Procesul Timosenko, amanat
Procesul fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko, inculpată pentru abuz de putere, a fost suspendat miercuri până pe 4 iulie, pentru ca ea să aibă posibilitatea de a lua cunoştinţă de actul de acuzare ce-o vizează. ”Curtea a decis amânarea examinării dosarului pentru 4 iulie”, a declarat judecătorul, Rodion Kireev, înainte de închiderea şedinţei, după mai puţin de o oră de la deschiderea ei. El a dat astfel satisfacţie parţial cererii dnei Timoşenko, care a cerut o pauză de cel puţin trei săptămâni pentru a lua cunoştinţă de detaliile actului de acuzare. Timoşenko a acuzat din nou urmărirea în justiţie împotriva sa ca fiind un exemplu de ”justiţie sumară”, orchestrată de către adversarul său politic, preşedintele Viktor Ianukovici. Iulia Timoşenko, care s-a numărat printre liderii Revoluţiei portocalii din 2004, riscă o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare pentru abuz de putere în timpul încheierii acordurilor din domeniul gazelor cu Rusia, considerate foarte dezavantajoase pentru Kiev, în vremea când ea era premier al Ucrainei în 2009, transmite Agerpres. Potrivit Parchetului, Timoşenko şi-a depăşit atribuţiile dând ”undă verde”, fără un vot de aprobare din partea guvernului în ansamblu, semnării de contracte privind importurile de gaz rusesc la un preţ considerat prea mare. Parchetul susţine că aceste acorduri i-au adus statului ucrainean pierderi de peste 1,5 miliarde de grivne (circa 130 milioane de euro). La rândul său, Timoşenko a afirmat că nu avea nevoie de autorizare din partea guvernului, pe care ea îl conducea în acea vreme, şi că preţul gazelor pe care ea l-a negociat cu Moscova era printre cele mai scăzute din Europa. “Deţin informaţii potrivit cărora se pregăteşte (…) o arestare”, a spus Timoşenko, citată de serviciul său de presă, pe 27 iunie. Avocatul său, deputatul Serghei Vlasenko, i-a cerut judecătorului să închidă ancheta împotriva lui Timoşenko. În dosar “nu există nici o dovadă a vinovăţiei doamnei Timoşenko”, a spus el. Timoşenko a explicat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că decizia de a depune plângere la CEDO este motivată de neîncrederea în “justiţia venală” a preşedintelui Viktor Ianukovici, pe care îl acuză că a orchestrat personal anchetele împotriva ei. Atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană au criticat procesul declanşat împotriva fostului premier ucrainean. Statele Unite şi-au exprimat vineri îngrijorarea, evocând posibile motivaţii politice în proces, în timp ce un diplomat european a declarat că procesul “seamănă puţin a justiţie, dar nu cu cea a statelor europene”. Şeful reprezentanţei UE în Ucraina a refuzat să facă o evaluare politică a procesului, însă a denunţat condiţiile “inumane” din timpul primei audieri a procesului, desfăşurată într-o sală de judecată de mici dimensiuni de la tribunalul Petcerski din Kiev, la o temperatură sufocantă. Sâmbătă, procesul a continuat în aceeaşi sală, însă aceasta a beneficiat de climatizare mai bună, iar prezenţa presei a fost mai redusă.
