Igor Dodon visează un nou mandat prezidențial

Igor Dodon visează un nou mandat prezidențial

Președintele Igor Dodon în vizită la Moscova, înainte de a se vedea cu Vladimir Putin. Foto credit: BIRN

În căutarea realegerii sale în funcția de președinte al R. Moldova în 2020, Igor Dodon nu a ascuns legăturile sale strânse cu Kremlinul – dar criticii spun această curtare asiduă pe lângă Moscova nu a adus avantaje evidente pentru Republicii Moldova. 

Încă de când Igor Dodon a câștigat la alegerile prezidențiale din Moldova în noiembrie 2016, pe un bilet pro-rus, critici spun că a confirmat suspiciunea că el și partidul său – Partidul Socialist din Moldova, PSRM – sunt puțin mai mult decât instrumente în mâinile factorilor de decizie ruși, scrie portalul Balkan Insight într-o analiză publicată recent și tradusă de EvZ Moldova. 

Dintre cele 37 de vizite oficiale și de lucru în străinătate pe care Dodon le-a făcut în ultimii doi ani și jumătate, nu mai puțin de 18 au fost în Rusia. Dodon a apărat frecvența acestor vizite la Moscova, spunând că aduce beneficii reale pentru Moldova.

Dar unii experți contestă aceste afirmații, spunând că Dodon a folosit în principal vizitele pentru a-și consolida propria imagine la Moscova și pentru a-și arăta disponibilitatea de a executa directivele primite din partea Rusiei.

Potrivit analistului politic Mihai Isac, în afară de întâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin, Dodon și-a folosit vizitele pentru consolidarea relațiilor cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, cel care este așteaptat la Chișinău în această toamnă, înaintea alegerilor locale din octombrie.

Dar Isac spune că beneficiile pentru R. Moldova sunt neglijabile. „Beneficiile sunt superficiale, orice concesie facută de Moscova fiind conditionată de niste cedari dureroase din partea Moldovei”, a declarat el pentru BIRN.

„În marja vizitelor la Moscova, Dodon cultivă frenetic relații cu diferiți poli de putere din Rusia care îi pot sprijini visurile electorale”, a adăugat el.

Președintele Republicii Moldova, de asemenea, încearcă să construiască relații cu șeful Comitetului pentru Afaceri Internaționale al Federației Ruse, Konstantin Kosacev, și cu fostul reprezentant al Kremlinului în Moldova și regiunea separatistă prorusească transnistreană, Dmitri Rogozin.

Ambii oficiali susțin reintegrarea regiunii susținute de Rusia în R. Moldova – ceea ce va crește în mod clar influența Rusiei în R. Moldova per ansamblu.

„Sub presiunea Rusiei, Dodon intenționează să relanseze negocierile politice dintre cele două maluri ale Nistrului”, a afirmat Isac.

Potrivit datelor oficiale furnizate recent de cabinetul prezidențial, Dodon a cheltuit 2,71 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 135.000 de euro, pentru vizitele sale străine în această perioadă.

Dodon este foarte activ în legătură cu aceste vizite pe rețelele sociale precum Facebook, Instagram și Odnoklasniki în limba rusă. Echipa sa postează în mod regulat fotografii sau filme ale acestor vizite, în special cele care au în vedere oficialii de rang înalt din Kremlin.

Dar vizitele oficiale în Rusia nu spun întreaga poveste a legăturii ruse a lui Dodon. Experții afirmă că el și rudele sale sau cei mai apropiați colegi au făcut și numeroase vizite private.

Perdea de fum, fără beneficii reale

Analiștii văd vizitele regulate ale lui Dodon în Rusia mai mult ca exerciții de îmbunătățire a imaginii decat misiuni eficiente pentru a rezolva problemele grave cu care se confruntă, spre exemplu, mulți moldoveni care lucrează în Rusia.

„Aceste vizite nu au avut nici un impact major. Nu au schimbat natura relațiilor moldo-ruse, ci doar au rezolvat anumite probleme locale „, a declarat pentru BIRN Ion Tăbârtă, analist al think tank-ului IDIS Viitorul, cu sediul la Chișinău.

