Cum isi sarbatoreste R. Moldova de 9 mai ocupantii si criminalii stramosilor

Cum isi sarbatoreste R. Moldova de 9 mai ocupantii si criminalii stramosilor

Vlad filat de 9 mai 2011Sute de mii de eroi si martiri se rasucesc in mormant astazi, 9 mai 2011. Sute de mii de romani basarabeni, deportati si ucisi in indepartate si reci siberii, urla din morminte cand vad ca nepotii si stranepotii lor nu numai ca i-au uitat, dar mai si sarbatoresc cu fast ocuparea pamantului sfant de catre invadatorii si criminalii sovietici. Mii de oameni, printre care demnitari de stat si cetateni simpli au participat astazi, la Chisinau, la festivitatea consacrata aniversarii “a 66 de ani de la Victoria asupra fascismului”, organizata la Complexul Memorial ” Eternitate”. Stefan cel Mare si Sfant ar trebuie sa iasa din mormantul de la Putna si sa strige: “Rusine! Blestemati fiti in veci!”. Fariseismul noii puteri de la Chisinau nu are margini. Isi spune pro-europeana, se intituleaza pompos Alianta pentru Integrare Europeana. In fiercare zi suntem asaltati de stiri cu drumul european al bucatii de Basarabie numita Republica Moldova. Valorile europene in sus, valorile europene in jos, zi de zi. Nimic mai fals. Ce se intampla zilele acestea nu arata decat ca raspund in continuare la comenzile Kremlinului. In frunte cu Vlad Filat, care nu de putine ori si-a dat arama pe fata. „Sinteti purtatorii unor nobile virtuti si ne inchinam in fata Dumneavoastra cu admiratie si mindrie pentru faptele de eroism pe care le-ati facut pentru a asigura un viitor mai bun viitoarelor generatii. Ne bucuram pentru ca mai sunteti in viata si vedeti cum va cresc nepotii si cum se dezvolta tara in care ati revenit dupa lupte crincene. Vrem ca eroismul si curajul Dumneavoastra sa ni-l lasati ca mostenire pentru generatiile viitoare”, le-a spus prim-ministrul ocupantilor supravieturitori, chiar in limba rusa. Acelasi Filat care in urma cu un an isi calca in picioare aliatul, omul care a avut curajul si taria de caracter de a spune un NU hotarat Moscovei. Este vorba despre Mihai Ghimpu, cel care, pe cand ocupa functia de presedinte interimar al R. Moldova, a spus ca el nu poate sa mearga la Moscova de 9 mai si nici militarii moldoveni nu au de ce sa defileze in Piata Rosie. Ghimpu declara atunci ca nu sunt motive pentru care Republica Moldova ar participa la parada de 9 mai: “Cum sa participi alaturi de aceasta armata care ne-a adus comunismul, ne-a deportat in Siberia, ne-a colectivizat, ne-a provocat foamete? Si astazi se afla in cetatea lui Stefan cel Mare. Aceasta armata a stat la baza formarii Transnistriei. Un popor nu a castigat niciodata, daca in prim plan nu a fost demnitatea”. Demnitatea, un cuvant care ii este strain lui Vlad Filat. Pentru ca a facut ce a facut si tot a trimis militarii moldoveni sa defileze la Moscova. Iar astazi a ales sa ii sarbatoreasca pe ocupanti. Macar comunistii lui Voronin sunt sinceri si spun lucrurilor pe fata, fara a se ascunde dupa lozinci europene.