Iulia Timoşenko, fost premier al Ucrainei şi actual lider al opoziţiei de la Kiev, a afirmat că se teme că va fi arestată şi a cerut sâmbătă, în a doua zi a procesului împotriva sa, încheierea anchetei care o vizează şi care a declanşat deja critici din partea UE şi SUA. „Deţin informaţii potrivit cărora se pregăteşte (…) o arestare”, a spus Timoşenko, citată de serviciul său de presă. Avocatul său, deputatul Serghei Vlasenko, i-a cerut judecătorului să închidă ancheta împotriva lui Timoşenko, acuzată de abuz de putere în cazul semnării unui contract de furnizare de gaze naturale cu Rusia în 2009. În dosar „nu există nici o dovadă a vinovăţiei doamnei Timoşenko”, a spus el. Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, inculpată pentru abuz de putere, a anunţat miercuri că a depus plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a denunţa caracterul politic al acuzaţiilor care îi sunt aduse de justiţia de la Kiev. Timoşenko a explicat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că decizia de a depune plângere la CEDO este motivată de neîncrederea în “justiţia venală” a preşedintelui Viktor Ianukovici, pe care îl acuză că a orchestrat personal anchetele împotriva ei, transmite Newsin. Numeroşi alţi foşti responsabili ai guvernului său sunt, de asemenea, vizaţi de anchete pentru abuz de putere. Echipa preşedintelui Viktor Ianukovici asigură că luptă astfel împotriva corupţiei, însă opoziţia denunţă represiunea politică. Statele Unite şi oficiali europeni şi-au exprimat însă preocuparea în legătură cu o aplicare selectivă a justiţiei în Ucraina. Iulia Timoşenko, unul dintre liderii Revoluţiei portocalii din 2004, este acuzată de abuz de putere care ar fi provocat pierderi financiare importante statului ucrainean, în perioada în care s-a aflat la conducerea Guvernului de la Kiev. Parchetul ucrainean a dechis mai multe anchete judiciare împotriva ei. Atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană au criticat procesul declanşat împotriva fostului premier ucrainean. Statele Unite şi-au exprimat vineri îngrijorarea, evocând posibile motivaţii politice în proces, în timp ce un diplomat european a declarat că procesul „seamănă puţin a justiţie, dar nu cu cea a statelor europene”. Şeful reprezentanţei UE în Ucraina a refuzat să facă o evaluare politică a procesului, însă a denunţat condiţiile „inumane” din timpul primei audieri a procesului, desfăşurată într-o sală de judecată de mici dimensiuni de la tribunalul Petcerski din Kiev, la o temperatură sufocantă. Sâmbătă, procesul a continuat în aceeaşi sală, însă aceasta a beneficiat de climatizare mai bună, iar prezenţa presei a fost mai redusă.
Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, inculpată pentru abuz de putere, a anunţat miercuri că a depus plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a denunţa caracterul politic al acuzaţiilor care îi sunt aduse de justiţia de la Kiev. Timoşenko a explicat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că decizia de a depune plângere la CEDO este motivată de neîncrederea în „justiţia venală” a preşedintelui Viktor Ianukovici, pe care îl acuză că a orchestrat personal anchetele împotriva ei, transmite Newsin. Numeroşi alţi foşti responsabili ai guvernului său sunt, de asemenea, vizaţi de anchete pentru abuz de putere. Echipa preşedintelui Viktor Ianukovici asigură că luptă astfel împotriva corupţiei, însă opoziţia denunţă represiunea politică. Statele Unite şi oficiali europeni şi-au exprimat însă preocuparea în legătură cu o aplicare selectivă a justiţiei în Ucraina. Iulia Timoşenko, unul dintre liderii Revoluţiei portocalii din 2004, este acuzată de abuz de putere care ar fi provocat pierderi financiare importante statului ucrainean, în perioada în care s-a aflat la conducerea Guvernului de la Kiev. Parchetul ucrainean a dechis mai multe anchete judiciare împotriva ei. Asa cum a anuntat KARADENIZ PRESS, primul termen in procesul intentat impotriva opozantei Iulia Timosenko va fi deschis vineri, la un tribunal din Kiev, informeaza Kyev Post. Procesul va incepe la ora 6.00 GMT (9.00, ora Romaniei), la Tribunalul Pecerski, in centrul orasului, a anuntat purtatoarea de cuvant, Natalia Lisova. Acesta vizeaza contracte in domeniul gazelor naturale semnate cu Rusia, in perioada in care Timosenko era premier, contracte considerate foarte dezavantajoase pentru Ucraina. “Puterea face totul pentru a se debarasa de principalul sau concurent politic”, a declarat Lisova. “Toata lumea stie ca tribunalele sunt conduse de administratia prezidentiala, dar vom lupta. Iulia Timosenko nu este vinovata de nimic”, a adaugat ea. In luna mai, Iulia Timoşenko a fost realeasă în fruntea Partidului Batkivşcina, principala formaţiune de opoziţie din această ţară. Timoşenko se află în fruntea Batkivşcina de la crearea acestei formaţiuni, în septembrie 1999, potrivit agenţiilor ucraineene de presă. Fostul prim ministru, care înainte de a se lansa în politică a fost una dintre cele mai bogate femei din Ucraina graţie afacerilor sale din industria gazului, s-a aflat de două ori în fruntea guvernului ţării: din ianuarie şi până în septembrie 2005, şi din decembrie 2007 până în martie 2010.
