Ucraina, pod aerian Kiev-Kabul pentru sute de evacuați

Ucraina, pod aerian Kiev-Kabul pentru sute de evacuați

Peste 400 de persoane au fost evacuate de avioane ucrainene din Kabul, a declarat Myhailo Podoliak, consilier în cadrul Administraței Prezidențiale de la Kiev. 3 avioane au fost folosite pentru deservirea podului aerian Kabul-Kiev, relatează agenția Glavkom.

Printre cei evacuați se numără cetățeni ucraineni, americani, precum și jurnaliști, a menționat Podoliak.

Ucraina nu a anunțat stoparea propriului proces de evacuare în data de 31 august, termen stabilit de Statele Unite și alte state occidentale. Din luna septembrie, orice evacuare va fi negociată cu regimul taliban.

Oficialii noii administrații de la Kabul au acuzat statele occidentale că evacuează, alături de proprii cetățeni, diferite categorii de specialiști. ONU a avertizat că statul musulman se va confrunta cu o foamete iminentă, cerând sprijin internațional pentru prevenirea unei catastrofe umanitare. (K.P.)

Share our work
Ucraina intră în lockdown total în ianuarie

Ucraina intră în lockdown total în ianuarie

Ucraina intră în lockdown

Ucraina intră în lockdown total

Autoritățile de la Kiev au decis să implementeze măsuri dure de carantină în perioada 8-24 ianuarie, relatează mass-media locală. Ucraina intră în lockdown total. Măsurile dure pot fi prelungite. Timp de trei săptămâni vor fi închise cafenelele, restaurantele, sălile de fitness, o parte a instituțiilor de învățământ și mallurile. Vor mai fi interzise evenimentele sportive și de divertisment, precum și funcționarea piețelor nonalimentare.

În perioada menționată vor funcționa transportul public, magazinele alimentare, farmaciile, benzinăriile, băncile, oficiile poștale, saloanele de înfrumusețare și hotelurile. Autoritățile vor verifica respectarea măsurilor de protecție împotriva răspândirii noului coronavirus.

După data de 24 ianuarie, aceste restricții stricte ar urma să fie ridicate, însă unele măsuri de carantină vor rămâne până pe 28 februarie.

Locuitorii Ucrainei vor trebui să respecte în continuare măsurile de protecție sanitară. Peste un milion de de ucraineni au contractat virusul SARS-CoV-2, dintre care aproximativ 20 de mii au decedat. Autoritățile de la Kiev au avertizat că sistemul medical este aproape de colaps.

Ucraina mizează pe primirea unui număr de câteva sute de mii de doze de vaccin din partea UE și a OMS. Kiev-ul va achiziționa și câteva milioane de doze de vaccin din China. (N.G.)

Share our work
Kievul vrea să facă schimb de prizonieri cu separatiștii pro-ruși până la Crăciun

Kievul vrea să facă schimb de prizonieri cu separatiștii pro-ruși până la Crăciun

Prizonieri ucraineni luați în Donbas de separatiștii proruși

Părțile implicate în schimbul de prizonieri dintre armata ucraineană și separatiștii proruși din Donbas și-au exprimat disponibilitatea, la Minsk, în cadrul Grupului de Contact, de a face schimbul de prizonieri aprobat înainte de Craciun. Grupul Trilateral de Contact, cu participarea reprezentanților ORDLO [regiunile din Donbas ocupate de separatiști], a confirmat disponibilitatea părților de a face schimb de prizonieri pe baza listelor deja aprobate și asupra cărora s-a convenit cât mai curând posibil pe procedură și data schimbului, până în Crăciun sau Anul Nou”, a scris reprezentantul Ucrainei în acest grup, Darka Olifer.

Despre schimbul de prizonieri au precizat și serviciile speciale ucrainene SBU.

În urmă cu circa două săptămâni, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a avut o întâlnire cu Viktor Medvedciuc, liderul mișcării sociale „Alegerea ucraineană” și reprezentantul Kievului pentru ajutor umanitar din așa numitul Grup de Contact pentru rezolvarea situației din estul Ucrainei, care a cerut sprijinul președintelui rus în legătură cu un schimb de prizonieri.

