de Vitalie Goncearov | feb. 14, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Liderul rus Vladimir Putin, critica electoral monopolul rus Gazprom
Premierul rus Vladimir Putin, candidat la prezidenţialele din martie 2012, semnalează într-un articol publicat recent în cotidianul „Vedomosti”, si citat de agentiile internationale de presa, că reformele actualului preşedinte rus Dmitri Medvedev nu au ameliorat climatul investiţional şi propune, în context, separarea monopolurilor de stat, cum ar fi Gazprom, de companiile media. „Trebuie limitată prezenţa celor mai mari întreprinderi şi bănci cu o participare însemnată a statului, precum şi a monopolurilor, inclusiv Gazprom, în capitalurile altor sfere economice, să le separăm de afacerile cu un profil diferit, inclusiv de holding-uri media”, menţionează Putin, cel de-al treilea articol electoral, după alte două în Izvestia şi Nezavisimaia Gazeta.
Reamintim ca gigantul rus Gaprom detine holdingul „Gazprom media”, din care fac parte unele dintre cele mai importante institutii mass-media din Federatia Rusa, precum posturile de televiziune NTV si TNT, posturile de radio Eho Moskvî, City FM, Relax FM, diferite edituri si companii de publicitate.
Noua economie
Viitorul presedinte rus, Vladimir Putin, a mai declarat că Rusia are nevoie de o „nouă economie” şi accentuează importanţa inovării, a diversificării producţiei şi a diminuării controlului statului asupra mediului de afaceri. „Este nepermis pentru Rusia să aibă o economie care nu ne garantează nici stabilitate, nici suveranitate, nici o demnă bunăstare. Avem nevoie de o nouă economie, cu o industrie şi infrastructură competitive, cu o sferă dezvoltată a serviciilor, cu o agricultură eficientă. O economie bazată de pe tehnologii moderne. Avem nevoie de un mecanism de înnoire a economiei, trebuie să identificăm şi să atragem în acest scop imense resurse materiale şi umane”, se mai arata in articolul semnat de Vladimir Putin.
de Anatol Terzi | feb. 6, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Premierul rus Vladimir Putin a cerut luni reînnoirea mecanismelor democratice, criticând „spectacolele politice” organizate de opoziţie, care a reunit din nou zeci de mii de ruşi, sâmbătă, la Moscova.
„Avem nevoie de reînnoirea mecanismelor democraţiei noastre. Ele trebuie să ţină cont de o activitate cetăţenească din ce în ce mai importantă”, a scris el într-un articol imens publicat de cotidianul Kommersant şi intitulat „Democraţia şi calitatea statului”. Într-adevăr, „societatea noastră civilă a devenit mult mai matură, activă şi responsabilă”, a justificat el.
Vladimir Putin, candidat pentru un al treilea mandat la Kremlin la alegerile prezidenţiale din 4 martie, avertizează împotriva oricărei „democraţii fictive”. „Noi nu avem nevoie de o situaţie în care democraţia este redusă la o emblemă, în timp ce un spectacol politic şi un câştig de candidaţi sunt prezentate ca puterea poporului”, a declarat el, făcând aluzie la o aparentă manifestaţie a opoziţiei.
„Trebuie să evităm o astfel de cale fără ieşire, care este o tentativă de simplificare a politicii şi de creare a unei democraţii fictive”, a adăugat el. „Adevărata democraţie nu se creează dintr-o dată, nu copiază un model exterior”, a adăugat el, precizând că este „indispensabil ca societatea să fie pregătită să utilizeze mecanisme democratice”.
Apoximativ 120.000 de persoane s-au reunit sâmbătă la Moscova pentru a manifesta împotriva premierului Vladimir Putin. De asemenea, un miting de susţinere a puterii a avut loc la Poklonaia Gora, la o distanţă de aproximativ zece kilometri, reunind, potrivit forţelor de ordine, 140.000 de persoane. Cifrele indicate de opoziţie şi cele anunţate de poliţie diferă, în general, foarte mult la manifestaţiile împotriva lui Vladimir Putin.
de Anatol Terzi | feb. 4, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Apoximativ 120.000 de persoane s-au reunit sâmbătă la Moscova pentru a manifesta împotriva premierului Vladimir Putin, a declarat unul dintre organizatori, fostul deputat Vladimir Rîjkov.
„Piaţa este plină de lume. Suntem cel puţin 120.000 de persoane aici”, a estimat Vladimir Rîjkov, coordonator al partidului neînregistrat Parnas. Opozanţii şi-au anunţat intenţia de a organiza un nou miting anti-Putin pe 26 februarie, cu o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale, în urma cărora este aşteptată revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după alte două mandate deţinute în perioada 2000-2008.
Mitingul s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluţii în care opozanţii îndeamnă populaţia să nu-l voteze pe Vladimir Putin la scrutinul din 4 martie şi cer demiterea preşedintelui comisiei electorale centrale, Vladimir Ciurov, acuzat de interferenţe cu puterea. Protestatarii au defilat sâmbătă pe strada Bolşaia Iakimanka din centrul Moscovei spre Piaţa Bolotnaia, unde marşul a fost urmat de un miting. Acţiunile de protest din Rusia s-au declanşat după legislativele din 4 decembrie, marcate, potrivit opoziţiei, de fraude masive în favoarea formaţiunii de guvernământ, Rusia Unită. Poliţia, la rândul său, a estimat că la manifestaţie au participat 35.000 de persoane.
