Rusia, strategie agresivă la Marea Neagră

Rusia, strategie agresivă la Marea Neagră

Flota militară rusă face legea în Marea Neagră

Flota militară rusă face legea în Marea Neagră

În timp ce Occidentul nu a avut nicio strategie consistentă legată de Marea Neagră, Rusia a avut mereu una – agresivă, revanşardă, a declarat, joi, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. „Marea Neagră este esenţială pentru ca întreaga Europă să fie un loc al păcii”, a arătat Dmitro Kuleba.

Declarații dure

Înaltul oficial ucrainean a intervenit online la Conferinţa privind securitatea regiunii Mării Negre, care are loc la Bucureşti, sub egida Platformei Internaţionale Crimeea.

„De fiecare când auzim că oricine, de oriunde din lume, spune că Crimeea este oarecum specială şi nu ar trebui să revină din nou Ucrainei, trebuie să spunem că Ucraina respinge categoric acest lucru. Nu există nicio diferenţă între Simferopol, Doneţk, Lugansk, Herson sau orice alt oraş ucrainean. Trebuie să fim şi vom fi din nou Ucraina întreagă”, a spus şeful diplomaţiei de la Kiev.
El a mai afirmat că „mulţi dintre noi am crezut că secolul XXI va fi unul al păcii, dezvoltării şi cooperării”. „Din nefericire, Rusia a mers în direcţia opusă, în secolul al XIX-lea, al competiţiilor coloniale”, a adăugat Kuleba.

Probleme de securitate

Problemele de securitate din Marea Neagră nu sunt doar o chestiune regională, ci au aspect global, a declarat adjuncta ministrului ucrainean de Externe, Emine Dzhaparova, la Conferinţa privind securitatea regiunii Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea.

Ea a spus că, odată cu evenimentul de la Bucureşti, arhitectura Platformei Crimeea „este completă”.

Oficialul ucrainean a adăugat că se aşteaptă ca la discuţii să ia parte nu doar ţările din regiunea Mării Negre, care sunt „firesc îngrijorate de provocările de securitate cu care ne confruntăm”.

„Credem că problemele de securitate din Marea Neagră nu sunt doar o chestiune regională, ci au aspect global. Şi există o lecţie învăţată din cazul Crimeea, care a dus la un război mai mare, pe 24 februarie (2022 – n.r.): atunci când răul nu este oprit, acesta se amplifică”, a mai spus Dzhaparova.

Autorităţile ucrainene, a subliniat ea, au tras un semnal de alarmă „în 2014, când Crimeea a devenit bază militară a Rusiei şi când Marea Neagră şi Marea Azov au devenit practic lacuri ale Federaţiei Ruse, când Rusia a început să blocheze vasele comerciale care veneau din porturile ucrainene din 2017”.

Share our work
Istanbul: Flota turcă lansează primul portavion

Istanbul: Flota turcă lansează primul portavion

TCG Anadolu (foto Wikipedia)

TCG Anadolu (foto Wikipedia)

Turcia a lansat primul său portavion, TCG Anadolu, cu intenţia de a-i extinde capabilităţile de drone de la operaţiuni terestre la cele navale, relatează agenția Anadolu. Creșterea capacităților navale turcești are loc în contextul tensiunilor regionale în creştere pe fondul invaziei miliatre ruse în Ucraina. Decizia părții turce influențează decisiv desfășurarea raportul de forțe din bazinul pontic.

De pe TCG Anadolu pot opera numai aparate de zbor uşoare, în special elicoptere şi avioane care pot decola de pe piste scurte.

Nava are 232 metri în lungime şi 32 în lăţime şi poate transporta în jur de 1.400 de persoane – un batalion de militari -, vehicule de luptă şi unităţi de suport pentru operaţiuni în afara ţării.

‘Această navă ne va permite să desfăşurăm operaţiuni militare şi umanitare în orice colţ al lumii, când va fi necesar’, a declarat preşedintele Recep Tayyip Erdogan cu prilejul ceremoniei de lansare, care a avut loc la Istanbul.

‘Vedem în această navă un simbol care va consolida poziţia de leadership regional a Turciei’, a mai spus Erdogan.