Statisticile oficiale arată că aproape jumătate de milion de moldoveni muncesc și trăiesc în Rusia. Dar mulți dintre ei lucrează pe piața neagră și au probleme cu documentele și permisele de muncă în Rusia.

Tăbârtă a spus că numeroasele vizite ale lui Dodon în Rusia nu au adus prea mult pentru aceștia.

„Problemele cetățenilor moldoveni care lucrează în Rusia nu au fost soluționate. Când Dodon a spus că vor fi soluționate, această afirmație a fost făcută doar în contextul alegerilor parlamentare. Aceștia [moldovenii care lucrează în Rusia] au fost autorizați să se întoarcă acasă în jurul datei scrutinului [înainte de 24 februarie 2019]”, a adăugat el.

Pe lângă faptul că a îngreunat viața muncitorilor migranți, Rusia a pedepsit Republica Moldova în alte moduri pentru a atinge obiectivul integrării europene. Acesta a introdus un embargo economic dificil în 2013, care este în vigoare și astăzi.

În scopul alegerii în R. Moldova și pentru a ajuta unele companii din apropierea lui Dodon și a PSRM, Moscova a ridicat pe un timp limitat la șase luni la începutul acestui an embargoul pentru a permite Moldovei să exporte o cantitate mică de legume și fructe.

Dodon a promis că va rezolva complet chestiunea embargoului, dar în realitate a obținut puțin, cu excepția unei iertare temporară de la Moscova timp de șase luni din ianuarie până în iunie 2019 pentru exportul de fructe și legume. Cantitățile exportate au fost nesemnificative.

„În ceea ce privește exporturile moldovenești, acestea au fost [ajutate] doar la nivel local și într-un anumit context electoral. Dar nu putem spune că această problemă a fost rezolvată”, a adăugat Tabarta.

O altă problemă nesoluționată se referă la gaze. Dodon a spus în repetate rânduri că va convinge Moscova să reducă prețul ridicat pe care Chișinăul îl plătește pentru gazul rus livrat de Gazprom.

El insistă că a construit relații bune cu factorii de decizie ai Gazprom și că va rezolvarea această chestiune – chiar dacă negocierile cu Gazprom ar trebui să fie prerogativa premierului Maia Sandu, nu a Președintelui.

La 19 februarie 2019, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare, el a declarat că el și șeful companiei Gazprom, Alexei Miller, vor forma o „echipă puternică pentru a aborda problema gazelor naturale.

„Cu Alexei… am discutat acest subiect la sfârșitul lunii ianuarie”, a spus el. „În a doua jumătate a anului, trebuie să avem negocieri cu privire la un nou contract de furnizare de gaze”.

Însă între timp, R. Moldova se confruntă cu perspectiva de a fi de acord asupra unor noi prețuri pentru gazul rusesc, atunci când prezentul contract cu Gazprom va expira la sfârșitul acestui an.

R. Moldova are puține pârghii de negociere pentru a obține condiții mai avantajoase, iar și acestea riscă să dispară, spun experții.

Rusia și Turcia se așteaptă să finalizeze construcția conductei TurkStream până la sfârșitul anului 2019, aducând gaze către Turcia și Balcani pe sub Marea Neagră – ocolind R. Moldova și Ucraina.

Dar România nu va putea să interconecteze Moldova cu sistemul energetic european mai devreme de martie 2020, chiar și în cel mai pozitiv scenariu.

Dodon, privit în continuare cu suspiciune în România

Experții politici spun că „Moscova nu crede în lacrimi” și nu își va pune toate speranțele într-un singur coș, lăsându-l pe Igor Dodon drept singurul său proiect politic la Chișinău.

„Zecile de vizite repetate ale lui Dodon în Rusia în ultimii ani sunt menite să-l prezinte pe scena politică internă și externă ca singurul interlocutor viabil pentru Kremlin”, a spus Isac.