Sarbatoarea “antifascismului” la Chisinau

In mesajul adresat veteranilor, Vlad Filat a remarcat ca bunastarea si prosperitatea nu se pot realiza intr-o lume sfisiata de razboaie si terorism, ca numai pacea si intelegerea pot asigura linistea si bunastarea oamenilor. Premierul le-a urat veteranilor sanatate, putere de munca, intelegere, viata multa si prosperitate, aducind acestora „calde multumiri si plecaciuni de recunostinta pentru merite si jertfire de sine”. Potrivit Presedintelui interimar al R. Moldova, Marian Lupu, veteranii au fost primii care, prin spriritul lor de sacrificiu, au intrezarit o Europa a noilor valori, o Europa fara razboaie, o Europa a libertatii. La eveniment au participat si reprezentanti ai ambasadelor si misiunilor internationale acreditate in R. Moldova. Si partidele extraparlamentare, dar si opozitia au organizat actiuni consacrate zilei de 9 Mai. Reprezentantii PCRM au desfasurat un mars pina la Complexul Memorial „Eternitate”, blocind pentru circa o jumatate de ora deplasarea transportului, marcind evenimentul separat de autoritati. De asemenea, scrie presa de la Chisinau, la 66 de ani de la victoria asupra nazismului in urma celui de-al doilea razboi mondial, Piata Marii Adunari Nationale a fost impanzita de sustinatori ai PCRM, dar, mai ales, ai candidatului PCRM la primaria capitalei, Igor Dodon. Sute de oameni au iesit in centrul capitalei, cu panglici „Sf. Gheorghe” prinse in piept si la maini, cu steaguri cu simbolica PCRM si cu solutia lui Dodon pentru capitala. Dupa ce a marsaluit in centru capitalei, multimea a pornit spre complexul memorial „Eternitate”, unde principalii lideri politici au depus coroane de flori in aceasta dimineata. „Slava eroilor care au varsat sange pentru apararea patriei”, a rostit presedintele Parlamentului, presedinte interimar, Marian Lupu, in fata veteranilor. De asemenea, in urma cu doar cateva zile, osemintele a 28 de militari, care au cazut in luptele de la capul de pod Serpeni, in perioada aprilie – august 1944, au fost reinhumate in satul Speia, raionul Anenii Noi. Alexei Petrovici, conducatorul clubului istorico-patriotic, care pe parcursul mai multor ani se ocupa de cautarea osemintelor ostasilor cazuti pe cimpul de lupta in cel de-al doilea razboi mondial, a mentionat ca organizatia pe care o conduce, desfasoara operatiunea de cautare in zona respectiva al doilea an consecutiv. In 2010 au fost depistate si reinhumate osemintele a 38 de militari, o parte din care au fost identificati. „Anul acesta nu am reusit sa identificam pe cineva, dar organizatia noastra va lucra in directia respectiva, deoarece aceste persoane merita acest lucru pentru fapta lor de eroism”, a mentionat Petrovici. Prezent la eveniment, Igor Dodon, candidatul PCRM la functia de primar al capitalei, a apreciat efortul tinerii generatii in lucrul de cautare si reinhumare a ostasilor, care si-au jertfit viata pentru libertatea si prosperare generatiilor de astazi. „Este foarte important, ca anume tinara generatie este preocupata de procesul de cautare, identificare, reinhumare a osemintelor ostasilor cazuti. Aceasta ne demonstreaza, o data in plus, ca, in pofida eforturilor unor forte, tinerii nostri au o stima si un respect fata de militarii, care au invins fascismul, au adus pacea si linistea popoarelor lumii”, a spus Dodon. In opinia Ambasadorului Federatiei Ruse in Republica Moldova, Valeriu Kuzmin, prezenta masiva a locuitorilor raionului Anenii Noi, in special a tinerilor, la manifestarea de reinhumare a ostasilor cazuti in luptele de acum 67 de ani, demonstreaza ca in pofida diferitor viziuni asupra evenimentelor de atunci, urmasii eroilor poarta un respect deosebit fata de curajul si barbatia lor, demonstrate in luptele cu cotropitorii nazisti. Si ca tacamul sa fie complet, Moldpres scrie: “In timpul operatiunii Iasi-Chisinau, in urma careia a fost eliberata Republica Moldova de sub ocupatia fascista, la Capul de pod Serpeni, in primavara – vara anului 1944, s-au dat cele mai singeroase lupte dintre armatele sovietice si germane, numai trupele sovietice pierzind circa 20 de mii de militari”. Orice comentariu este de prisos.

21 de ani de la Podul de Flori. Isi mai aduce cineva aminte?