Potrivit lui Medvedciuc, Ucraina s-a declarat „gata să elibereze 306 persoane și se așteaptă ca Donețk-ul și Lugansk-ul să elibereze 74 de oameni, iar schimbul ar putea fi făcut înainte de sărbători”.

Share our work
Erdogan, în vizită la Kiev: Ucraina și Turcia strâng relațiile la toate nivelurile

Erdogan, în vizită la Kiev: Ucraina și Turcia strâng relațiile la toate nivelurile

Președintele turc Recep Erdogan, în vizită, la Kiev, la omologul său ucrainean Petro Poroșenko

Președintele turc Recep Erdogan se află, luni, într-o vizită oficială în Ucraina, împreună cu o largă delegație din care fac parte mai mulți oficiali de rang înalt, precum premierul Fikri Isik, și miniștrii de Externe, al Energiei, Relațiilor cu UE și cel a Economiei. Erdogan și-a început vizita la Kiev cu o depunere de coroane de flori la Monumentul Militar din Kiev, relatează agenția Anadolu, preluată de Karadeniz Press. Erdogan are programată o întrunire cu președintele ucrainean Petro Poroșenko, președintele Radei Supreme, Andrei Parubi, premierul Volodimir Groisman și reprezentanți ai tătărilor dintre Crimeea.

Pe parcursul acestor întrevederi, oficialii celor două țări vor discuta subiecte legate de întărirea cooperării bilaterale în toate domeniile strategice, precum și a subiectelor ce țin de pacea internațională și securitatea regională, precizează Ukrinform, preluată de Karadeniz Press.

Alături de majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al ONU, Turcia nu recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia. După ce va părăsi Kievului, Erdogan se va îndrepta spre Belgrad, acolo unde așteptat de către omologul său sârb, Aleksandr Vucici.

Share our work
Ce a negociat România cu Ucraina în privința școlilor cu predare în limba română de pe teritoriul ucrainean

Ce a negociat România cu Ucraina în privința școlilor cu predare în limba română de pe teritoriul ucrainean

 

Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a declarat, joi, după întâlnirea pe care a avut-o miercuri, la Kiev, cu omologul său din Ucraina, Lilia Grinevici, că în cadrul discuţiei avute şi-a exprimat îngrijoarea cu privire la situaţia şcolilor şi liceelor cu predare în limba română din această ţară şi a solicitat menţinerea drepturilor existente pentru etnicii români. „Ieri am avut o întâlnire la Kiev cu doamna ministru al educaţiei Lilia Grinevich de aproximativ trei ore şi am discutat despre situaţia aisugării dreptului la educaţie pentru minoritatea românească din această ţară. Acest drept a fost drastic limitat de noua lege a educaţiei adoptată de Parlamentul ucrainean. În cadrul întâlnirii mi-am exprimat îngrijoarea cu privire la situaţia şcolilor şi liceelor cu predare în limba română din Ucraina şi am solicitat menţinerea drepturilor existente pentru etnicii români din Ucraina. Solicitarea noastră, inclusiv a mea, a fost ca înainte de toate, partea ucraineană să solicite un punct de vedere din partea Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept – Comisia de la Veneţia, a Consiliului Europei şi Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale”, a spus Liviu Pop.

Potrivit ministrului, asociaţii ale românilor din Ucraina au transmis memorii şi scrisori deschise instituţiilor româneşti – Preşedinte, Guvern, Parlament, şi internaţonal, la Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale, solicitând ajutorul în problema îngrădirii drepturilor minorităţilor româneşti de a studia limba maternă.

Am solicitat explicaţii cu privire la modul în care autorităţile ucrainene au în vedere interpretarea legii, fără a afecta învăţământul actual în limba maternă română. Vă informez că românii din Ucraina au adresat numeroase petiţii autorităţilor de la Kiev şi au solicitat, de asemenea, autorităţilor române, soluţii care să prevină procesul de pierdere identitară”, a adăugat el.

