiune separatistă de pe teritoriul Azerbaidjanului, dar cu o populaţie majoritar armeană – a rămas sub controlul Armeniei de la sfârşitul anilor 80, când regiunea şi-a revendicat independenţa de Azerbaidjan. Peste 30.000 de persoane – armeni şi azeri – şi-au pierdut viaţa în conflictul din perioada 1988 – 1994. Medvedev i-a relatat lui Obama despre eforturile pe care le face Moscova, în strânsă coordonare cu ONU şi Uniunea Africană, pentru depăşirea crizei din Libia şi începerea unui dialog politic paşnic. De asemenea, cei doi preşedinţi au acordat o atenţie deosebită necesităţii de a încheia cât mai rapid armonizarea poziţiilor privind aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului, menţionează sursa citată.

Share our work
Erevanul, deranjat de declaratiile lui Basescu privind Nagorno-Karabah

Erevanul, deranjat de declaratiile lui Basescu privind Nagorno-Karabah

Basescu Aliev 4545

Afirmatiile facute de Traian Basescu la Baku in ceea ce priveste solutionarea conflictului din Nagorno-Karabah sunt in contradictie cu pozitia comunitatii internationale, a declarat viceministrul armean de Externe, Savars Kocearian, relateaza news.am. “Nu vreau sa cred ca seful unui stat UE face astfel de declaratii partinitoare si neconstructive”, a spus el. Daca presedintele roman a facut intr-adevar o astfel de declaratie, ea contrazice abordarea comunitatii internationale, pozisia OSCE si UE, declaratiile adoptata la reuniunile ministeriale din Helsinki, Atena, Almati, de la summitul de la Astana, precum si declaratia comuna a lui Medvedev, Obama si Sarkozy din Aquila. Respectivele declaratii spun clar ca statutul Nagorno-Karabah trebuie stabilit pe baza vointei liber exprimate, potrivit news.am. “Astfel de declaratii, menite sa atraga simpatia Baku, nu duc la nimic, doar la confuzie”, a declarat oficialul armean. “Romania apreciaza in cel mai inalt grad rabdarea, decenta cu care Azerbaidjanul negociaza problema Nagorno-Karabah, lucru pe care il apreciem si la Armenia. Am vrea sa vedem ca se fac progrese in aceasta directie, pentru ca Romania a fost preocupata de evolutia conflictelor inghetate din regiunea Marii Negre, fiind conflicte in imediata apropiere a frontierelor noastre si intr-o zona de securitate a Romaniei, a Uniunii Europene, a NATO. Orice rezolvare insa, trebuie sa plece de la principiile dreptului international care vizeaza neafectarea integritatii teritoriale a vreunui stat. Speram ca acestea sunt principiile pe care se vor rezolva problemele legate de Nagorno-Karabah: integritatea teritoriala a Azerbaidjanului si respectarea dreptului international, ca de altfel si respectarea drepturilor minoritatilor, dar in interiorul statelor suverane”, a declarat lui seful statului la Baku. Basescu a efectuat luni si marti o vizita oficiala in Republica Azerbaidjan, la invitatia omologului sau, Ilham Aliev. Cei doi au semnat luni, la Baku, Planul de actiune comuna pentru aplicarea Parteneriatului strategic intre Azerbaidjan si Romania.

Acord militar

Reactia Erevanului vine si pe fondul anuntarii inceputului cooperarii romano-azere in zona echipamentelor militare, Basescu sustinand ca in curand se va finaliza Acordul romano-azer in domeniul tehnicii militare. “Nu in ultimul rand, as dori sa mentionez ca, dincolo de acordurile pe care astazi le-am semnat, mi se pare foarte importanta cooperarea in zona echipamentelor militare. Pana la sfarsitul trimestrului trei vom finaliza Acordul romano-azer prin care sa se consolideze cooperarea in domeniul tehnicii militare cu Azerbaidjanul”, a anuntat Basescu, la finalul convorbirilor oficiale cu presedintele Republicii Azerbaidjan.

Share our work