Nava de asalt amfibiu a fost construită la şantierul naval Sedef din Istanbul de un consorţiu turco-spaniol, pe baza planurilor portavionului uşor spaniol Juan Carlos I.

Turcia vrea să folosească drone în operațiuni navale (foto: Wikipedia)

Turcia vrea să folosească drone în operațiuni navale (foto: Wikipedia)

Planuri strategice

Intenţia originară a Ankarei era să desfăşoare avioane de vânătoare F-35B, care pot decola de pe piste scurte, pe nava sa de război cea mai mare.

Însă planul a trebuit schimbat după ce Statele Unite au eliminat Turcia, aliat în NATO, din programul de avioane F-35 pentru că Ankara a achiziţionat sisteme ruseşti de apărare aeriană S-400. Turcia a convertit ulterior TCG Anadolu într-un portavion de drone.

În plus faţă de elicoptere, Turcia are în plan să desfăşoare pe noul portavion drone de luptă Bayraktar TB3 şi Kizilelma (ambele produse de firma turcă Baykar), precum şi avioane uşoare de atac Hurjet, dezvoltate de Turkish Aerospace Industries (TAI).

După ce planul va fi implementat, TCG Anadolu va fi primul portavion din lume a cărui flotă este compusă mai ales din drone.

Turcia, care deţine a doua cea mai numeroasă armată din NATO, are frontieră cu Siria şi Irak, ţări marcate de conflicte, şi linii lungi de coastă la Mediterana şi Marea Neagră.

Share our work
CSAT pentru Marea Neagră, convocat în România

CSAT pentru Marea Neagră, convocat în România

Marea Neagră, interese strategice majore

Marea Neagră, interese strategice majore

Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc marți, 11 aprilie 2023, începând cu ora 10:00, la Palatul Cotroceni, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale de la București.

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului sunt incluse subiecte referitoare la evoluțiile privind situația de securitate din Regiunea Mării Negre, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și a intervențiilor externe asupra procesului democratic din Republica Moldova, mai arată sursele citate.

În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, precum concepția dezvoltării aviației militare române.

Share our work
Germania, interesată de securitatea Mării Negre

Germania, interesată de securitatea Mării Negre

Liderii de la Berlin, București și Chișinău, întâlnire strategică la București (foto: Administrația Prezidențială)

Liderii de la Berlin, București și Chișinău, întâlnire strategică la București (foto: Administrația Prezidențială)

Cancelarul german, Olaf Scholz, a vizitat la începutul acestei săptămâni România, unde a discutat despre rolul german și cooperarea în domeniul apărării în regiunea Mării Negre în marja întrevederilor cu președintele României, Klaus Iohannis, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, relatează DW.

Președintele României, Klaus Iohannis, a cerut o prezență mai mare a NATO în Marea Neagră, iar Scholz a salutat anunțul privind înființarea unui nou hub de întreținere în România de către producătorul german de arme și tancuri Rheinmetall, despre care compania a spus că ar putea deservi vehiculele de luptă ale statelor NATO.

„Ne uităm mereu la modul în care putem promova preocupările noastre comune ca europeni și ca aliați NATO”, a spus înaltul oficial reporterilor. Liderul german a mai spus că speră că România va intra în sfârșit în Spațiul Schengen în acest an, deoarece a îndeplinit toate criteriile pentru a face acest lucru.

Scholz a avut, de asemenea, o întâlnire comună cu Iohannis și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. El a promis sprijinul Germaniei pentru Moldova în demersul său de aderare la Uniunea Europeană. „Moldova face parte din familia noastră europeană”, a spus Scholz, „Moldova poate fi sigură de sprijinul nostru în acest sens”, a adăugat el.

La rândul său, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a făcut apel la sprijinul occidental pentru a-și apăra țara împotriva Rusiei. Fosta republică sovietică a fost ținta „încercărilor de destabilizare” a țării. „Da, trebuie să ne îmbunătățim capacitățile de apărare și da, avem nevoie de ajutor pentru asta și da, discutăm despre asta cu partenerii”, a spus Sandu. Întâlnirile au loc în timp ce vicecancelarul german Robert Habeck a vizitat Ucraina pentru a discuta despre reconstrucția infrastructurii energetice a Ucrainei.