El a susținut de asemenea că dependența lui Dodon față de Moscova s-a accentuat și mai mult după căderea regimului condus de Partidul Democrat în Moldova, ca urmare a alegerilor din februarie. Acest lucru a condus la formarea unui nou guvern sub lidera PAS Maia Sandu care să unească elementele pro-UE cu socialiștii proruși.

„Dodon și PSRM vor rămâne în actualul guvern doar atâta timp cât vor face jocul Rusiei”, a adăugat expertul.

Isac a spus că reactivarea politică a lui Renato Usatii, liderul pro-rus al Partidului Nostru, și a lui Mark Tkaciuk, fostul ideolog al Partidului Comunist, are la bază ideea de a crea o nouă forță politică care să poată atrage alegători pro-ruși care se simt nemulțumiți de acțiunile lui Dodon.

Înainte de alegeri, Dodon pare să-i înfrunte pe criticii săi, avansând o nouă abordare față de vecinii săi, neprietenoși față de Rusia, Ucraina și România.

El a declarat că a vorbit la telefon atât cu președintele român, cât și cu cel nou al Ucrainei Volodimir Zelenski, pentru a avea întâlniri bilaterale cu fiecare dintre ei.

„Sper foarte mult să avem o întâlnire cu Klaus Iohannis [din România], dacă este posibil înainte de alegerile [prezidențiale] de acolo [la 10 noiembrie]„, a anunțat Dodon pe 15 iulie.

Dar analiștii din România rămân sceptici față de bunele intenții ale lui Dodon din cauza legăturilor sale cu Kremlinul.

„Presedintele Igor Dodon este considerat principalul decident din R. Moldova cu o atitudine politica publica ostila Romaniei”, a declarat pentru BIRN analistul politic de la București, Claudiu Degeratu.

„Modul în care, după alegerile [februarie], a negociat din partea PSRM privind formarea noului guvern de coaliție a întărit și mai mult percepția sa negativă în România”, a adăugat el.

El a spus că România îl vede pe Dodon promotorul unei relații „toxice”a R. Moldova cu Rusia, în parte pentru că dorește să rezolve „dosarul transnistrean” prin federalizarea Moldovei în condițiile impuse de Moscova.

„Și mai discutabil este cameleonismul politic întrebuințat de presedintele moldovean în relația cu Uniunea Europeana„, a adăugat Degeratu.

Același analist a spus că, în calitate de membru al NATO, România este, de asemenea, foarte preocupată de modul în care Dodon și aliații lui pro-ruși își extind controlul asupra instituțiilor de securitate din R. Moldova.

Din aceste motive, analistul a respins ideea lui Dodon de a vizita România în acest an. „În acest an electoral, președintele Iohannis va fi foarte prudent în a face gesturi noi și radicale (în sens pozitiv sau negativ) pe relatia bilaterală cu Republica Moldova„, a comentat Degeratu.

Materialul a fost tradus după un interviu publicat de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnat de Mădălin Necșuțu 

Share our work
Kremlinul, iritat de presiunile asupra Turciei pentru achiziția de armament rusesc antiaerian de tip s-400

Kremlinul, iritat de presiunile asupra Turciei pentru achiziția de armament rusesc antiaerian de tip s-400

 

Comunitatea internațională nu are niciun drept de a critica Rusia și Turcia pentru cooperarea lor legitimă în domeniile militare și tehnice, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Declarațiile sale vin pe fondul reacțiilor internaționale asupra contractului de armament pentru sistemele antiaeriene de rachete S-400 pe care Rusia și Turcia l-au semnat pe 12 septembrie.

Nimeni nu are dreptul de a critica cooperarea dintre Rusia și Turcia, ce de altfel este în conformitate cu legile internaționale și nu țintește nicio țară terță. Nimeni nu are motive de vociferare în această privință”, a spus Peskov, citat de Tass.

El a mai declarat că vizita președintelui rus Vladimir Putin la Ankara, pe 28 septembrie, are numai scopuri pragmatice. Rusia și Turcia au legături strânse în domeniile economic, investițional, cultural și cooperarea tehnico-militară, precum și în „megaproiecte”, a afirmat Peskov. „În afara de acestea, cele două țări cooperează în asigurarea securității regional, inclusiv în Siria. În timpul vizitei lui Putin în Turcia, este planificată „sincronizarea ceasurilor în toate aceste chestiuni”, a mai spus el.

