Rusia se lauda din nou cu inarmarile. S-400 in Kaliningrad
Rusia a început din nou să se laudă cu programele sale de înarmare. Astfel, Districtul Militar Vest va primi în dotare un regiment al complexului de rachete antiaeriene S-400 Triumf, care este testat la ora actuală în regiunea Astrahan.
După aplicaţii s-a decis intrarea acestor complexuri în dotarea armatei. În perspectivă ele vor fi dislocate în regiunea Kaliningrad. Anterior, Victor Cirkov comandantul Flotei de la Marea Baltică a declarat că unităţile apărării antiaeriene marine amplasate pe teritoriul regiunii Kaliningrad, vor primi primele complexe de rachete antiaeriene S-400, care trebuie să înlocuiască complexele S-200 învechite. Până la sfârşitul anului 2011, în dotare vor intra şi complexurile Triumf.
De asemenea, în regiunea Moscova, echipaje de luptă ale complexului de apărare antiaeriană S-400 Triumf au efectuat un marş convenţional în raionul de poziţii şi au fost aduse în stare de luptă pentru interceptarea ţintelor aeriene, anunţă Vocea Rusiei. De-a lungul întregului traseu ei au fost acoperiţi de o baterie de rachete şi tunuri Pantzir C, capabile să consolideze apărarea spaţiului aerian din centrul Rusiei.
În următorii trei ani, circa 130 miliarde de dolari vor fi cheltuite pentru echiparea Forţelor Armate ale Rusiei. În 2012 se vor cheltui circa 40 miliarde de dolari pentru cumpărarea de armament, tehnică militară şi specială. Aceste cifre au fost comunicate de vice-premierul Serghei Ivanov.
Forţele Aeriene ale Rusiei vor fi dotate cu noi avioane de luptă şi sisteme de apărare antiaeriană. Ele trebuie să primească circa 60 de mijloace de apărare antiaeriană noi şi modernizate, inclusiv sisteme S-400, sisteme de radiolocaţie Nebo-Y şi sisteme de rachete şi tunuri Pantyir C1.
De asemenea, Forţele Aeriene vor primi în dotare circa 90 de avioane şi elicoptere noi şi modernizate. Din bugetul 2012, pe lângă achiziţia de armament şi tehnică militară, sunt prevăzute cheltuieli pentru cercetare şi continuarea programelor începute anterior.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat, miercuri, că s-a luat notă de declaraţiile de marţi ale preşedintelui rus Dmitri Medvedev, de la inaugurarea noii staţii radar de la Kaliningrad. Acesta a invocat pregătirea Federaţiei Ruse de a da un răspuns adecvat ameninţării din partea sistemului de apărare antirachetă al SUA care urmează să fie implementat în anii următori în Europa de Est. Potrivit oficialului român, alegerile democratice programate anul viitor în Rusia sunt o explicaţie pentru „creşterea temperaturii declaraţiilor oficiale” ale liderului rus pe tema apărării antirachetă. „Am luat notă de declaraţiile domnului Medvedev. Noi, ca stat membru NATO, rămânem pe poziţia exprimată recent de secretarul general al Alianţei, domnul Rasmussen, rămânem pe deciziile adoptate la Lisabona privind cooperarea NATO-Rusia în cooperarea antirachetă, decizii cu o bază politică bună, responsabilă. Sper că Rusia va răspunde ofertei NATO de a dezvolta un parteneriat strategic pentru secolul XXI”, a afirmat şeful diplomaţiei române într-un interviu acordat miercuri RFI.
Rusia a anunţat că noua staţie radar din Kaliningrad va începe să funcţioneze în regim experimental de alarmă. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a participat personal la ceremonia integrării acestui radar în sistemul rusesc de prevenire a atacurilor cu rachete. „Voronej-DM” va controla spaţiul aerian de la Polul Nord până la Africa de Nord. Raza de acţiune este de aproximativ 6.000 de kilometri, scrie Vocea Rusiei, citând surse militare oficiale de la Moscova. Ordinul referitor la darea în exploatare a acestei staţii a fost dat de preşedintele Dmitri Medvedev drept răspuns la amplasarea de către SUA a scutului antirachetă în Europa.
România a cerut Rusiei să dea dovadă de responsabilitate, MAE precizând vineri că a luat notă de declaraţiile preşedintelui Medvedev privind scutul antirachetă. Cu toate acestea, Moscova a lansat vineri noi ameninţări. „Ministerul Afacerilor Externe român îşi exprimă speranţa că partea rusă va da, în continuare, dovadă de responsabilitate şi va răspunde favorabil disponibilităţii NATO de a dezvolta un parteneriat strategic între Alianţă şi Federaţia Rusă”, a precizat MAE, transmite Mediafax. MAE a reamintit că România, ca stat membru NATO, acţionează în solidaritate cu aliaţii săi, iar poziţia aliată privind declaraţia preşedintelui rus Medvedev a fost formulată recent de către Secretarul General al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen. Ministerul Afacerilor Externe subliniază totodată că deciziile Summit-ului NATO de la Lisabona privind cooperarea NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă reprezintă cea mai bună bază politică pentru dezvoltarea conlucrării în domeniu. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a ameninţat miercuri că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru distrugerea sistemelor de detecţie şi de control din cadrul scutului antirachetă al NATO din Europa. Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad, dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă.
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, ameninţă că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad, dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă din Europa. Rachetele balistice strategice, care intră în dotarea trupelor ruseşti de rachete cu destinaţie strategică şi Forţelor Navale, vor fi înzestrate cu complexe de străpungere a scutului american antirachetă şi noi blocuri de luptă de înaltă eficienţă, a declarat preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev. Medvedev a menţionat că „dacă, alte măsuri nu vor fi suficiente, Federaţia va amplasa în vestul şi sudul ţării sisteme de luptă moderne, care să asigure distrugerea componentei europene a scutului antirachetă american. Unul dintre aceşti paşi va fi instalarea complexului de rachete „Iskander” într-o zonă specială din Kaliningrad”. Medvedev a dat însărcinarea să se intensifice acoperirea obiectivelor forţelor nucleare strategice în cadrul creării sistemului de apărare aeriano-cosmică. Vorbind despre scutul antirachetă european, Medvedev a declarat că Rusia „nu va fi de acord să participe la un program care, peste 6-8 ani, este capabil să slăbească potenţialul de descurajare militară. Acest program a luat startul, iar realizarea sa are loc într-un ritm tot mai rapid: în Polonia, România, Turcia şi Spania”. Rusia va renunţa să participe la Tratatul START dacă SUA vor continua să construiască scutul antirachetă în Europa, a declarat preşedintele rus, Dmitri Medvedev, în mesajul său televizat adresat cetăţenilor ruşi. Însă, potrivit acestuia, Moscova şi Washington au încă timp să ajungă la o înţelegere în privinţa scutului antirachetă şi să se înţeleagă, în cazul în care se va ţine cont de interesele securităţii ruse. „Rusia are voinţă politică pentru atingerea înţelegerilor necesare, care pot deschide o pagină principial nouă în relaţiile noastre cu SUA şi NATO”, a adăugat el. Medvedev a subliniat că Rusia este dispusă să poarte un dialog cu SUA vizavi de apărarea antirachetă, însă doar în condiţiile creării unei baze juridice clare şi a unor obligaţii juridice: „Noi nu închidem uşa nici pentru continuarea dialogului cu SUA şi Alianţa Nord-Atlantică în problemele scutului antirachetă, nici pentru cooperarea în sfera dată”.