S-au implinit pe 6 mai 2011 21 de ani de la Podul de flori, actiune marcata prin deschiderea granitelor de la nedreptul hotar romano-sovietic de la Prut. Insa, cine isi mai aduce aminte? Sute de romani, de pe ambele maluri ale Prutului, au trecut pentru cateva ore hotarul, fara pasapoarte, doar cu flori in maini, la cele opt puncte de frontiera deschise cu aceasta ocazie. Se estimeaza ca doar la vama Ungheni au ajuns circa 250 de mii de persoane. Cetatenii Republicii Moldova au venit cu flori, vin si alte cadouri, in timp ce romanii au daruit manuale scolare, volume de literatura si dictionare ale limbii romane, transmite Romania Actualitati. La 6 mai 1990, localitatile de granita intre Romania si Republica Moldova au fost deschise in intervalul 06:00-18:00, putandu-se trece de o parte si de alta a frontierei doar cu buletinul. Intalnirea a fost emotionanta, marturisesc cei care au trait acele clipe, fie pe podurile de pe Prut, fie acasa, in fata televizorului. Altii nu isi amintesc de acel eveniment si spun ca cetatenii romani atunci au trecut ilegal hotarul. Actiunea de acum 21 de ani a fost organizata de Liga culturala pentru unitatea romanilor de pretutindeni, in colaborare cu Asociatia culturala Bucuresti-Chisinau si Frontul Popular din Moldova. La scurt timp dupa Podul de flori, procedurile de trecere a frontierei moldo-romane au fost simplificate considerabil. Insa, in ultima vreme, se remarca, din nou, o complicare a procedurilor.

Ia maldavan, ia nenaviju rumin! „Spasibo dedu za pobedu!”

Ce s-a intamplat zilele acestea la Chisinau, in afara de zbaterile unei campanii electorale fraticide? Un singur exemplu, dat de Vadim Vasiliu, in Jurnal de Chisinau: miercuri, un lant uman – format din cateva sute de tineri – tinea in fata Arcului de Triumf o panza de 365 de metri pe care erau imprimate culorile panglicii Sfantului Gheorghe, neagra si portocalie. Potrivit manifestantilor, aceasta panglica a Sfantului Gheorghe este cea mai lunga din lume. Tinerii scandau in rusa: „Mir! Mai! Pobeda!” („Pace! Mai! Victorie!”), „Pomniu! Gorjus’!” („Tin minte! Ma mandresc!”). Actiunea a fost organizata de Liga Tineretului Rus din Republica Moldova, membrii acesteia evidentiindu-se prin fulare specifice alb-albastre, cu insigna ligii. Unul dintre tineri (nu a vrut sa-si dea numele) ne-a comunicat ca aproape jumatate dintre participantii la actiune sunt membri ai Ligii Tineretului Rus, iar ceilalti sunt elevi de prin scoli generale, licee si colegii, scrie Jurnal.md. Iulia, o tanara activista a Ligii Tineretului Rus, afirma ca aceasta este una din cele 66 de manifestatii pe care le organizeaza liga cu ocazia celor „66 de ani de la eliberarea Moldovei si a intregii lumi de fascisti”. Iulia ne-a relatat ca activistii lor au mers prin scoli si au chemat copiii, iar acestia au venit benevol la manifestatie. Intrebata daca activistii au fost si prin scolile cu predare in limba romana, Iulia a spus ca manifestatia lor este deschisa pentru toti cei care vor sa-si arate „recunostinta fata de eroii sovietici care au luptat impotriva ocupatiei romano-germano-fasciste”. Scrie autorul de la Jurnal de Chisinau: Un tanar pe nume Alexandr mi-a spus ca „pentru Liga Tineretului Rus nu conteaza culoarea pielii sau apartenenta la o natiune”. La doar cativa pasi distanta de Alexandr, se afla un alt tanar, care ne-a declarat: „Eu sunt moldovean de la Chisinau. Toti cei care sunt nascuti in Moldova sunt moldoveni! Ei nu sunt romani sau rusi, ci moldoveni!”. Intrebat daca el crede cu adevarat ceea ce spune si daca a ajuns la aceasta idee fara ajutorul cuiva, el mi-a raspuns: „Ia maldavan, ia nenaviju rumin” si a continuat sa imparta foi volante cu site-ul moldovenii.md.Un alt activist al Ligii Tineretului Rus, Vladimir Karmanov, a spus ca aceasta manifestatie este si un protest impotriva Legii veteranilor, conform careia veteranii armatei sovietice au acelasi statut si drepturi ca si veteranii care au luptat in Armata Romana.