Un miting de susţinere a puterii a avut loc la Poklonaia Gora, la o distanţă de aproximativ zece kilometri, reunind, potrivit forţelor de ordine, 140.000 de persoane. Cifrele indicate de opoziţie şi cele anunţate de poliţie diferă, în general, foarte mult la manifestaţiile împotriva lui Vladimir Putin.
de Anatol Terzi | ian. 27, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Fondatorul partidului rus de opoziţie Iabloko, Grigori Iavlinski, a fost exclus vineri din cursa prezidenţială din Rusia, potrivit deciziei Comisiei Electorale Centrale.
Comisia a invocat identificarea multor semnături nevalabile sau false între cele două milioane prezentate de Iavlinski pentru înregistrarea candidaturii sale la alegerile prezidenţiale. Astfel, peste un sfert dintre semnăturile verificate ar fi conţinut erori, în condiţiile unei limite admise de 5%. În felul acesta, Grigori Iavlinski nu va putea participa la alegerile prezidenţiale din 4 martie. El a afirmat într-o conferinţă de presă, la începutul acestei săptămâni, că eliminarea sa din cursa pentru preşedinţie este o decizie strict politică, dictată de liderul forte, Vladimir Putin, interesat să-şi înlăture rivalii şi să câştige cursa pentru Kremlin din primul tur de scrutin.
Excluderea lui Iavlinski din competiţia electorală a fost dur criticată de opoziţia rusă. Până şi Partidul Comunist, cu o ideologie de stânga, diametral opusă ideilor promovate de Iabloko, a susţinut înregistrarea candidaturii lui Iavlinski. Iavlinski, în vârstă de 59 de ani, a condus Iabloko în perioada 1993-2008. Din 1993, Iabloko a fost reprezentat timp de zece ani în Duma de stat, camera inferioară a parlamentului rus, dar din 2003 partidul nu a reuşit niciodată să depăşească pragul electoral pentru a accede în forul legislativ. La scrutinul din 4 decembrie 2011, Iabloko a obţinut 3,43% din sufragii.
Iavlinski a candidat de două ori la prezidenţiale: în 1996, el a fost votat de 7,4% dintre participanţii la procesul electoral, iar în 2000 – de 5,3%. La alegerile prezidenţiale din 4 martie au fost înregistraţi cinci concurenţi: premierul Vladimir Putin, favoritul acestei curse, cotat cu 52% din preferinţele electoratului, potrivit ultimului sondaj VŢIOM, liderul comunist Ghennadi Ziuganov, ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, liderul Rusiei Juste, Serghei Mironov şi miliardarul Mihail Prohorov.
de Anatol Terzi | ian. 23, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Anunţul privind revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin a aruncat o umbră asupra perspectivei îmbunătăţirii situaţiei politice în Rusia, apreciază Human Rights Watch în raportul său anual publicat duminică şi care nu relevă decât puţine progrese în privinţa drepturilor omului în 2011.
„Anunţul din septembrie potrivit căruia Vladimir Putin va candida la alegerile prezidenţiale din 2012 (…) a aruncat o umbră asupra perspectivei foarte necesare de reforme politice”, scrie în raportul său organizaţia neguvernamentală pentru apărarea drepturilor omului, cu sediul la New York. După mai multe manifestaţii masive în urma alegerilor legislative din 4 decembrie, care au generat o contestare fără precent în ţară – reprimată fără menajamente de forţele de ordine, într-o primă fază -, organizaţia neguvernamentală apreciază că „libertatea rămâne problematică în Rusia”.
„Poliţia dispersează în mod frecvent manifestaţiile organizate de militanţii din cadrul societăţii civile şi opoziţie, foloseşte forţa în mod excesiv şi arestează arbitrar manifestanţii paşnici”, afirmă HRW. Organizaţia subliniază, de asemenea, „refuzul autorităţilor de a înregistra noile partide politice”, înaintea alegerilor, transmite Mediaafx. „În 2011, ca şi la alegerile precedente, partidele proguvernamentale au beneficiat de un acces disproporţionat la presă şi de o susţinere abuzivă din partea administraţiei”, scrie organizaţia.
Prigonirea militantilor si jurnalistilor
Autorităţile ruse au autorizat doar un număr limitat de observatori din partea Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), respectiv 200, aminteşte HRW, iar „restricţiile legislative le-au făcut practic imposibil organizaţiilor neguvernamentale ruseşti să monitorizeze alegerile”. În rest, „hărţuirea militanţilor pentru apărarea drepturilor omului continuă şi situaţia rămâne ostilă pentru organizaţiile societăţii civile”, continuă HRW. În continuare nu există „nicio informaţie oficială despre cel care a comandat asasinarea Annei Politkovskaia”, jurnalistă de opoziţie ucisă în 2006 la Moscova, în timp ce crimele din 2009 ale militanţilor pentru drepturile omului din Cecenia, ca Natalia Estemirova, „rămân nepedepsite”, aminteşte HRW.
„Celelalte anchete privind agresiunile împotriva jurnaliştilor independenţei au rămas în mare parte fără efect”, adaugă organizaţia. Poliţia rusă a luptat împotriva grupărilor neonaziste „dar rasismul agresiv şi xenofobia continuă să se intensifice”.