Președintele turc Recep Erdogan declarat pe 12 septembrie că Ankara a semnat un acord cu Moscova pentru achiziționarea de sistem de rachete de tip s-400 și că deja s-a dat un avans în această afacere. Ajutorul președintelui rus pe cooperare tehnico-militară, Vladimir Kozi, a declarat pentru Tass că un astfel de contract a fost semnat și este pe cale de a fi implementat.

Sistemul de rachete s-400 Triumf este cel mai avansat sistem de acest fel și a intrat în folosire în 2017. Este destinat să distrugă avioane, rachete de croazieră și balistice, inclusiv cele de rază medie și totodată ține de suprafață. Acestea pot lovi ține aflate la până la 400 de kilometri depărtare și la o altitudine de 30 de kilometri.

Share our work
EXCLUSIV/ Întâlnire de „gradul zero”: Dodon se vede la Muntele Athos cu „oligarhul lui Dumnezeu”, finanțatorul separatismului prorusesc din Donbas și preferat al lui Putin

EXCLUSIV/ Întâlnire de „gradul zero”: Dodon se vede la Muntele Athos cu „oligarhul lui Dumnezeu”, finanțatorul separatismului prorusesc din Donbas și preferat al lui Putin

Președintele prorus al R. Moldova, Igor Dodon și oligarhul rus Konstantin Malofeev

Desantul numeroasei delegații conduse de către Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, pe Sfântul Munte Athos are și un substrat politic important pentru liderul de la Chișinău, relatează surse politice de peste Prut, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sub pretextul unui pelerinaj religios, Igor Dodon și alți politicieni din Partidul Socialiștilor au programate întâlniri neoficiale cu mai multe persoane apropiate Kremlin-ului, atât politicieni ruși, cât și Konstantin Malofeev, om de afaceri rus, supranumit și „oligarhul ortodox” datorită importantului sprijin financiar și politic acordat entităților Patriarhiei Ortodoxe Ruse, atât din Federația Rusă, cât și din Ucraina, Republica Moldova și alte state.

Sinod de taină

Sursele citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS au precizat că întâlnirea a fost organizată în funcție de programul oligarhului ortodox Konstantin Malofeev, liderul de la Chișinău insistând de câteva luni pentru a fi primit de acesta. Insistența lui Igor Dodon se datorează faptului că dorește obținerea sprijinului, mai ales financiar și politic, din partea oligarhului ortodox pentru organizarea în 2018, la Chișinău, a lucrărilor celui de al 12-lea Congres Mondial al Familiilor (World Congress of Families), organizație acuzată de strânse legături cu Moscova.

WCF (World Congress of Families), cu sediul în Statele Unite, este catalogat în diferite rapoarte ale unor ONG-uri drept un „grup care incita la ura” din cauza rolului său în privința legii contra propagandei gay, adoptate în 2013, în Rusia, relata mass-media cu ocazia cele mai recente reuniuni a WCF, desfășurate, în mai 2017, la Budapesta sub patronajul premierului maghiar Victor Orban.

Sursele citate de mass-media occidentală au precizat că legăturile grupului cu oligarhi și lideri ai Bisericii Ortodoxe Ruse apropiați Kremlinului, unii dintre ei prezenți și la Congresul Mondial al Familiilor din Budapesta, sunt îngrijorătoare. Activitatea WCF este finanțată și de oligarhul ortodox Konstantin Malofeev.

Lucrările WCF de la Budapesta au fost folosite de premierul maghiar Viktor Orban pentru a acuza Uniunea Europeană că este dominata de „o ideologie liberală ce relativizează și se constituie într-o insultă la adresa familiilor”. Și lucrările WCF de la Tbilisi din 2016 (unde Igor Dodon a participat în calitate de reprezentant al Republicii Moldova, fără însă a existat un document oficial în acest sens, mai ales datorită faptului că nu era încă președinte al republicii) au fost folosite extensiv de către participanții din Federația Rusă și state aliate pentru a lansa atacuri publice dure față de politica UE și NATO din spațiul CSI.