Share our work
Ghimpu si Filat sunt optimisti in sansele AIE

Ghimpu si Filat sunt optimisti in sansele AIE

Liderii Vlad Filat (PLDM), Marian Lupu (PDM) si Mihai Ghimpu (PL) negociaza refacerea Aliantei pentru Integrare Europeana

Liderii Vlad Filat (PLDM), Marian Lupu (PDM) si Mihai Ghimpu (PL) negociaza refacerea Aliantei pentru Integrare Europeana

„Sansele de reconstituire a Aliantei sint foarte mari”, a declarat astazi presedintele Partidului Liberal Democrat (PLDM), Vlad Filat, dupa o intrevedere cu presedintele Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu, relateaza mass-media regionala. Liderul PLDM a declarat ca in zilele urmatoare se va intalni si cu reprezentantii Partidului Comunistilor. Ieri, Vlad Filat a avut o intrevedere cu fruntasii Partidului Democrat (PD), dupa care a afirmat ca nu a discutat functii, ci principii pe care urmeaza sa se axeze viitoarea guvernare. Filat a comentat ca sansele de reconstituire a unei coalitii de partide necomuniste sint mari, deoarece „este necesar sa se respecte votul a peste 60 la suta din alegatorii care au votat”. „Ei au votat pentru continuarea actiunilor intreprinse in perioada guvernarii Aliantei pentru Integrare Europeana”, a precizat Vlad Filat.
Intilnirea celor doi presedinti de partide a avut loc in Resedinta de Stat, despre care Vlad Filat a declarat ca apartine atit Presedintelui, cit si Premierului. Mihai Ghimpu s-a apropiat de jurnalisti dupa plecarea lui Vlad Filat. Presedintele interimar a spus ca „PL va fi la guvernare. Fara PL inseamna ca Republica Moldova nu vede reforme”.
Ambii lideri de partide au subliniat ca nu au discutat despre functii, ci despre principii, despre valori si viitorul european al tarii. „Daca noi intram la guvernare, nu poate sa fie ca cineva sa conduca, iar noi sa rapundem. Fara AIE, republica nu are persepctiva, asa au votat cetatenii”, a declarat liderul liberal. Pe de alta parte, Vlad Filat a anuntat ca negocierile propriu-zise vor incepe saptamina viitoare.
Intrebati de jurnalisti despre eventualitatea constituirii unei largi coalitii, Vlad Filat a spus ca „nu am ajuns pina la discutarea acestui subiect”, in timp ce Mihai Ghimpu a exclus o astfel de posibilitate. El a mentionat ca „o coalitie larga inseamna readucerea la guvernare a comunistilor”. Cu toate acestea, PL va pretinde cel putin o functie inalta in stat. „Noi nu putem fi la guvernare fara a avea functii, pentru ca trebuie sa ne asumam responsabilitatea”. Declaratia a fost facuta de liderul PL, Mihai Ghimpu, inainte de intilnirea de la prinz cu liderii PLDM.
Inainte de intilnirea cu liderii PLDM, Mihai Ghimpu a comunicat jurnalistilor ca fiecare dintre concurentii electorali constientizeaza ca populatia a votat diferit, dar majoritatea si-a dat votul pentru o guvernare democratica. „Eu cred ca toti inteleg acest lucru si trebuie sa vedem cine si cum tine la aceste valori”. La randul sau, liderul PL a mentionat ca formatiunea pe care o conduce nu lupta pentru functii, dar toti inteleg ca doar avind puterea poti face ceva pentru oameni.