Ucraina va desfăşura manevre militare de anvergură la frontiera cu Moldova, pentru a determina Chişinăul să predea sectorul de lângă satul Palanca, scrie publicaţia ucraineană „Argumentî Nedeli”. Militarii ucraineni propun ca manevrele să se desfăşoare în luna iulie, în zonele limitrofe cu Moldova. La exerciţii ar urma să participe trupe aeropurtate, de aviaţie, trupe blindate şi infanteria marină. Conform planului, vor fi exersate operaţiunile de „cucerire şi apărare a bazelor de atac”, mai notează publicaţia, citata de Publika Tv. Experţii ruşi sunt sceptici în privinţa acestui scenariu, considerând că Ucraina poate să-şi atingă scopul şi prin presiuni diplomatice. Anterior, Alianţa pentru Integrare Europeană a refuzat soluţionarea la pachet a litigiilor sale cu Ucraina. După aceasta, Kievul a început să fie tot mai insistent, solicitând Moldovei soluţionarea separată a divergenţelor dintre cele două părţi. La sfarsitul lunii mai, seful Departamentului politici informaţionale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev, Oleg Volosin, declara ca Ucraina nu va transa problema demarcarii frontierei cu Republica Moldova, atat timp cat nu a fost rezolvata înca problema porţiunii de teren din zona satului Palanca, de pe traseul Odesa-Reni. „Atat timp cat nu rezolvam problema Palanca, nu vom continua procesul de demarcare a frontierei cu Moldova. Poziţia ministerului nostru este ca întrcat nu exista perspective reale de soluţionare a acestui diferend, nu vom putea discuta si alte aspecte ale cooperarii dintre statele noastre. Noi pornim de la premisa ca avem dreptate, deoarece porţinea de teren din zona satului palanca aparţine Ucrainei”, a mai spus Volosin, citat de mass-media de la Chisinau. Anterior, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Konstantin Grishenko, a declarat, de la tribuna Radei Supreme de la Kiev, ca Moldova nu-si îndeplineste angajamentele asumate în cazul porţiunii de teren de pe traseul Odesa-Reni, din zona satului Palanca si ca încearca sa identifice noi pretexte pentru a tergiversa cedarea acestui teritoriu. „Poziţia noastra este clara. Toata lumea înţelege ca Moldova trebuie sa-si îndeplineasca obligaţiile asumate cu mulţi ani în urma. Orice tergiversari si pretexte sunt inacceptabile pentru Ucraina”, a spus Grishenko. „Cred ca dupa alegerile din 5 iunie din Moldova, ar trebui sa purtam discuţii serioase la nivel inter-guvernamental, pentru a transa respectiva chestiune. Este clar ca problema porţinunii de teren de pe traseul Odesa-Reni, din zona Palanca, va fi pusa de caztre noi în mod principial. Daca o vom rezolva, atunci vom putea discuta si despre intensificarea relaţiilor economice dintre statele noastre”, a mai spus ministrul de Externe al Ucrainei.
Peste 60 de militari ai Armatei Naţionale din Republica Moldova participă în perioada 5 — 18 iunie la exerciţiul multinaţional de menţinere a păcii „Sea Breeze 2011”, desfăşurat în Ucraina. Armata Naţională a detaşat la exerciţiu şapte ofiţeri de stat major, şapte genişti, 18 paraşutişti şi un pluton de infanterie în număr de 30 de militari din cadrul Batalionului 22 de menţinere a păcii. Comandantul contingentul Armatei Naţionale, maiorul Vadim Moraru, a declarat că statul major general al exerciţiului va activa în oraşul Odessa, iar trupele vor fi dislocate la Baza de instruire „Shirokiy Lan” din oraşul Nikolaev. „Scopul acestui exerciţiu este de a îmbunătăţi interoperabilitatea trupelor multinaţionale în operaţiuni de menţinere a păcii. În conformitate cu scenariul exerciţiului, militarii Armatei Naţionale vor fi antrenaţi în operaţiuni de menţinere a păcii, activităţi antitero, operaţii amfibii şi operaţiuni de desantare”, a relatat Vadim Moraru. În cadrul exerciţiului „Sea Breeze 2011” vor fi implicaţi circa 2000 de militari din 13 ţări — Ucraina, SUA, Azerbaidjan, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Georgia, Canada, Macedonia, Moldova, Germania, Turcia şi Franţa. „Sea Breeze 2011” este un exerciţiu multinaţional de menţinere a păcii în spiritul Parteneriatului pentru Pace, iar Armata Naţională participă la acest exerciţiu din anul 2007.