Portret de oligarh

Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat unul dintre ideologii panslaviști cei mai influenți în prezent. Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.

În 2014, oligarhul a organizat și finanțat desfășurarea la Viena a unui adevărat summit al extremei drepte din statele UE și nu numai, printre invitați numărându-se Marion Marechal-Le Pen, lidera Frontului Național din Franța (care a pierdut recentele alegeri prezidențiale din Hexagon), Volen Sidorov, liderul partidului bulgar Ataka, Heinz-Christian Strache, liderul FPO (extrema dreaptă din Austria), dar și Alexandr Dughin.

Mai multe anchete de presă din ultimii ani l-au legat pe Konstantin Malofeev de finanțarea unor partide politice cu vederi pro-ruse și anti UE/NATO din statele UE și Balcani.

În acest context, demersurile lui Igor Dodon de a intra în bunele grații ale oligarhului, pe care l-a invitat de mai multe ori la Chișinău și în Transnistria, nu trebuie să fie o surpriză pentru organele de resort.

Pe urmele lui Putin în „mănăstirile rusești”

Manastirea Sfantul Pantelimon

Printre principalele obiective ale vizitei delegației din Republica Moldova s-a numărat mănăstirea Sfântul Pantelimon, cunoscută sub numele de „Rusikon” (Ρωσσικόν, Rossikon), adică „mănăstirea ruşilor”, datorită faptului că este locuită majoritar de călugări din spațiul CSI, fiind înființată, în secolul 11, de călugări proveniți din Rusia Kieveană (Rutenia Kieveană, proto-stat al triburilor slave estice, cu capitala la Kiev). Mănăstirea, aflată sub jurisdicția directă a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopole, a intrat de mai multe ori în atenția mass-media, datorită vizitelor liderului rus Vladimir Putin (inclusiv în 2016) și a sprijinului mediatic și religios acordat de obștea mănăstirii acțiunilor militare pro-ruse din Crimeea și Donbas.

În timpul vizitei la mănăstirea Sfântul Pantelimon, Igor Dodon nu a rezistat tentației de a se poza pe același tron pe care a stat și președintele rus Vladimir Putin în cursul ultimei sale vizite din 2016, provocând un val de critici pe rețelele de socializare.

Notă: Acest material este protejat de Legea nr 8/1996, privind dreptul de autor și drepturile conexe, iar preluarea informațiilor se va face numai în limita a maxim 1.500 de semne, cu citarea sursei și link activ către acest portal.

Share our work
Ucraina a demarat discuțiile pentru aderarea la NATO. Rusia tot mai vocală

Ucraina a demarat discuțiile pentru aderarea la NATO. Rusia tot mai vocală

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg (dreapta)

Președintele ucrainean Petro Poroșenko, a avut luni o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în care cei doi au discutat despre implementarea unui plan de acțiuni legat de aderarea Ucrainei la NATO. „Considerăm scopul politicii noastre internaționale o necesitate, iar astăzi a fost foarte clar subliniat că trebuie să începem discuțiile pentru introducerea unui plan de acțiuni. Propunerea noastră demararea acestor discuții a fost bine primită”, a declarat Poroșenko, într-o conferință comună ținută la Kiev, alături de Stoltenberg.

El a declarat că Ucraina este hotărâtă să facă reforme și a adăugat că „avem un calendar clar legat de ceea ce trebuie să facem până în 2020 pentru a biga criterii de aderare”, relatează Ukrinform. Potrivit lui, acum Ucraina nu întâlnește aceste condiții, deoarece în circa 20 de ani nu s-a făcut nimic în acest sens și s-au promovat legi care au dus la îndpărtarea de NATO”.

Pe 6 iunie, Rada supremă de la Kiev a adoptat o lege care să permită Ucrainei să adere la NATO pe viitor, ca parte a prioritate de politică externă a țării.