Share our work
Pregătiri pentru referendum în Republica Moldova

Pregătiri pentru referendum în Republica Moldova

250px-Moldova_judete-large

Republica Moldova se pregăteşe de referendum. În acest sens Comisia Electoralã Centralã a Republicii Moldova a înregistrat 25 de partide care participã la campania electoralã pentru referendumul constituţional din 5 septembrie privind modificarea procedurii de alegere a preşedintelui. Potrivit Agerpres, termenul de înregistrare a expirat joi, iar la campanie vor participa 25 din cele 30 de formaţiuni politice înregistrate în Republica Moldova.
Majoritatea partidelor participante – 17 – susţin ideea modificãrii constituţiei, astfel ca preşedintele ţãrii sã fie ales direct de cãtre popor. Printre acestea sunt şi cele patru formaţiuni constituante ale Alianţei pentru Integrare Europeanã (AIE), aflatã la guvernare. Alte şapte partide se opun ideii modificãrii Constituţiei, sau, în general, cheamã populaţia sã boicoteze referendumul. Printre acestea este şi Partidul Comuniştilor, cea mai mare forţã politicã din ţarã, în prezent aflatã în opoziţie. Doar o singurã formaţiune politicã, Partidul Socialiştilor, nu şi-a anunţat deocamdatã poziţia faţã de referendum.
Referendumul reprezintã de fapt o etapã cãtre alegerile parlamentare anticipate şi, eventual, cele prezidenţiale anunţate pentru luna noiembrie. Agerpres apreciază că desfăşurarea campaniei electorale este anostã, practic inexistentã, manifestându-se mai mult în talk-showuri de la unele posturi de televiziune. Partidele şi liderii politici sunt mult mai interesaţi de viitoarele alegeri, fiind deja înregistrate scandaluri din cauza candidaţilor la funcţia de preşedinte, sau neînţelegeri în privinţa alianţelor electorale pentru scrutinul parlamentar.
Deşi mai este o lunã pânã la referendum, practic toţi politicienii vorbesc despre alegerile prezidenţiale ca despre un fapt împlinit, aceasta deoarece, potrivit sondajelor, marea majoritate a populaţiei se va pronunţa în favoarea modificãrii constituţiei, iar recent, parlamentul a redus pragul necesar de participare la referendum de la 3/5 la 1/3 din numãrul alegãtorilor, ceea ce practic asigurã validarea acestuia.
Necesitatea referendumului a apãrut dupã ce pe parcursul anului 2009 douã parlamente nu au reuşit sã aleagã preşedintele, astfel cã în acel an un legislativ a fost dizolvat, urmând alegeri anticipate, iar actualul legislativ urmeazã sã fie dizolvat dupã referendum, dupã cum a anunţat preşedintele interimar Mihai Ghimpu. În prezent, preşedintele ţãrii este ales de parlament cu votul a 61 din 101 deputaţi

Share our work
Decretul lui Ghimpu prvind ocupatia sovietica a fost declarat neconstitutional