Bilanț al școlilor românești

Liviu Pop a făcut și o scurtă contabilitate a școlilor românești din Ucraina, numărul lor fiind redus semnificativ în ultimii 25 de ani. „În conformitate cu datele deţinute de autorităţile române, în regiunea Cernăuţi îşi desfăşoară activitatea 63 de şcoli cu predare în limba română, dintre care 3 licee şi 19 şcoli cu predare mixtă – clase de limbă română şi clase de limbă ucraineană. În regiunea Transcarpatia îşi desfăşoară actyivitatea 12 şcoli şi un liceu cu rpedare în limba română şi o şcoală cu predare mixtă. În regiunea Odesa nicio şcoală nu figureacă ca având predare în limba română. În schimb, există unităţi de învăţământ cu predare în aşa-numita limbă moldovenească”, a mai spus Liviu Pop, în cadrul unei întâlniri cu presa, care a avut loc la sediul Ministerului Educaţiei.

Comparație cu drepturile minorităților din România

Ministrul a precizat că în sistemul românesc de învăţământ sunt organizate studii în 15 limbi materne, inclusiv limba ucraineană. ”Faţă de Ucraina, România respectă dreptul la liberă educaţie în limba maternă a minorităţilor naţionale. Potrivit legii româneşti, persoanele aparținând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se incstruiască în limba maternă la toate nivelurile, tipurile şi formele de învţământ preuniversitar”, a adăugat el.

Anul şcolar trecut, în România am avut 2000 de şcoli şi 180.000 de copii care au învăţat exclusiv în limba lor maternă – maghiară, germană, ucraineană, romani, slavă, sârbă, cehă, croată, italiană şi turcă. Pe lângă aceşti 180.000 de copii, alţi 42.000 au studiat limba maternă în unităţi de învăţământ organizate în limba română. Limbi materne studiate – armeană, bulgară, breagă, italiană, plolonă, romani, rusă, cehă, croată, germană, maghiară, sârbă, slovacă, turcă şi ucraineană”, a prezentat ministrul.

Liviu Pop a mai spus că elevii aparţinând minorităţii ucrainene au posibilitatea să studieze în limba ucraineană maternă sau disciplină limba ucraineană maternă în cele peste 90 de unităţi şcolare din localităţile în care ucrainenii reprezintă o pondere semnificativă din populaţia totală a localităţii respective din judeţele Maramureş, Suceava, Timiş, Caraş-Severin, Arad, Botoşani, Satu Mare şi Tulcea. „Învăţământul în limba maternă a fost organizat de inspectoratele şcolare din judeţele Maramureş, Suceava, Timiş, Caraş-Severin, Satu Mare, Botoşani, pentru un număr de 1.759 de elevi şi limbă maternă ptentru 5.825 de elevi”, a spus el.

Negocieri pe procente

Ministrul Educaţiei a adăugat că partea ucraineană a propus, miercuri, în baza discuţiilor, un draft cu privire la legea învăţământului preuniversitar.

”Partea ucraineană a propus ieri în baza discuţiilor un draft vizavi de legea învăţământului preuniversitar, o lege subsecventă legii cadru pe care au adoptat-o zilele trecute şi în interiorul acestei legi să se regăsească o pondere a disciplinelor care se vor studia în Ucraina în limba minorităţilor şi în limba ucraineană. Am avut o propunere în sensul acesta de 80% în limba română să se studieze toate disciplinele la clasele 1-4, un procent de 65-75% la clasele 5-6, un procent de 50-70% la clasele 7-9, iar la clasele 10, 11, 12, un procent de 20-30%”, a spus ministrul. Evident că procentele puteau să fie mult mai mari. Important este că toţi elevii români din aceste unităţi şcolare vor studia disciplinele limba şi literatura română”, a subliniat el.

Demersurile continuă

El a mai spus că demersurile părții românești vor continua, până ce actuala formă a Legii educației va fi modificată în Palament. „Cred că din acest punct de vedere discuţia de ieri este un câştig pentru comunitatea românească din Ucraina. Însă, demersul trebuie să continue, pentru că până când nu vom avea legea votată în Parlament, mă refer la legea învăţământului preuniversitar din Ucraina, nu avem nicio siguranţă că şcolile româneşti din Ucraina nu vor fi închise. De altfel, doamna ministru a spus clar că nu se va închide nicio unitate şcolară, doar se vor introduce orele de limba şi literatura ucraineană. De aceea, demersul Parlamentului de a avea acea vizită la nivel de Parlament ucrainean cred că este binevenită şi are pe ce argumente să se bazeze”, a conchis Liviu Pop.

Share our work