Kremlinul se arată deranjat

Decizia Kievului nu putea rămâne fără ecouri la Moscova, acolo unde Kremlinul a comunicat că posibila aderare a Ucrainei la NATO nu ar stimula stabilitatea și securitatea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat luni de asemenea declarația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a afirmat că Rusia trebuie să-și retragă mii de militari din Ucraina. Peskov a spus că Rusia nu are niciun fel de trupe în Ucraina.

Share our work
Kremlin-ul a desecretizat datele privind rezervele rusesti de petrol și gaze

Kremlin-ul a desecretizat datele privind rezervele rusesti de petrol și gaze

Rusia dispune de rezerve imense de petrol si gaze

Federatia Rusa dispune de rezerve imense de petrol si gaze

Volumul rezervelor de petrol al Federației Ruse (la 1 ianuarie 2013) au constituit 17,8 miliarde tone, iar de gaze naturale – 48,8 trilioane metri cubi, relateaza mass-media de specialitate, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Aceasta conform categoriei ABC1 (rezerve cercetate), iar conform categoriei C2 (rezerve de perspectivă, descoperite în afara zonelor cercetate, pe baza structurii geologice), rezervele de petrol sunt estimate la 10,9 mlrd tone, cele de gaze – 19,6 trilioane mc.
Datele au fost făcute publice recent de către ministrul resurselor naturale, Serghei Donskoi, fiind primele date exacte despre rezervele de petrol și gaze ale Rusiei provenite din surse oficiale, anterior experții estimand rezervele în baza unor date indirecte.
Reamintim ca aproximativ 80% din rezervele rusesti de petrol si gaxe sunt exploatate de de companiile private, datele lor fiind publicate in urma obligatiilor asumate fata de firmele internationale de audit. În baza informațiilor primite de la companiile private, experții estimau anterior volumul rezervelor de petrol între 15-22 mlrd tone.

Influenta negativa

„În condițiile societății contemporane deschise, în epoca luptei pentru investiții, datele despre rezervele hidrocarburilor sunt un avantaj concurențial și nu trebuiesc secretizate”, a explicat Donskoi. „Secretizarea volumului rezervelor de hidrocarburi are o influență negativă asupra atractivității investiționale a complexului nazțional energetic, blochează dezvoltarea studiilor geologice, provoacă speculații departe de adevăr”, consideră ministrul.
Ordinul de a exclude hidrocarburile din lista rezrvelor de resurse strategice, care constituie secret de stat, a fost dat de președintele rus Putin în februarie 2013. Din cauza că majoritatea companiilor gazo-petroliere sunt private, informația despre rezervele exploatate de ele era oricum publică, iar continuarea secretizării datelor despre rezervele de hidrocarburi era un anacronism. Singura companie mare privată petrolieră care nu permite accesul la informații despre rezerve și nu organizează audite conform standardelor internaționale, este Surtgutneftegaz.

Rezerve nelimitate

Totodată, faptul desecretizării informațiilor respective va permite autoritatilor de la Moscova să demonstreze că Rusia are rezerve nelimitate, a mai declarat inaltul oficial rus. „Acum putem să nu mai ascundem succesele sondorilor – în ultimii 8 ani creșterea rezervelor de hidrocarburi a fost mai mare decât extracția lor”, a remarcat Donskoi. Astfel, anul trecut au fost descoperite 49 de depozite de zăcaminte noi. Volumul rezervelor de petrol a crescut cu 650 mln tone, cel al gazelor cu 800 miliarde mc.
Menționăm că Rusia este pe locul zece în lista statelor cu cele mai mari rezerve de petrol, în urma Venezuelei și statelor din Golful Persic. Iar la volumul rezervelor de gaze este pe locul întâi în lume.
Experții consideră că în Rusia sunt amplasate cca 25-30 % din rezervele mondiale de gaze, ceea ce i-ar ajunge pentru 80 de ani. Dar majoritatea rezervelor sale se află în depozite situate în regiunile subarctică și arctică, zone mai dificile de exploatat.

Share our work