Decretul lui Ghimpu prvind ocupatia sovietica a fost declarat neconstitutional

Curtea-Constitutionala-a-Republicii-Moldova

Curtea Constitutionala a Republicii Moldova a declarat luni neconstitutional decretul presedintelui interimar Mihai Ghimpu privind declararea zilei de 28 iunie 1940 drept Zi a ocupatiei sovietice. In motivarea judecatorilor se precizeaza ca presedintele a incercat, prin decretul sau, sa dea o nota juridica evenimentelor istorice.
Prezent la Curte, reprezentantul deputatilor comunisti, care au sesizat instanta privind constitutionalitatea decretului, a mentionat ca decizia luata de magistrati este „logica si previzibila”. „Decretul a fost emis cu incalcari ale Constitutiei Republicii Moldova. Autoritatile emit acte incalcand legea. Sper sa fie o lectie pentru viitor”, a spus juristul PCRM, Sergiu Sarbu, citat de Jurnal.md.
La randul sau, reprezentantul Guvernului, Oleg Efrim, a declarat ca „decizia a fost luata si trebuie respectata. Decretul va fi anulat”. Inainte de inceperea sedintei Curtii Constitutionale, Efrim afirmase: „Daca anulam acest decret, ar trebui sa declaram neconstitutionala si Declaratia de Independenta, ceea ce este absurd”. “In ceea ce priveste ultimul punct, nu este nicidecum o indicatie data unui stat strain. In calitate de garant al suveranitatii, presedintele nu a facut nimic altceva decat sa aminteasca Federatiei Ruse sa-si respecte angajamentele internationale si sa-si retraga armata si avea tot dreptul s-o faca”,  declarase, pentru Stireazilei.md, reprezentantul Guvernului, facand referire la cerea adresata Federatiei Ruse de a-si retrage trupele din Transnistria.
„Niciun punct din sesizarea deputatilor comunisti nu are argumente juridice, sunt doar declaratii politice. In Constitutie nu este scris nicaieri ca ziua de 28 iunie inseamna altceva. Mai mult decat atat, in preambulul Legii Supreme, se face referire la Declaratia Independenta, care la randul sau, spune clar ca pe 28 iunie 1940, teritoriul Basarabiei, Bucovinei de Nord si Tinutului Hertei, fara consultarea populatiei, au fost anexate la URSS”, a declarat Mihai Ghimpu luni, inaintea inceperii sedinteii Curtii. „Si Academia de Stiinte a Moldovei confirma ca pe 28 iunie 1940 a avut loc ocupatia sovietica. Si pe plan international exista multiple documente si rezolutii care confirma ocupatia. Pentru ca avem toate dovezile, si juridice, si stiintifice, aceasta zi poate fi comemorata. Prin acest decret nu sunt depasite competentele presedintelui deoarece seful statului este garantul independentei, suveranitatii, unitatii si integritatii Republicii Moldova”, a continuat presedintele R.Moldova.

Desi membrii Academiei de Stiinte au fost de acord cu faptul ca ziua de 28 iunie 1940, cand Basarabia a fost rupta de Romania, poate fi calificata drept zi a ocupatiei sovietice, colegii lui Mihai Ghimpu din Alianta pentru Integrare Europeana au primit cu rezerva initiativa acestuia.
In plan extern, Rusia a reactionat cu vehementa, Ministerul de Externe de la Moscova, dar si Duma de Stat, calificand decretul lui Mihai Ghimpu drept “sacrilegiu” si „aventurism”. Mai mult, intr-un gest transparent, Rusia a blocat in vama cateva mii de sticle cu vin moldovenesc, invocand proasta calitate a vinurilor, transmite RRA. Adunarea Parlamentara a OSCE a adoptat vineri la Oslo o declaratie prin care a anuntat ca sustine cererea presedintelui interimar Mihai Ghimpu privind retragerea trupelor si armamentului rusesc din Transnistria

Share our work
Neconstituţionalitate pentru decretul lui Ghimpu

Neconstituţionalitate pentru decretul lui Ghimpu

ghimpu_iasiDeclararea zilei de 28 iunie 1940 drept Ziua ocupaţiei sovietice în Republica Moldova este neconstituţională, a hotărât, luni, 12 iulie 2010, Curtea Constituţională de la Chişinău. Decizia vine ca răspuns la cerera unui grup de comunişti care considerã cã Ghimpu a încãlcat articolul 15 din Constituţie şi cã scindeazã societatea şi unitatea poporului. La 24 iunie, preşedintele interimar al Republicii Moldova a emis un decret prin care declara 28 iunie 1940 drept Zi a ocupaţiei sovietice şi a comemorãrii victimelor regimului totalitar comunist şi cerea Rusiei sã-şi retragã urgent trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Duma de Stat a Rusiei a condamnat decretul, într-o declaraţie votatã în unanimitate, în care se spune cã “este nu numai un act al unei campanii politice planificate, îndreptatã împotriva relaţiilor ruso-moldovene, ci şi o încercare directã de a denatura faptele istorice, de a revizui istoria mondialã şi totodatã de a justifica eşecul politicii duse de puterea din Moldova”. Ca reacţie la decizia de luni a Curţii Costituţionale  preşedintele  Mihai Ghimpu  a declarat presei moldovene că hotărârea este încă un glonte tras în victimele regimului comunist. De cealaltă parte, comuniştii au salutat decizia Curţii Constituţionale, calificând-o drept logicã, motivatã şi previzibilã.

Share our work