„Dorința și planurile strategice – și acestea sunt planurile de securitate ale ucrainenilor – sunt de fapt să facă sistemul energetic mai larg și mai descentralizat”, a spus Habeck. „În acest sens, două lucruri se potrivesc destul de bine: nevoia de securitate și un sistem energetic durabil”. El a spus că atingerea acestor obiective ar putea face sectorul energetic ucrainean mai rezistent și, de asemenea, ar putea transforma țara într-un exportator de energie către restul Europei.

Share our work
Marea Neagră, în atenția parteneriatului strategic româno-britanic

Marea Neagră, în atenția parteneriatului strategic româno-britanic

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a semnat reînnoirea Parteneriatului Strategic cu partea britanică, în marja vizitei efectuate la Londra. Prin acest act se dorește consolidarea și menținerea „legăturile istorice profunde și economice dintre Marea Britanie și România, de la relația comercială puternică la obiectivele comune în calitate de membri NATO”, se arată într-un comunicat al Ambasadei britanice la București, citată de presa de la București.

Angajament britanic

Parteneriatul Strategic a fost stabilit pentru prima dată în 2003, marcând angajamentul comun de a dezvolta relațiile dintre cele două țări.

Ministrul britanic de externe consideră că întărirea relațiilor dintre Marea Britanie și România este de o importanță semnificativă în contextul invaziei din Ucraina și al provocărilor de securitate cu care se va confrunta Europa în 2023.

Cei doi miniștri au inaugurat un Forum Bilateral comun la sediul Ministerului britanic de externe de la Londra, care a reunit reprezentanți ai guvernului și ai mediului de afaceri, parlamentari, cadre universitare și membri ai societății civile pentru a discuta despre viitorul cooperării dintre Marea Britanie și România, acoperind o serie de domenii, de la cooperarea economică, comercială și energetică, la societatea civilă și educație.

„Forumul reprezintă o oportunitate pentru Marea Britanie de a-și evidenția sprijinul neclintit pentru România și regiunea Mării Negre, care formează un bastion central în sistemul de apărare al Regatului Unit în regiune”, se arată în comunicatul misiunii diplomatice.

Aceasta vine după ce, în cursul acestei luni, guvernul de la Londra a anunțat o nouă finanțare pentru creșterea rezilienței în Republica Moldova, subliniind astfel sprijinul Marii Britanii pentru principiul integrității teritoriale, ca parte a eforturilor depuse alături de vecinii Rusiei pentru a ajuta la abordarea amenințării venite din partea acesteia.

Cleverly și Aurescu își vor reafirma angajamentul față de apărarea colectivă în cadrul NATO și față de colaborarea în vederea întăririi relației transatlantice, în special pentru a contracara acțiunea agresivă a Rusiei în regiunea Mării Negre.

Marea Neagră, conferință la București

Bogdan Aurescu a reiterat faptul că doar o apărare puternică pe Flancul Estic poate „proiecta o descurajare puternică. În acest sens, ministrul Ben Wallace a asigurat că Regatul Unit dorește să se implice cât mai mult în această regiune și a primit cu deschidere invitația adresată de ministrul Aurescu la Conferința privind Securitatea la Marea Neagră a Platformei Internaționale Crimeea, organizată la București împreună cu Ucraina”.

Ben Wallace a evidențiat importanța cooperării constructive și eficiente a tuturor țărilor riverane la Marea Neagră, pentru creșterea rezilienței acestei regiuni, conform unui comunicat MAE.

în cadrul întrevederii, șeful diplomației române a mulțumit pentru participarea Regatului Unit la misiunile de poliție aeriană ale NATO din România, precum și pentru prezența ofițerilor britanici în structurile de comandă ale Alianței în România, ca angajament clar al Regatului Unit față de securitatea Flancului Estic al NATO, în special la Marea Neagră.

Cei doi miniștri au abordat, totodată, aspectele prioritare pe agenda NATO, fiind subliniată de ambele părți importanța consolidării în continuare a prezenței Aliate la Marea Neagră și pe întreg Flancul Estic, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Bogdan Aurescu a evocat exemple concrete de situații îngrijorătoare generate de acțiunile iresponsabile ale Rusiei, inclusiv recenta doborâre a dronei SUA în Marea Neagră.

Share our work