Regiunea Dunării are o bogată moștenire istorică și culturală evreiască
Patrimoniul evreiesc din Timişoara, cultura şi personalităţile acestei comunităţi care au contribuit la modernizarea oraşului, dar şi tradiţiile culinare specifice vor fi promovate prin tururi ghidate online, în cadrul Muzeului Virtual al Evreilor „Prim Rabin Dr. Ernest Neumann”, care va fi lansat pe 1 iunie.
Primăria Timişoara a implementat, în ultimii trei ani, proiectul REDISCOVER, cu finanţare europeană, dedicat redescoperirii şi valorificării patrimoniului evreiesc mai puţin cunoscut, din regiunea dunăreană.
Managerul de proiect, Floriana Ştefan, a declarat într-o conferinţă de presă, că site-ul dedicat muzeului virtual se doreşte a fi „o sursă digitală pentru toate aspectele legate de istoria şi patrimoniul cultural al evreilor din Timişoara, cu diverse secţiuni, despre istoria comunităţii, contribuţia acesteia la dezvoltarea economică şi culturală a oraşului, personalităţi marcante, religie şi obiecte de cult, patrimoniul cultural tangibil şi cel intangibil, materiale video şi audio, precum şi informaţii despre activităţile desfăşurate de comunitatea evreilor din Timişoara”.
Sprijin comunitar
Materialele au fost puse la dispoziţia primăriei, cu titlu gratuit, de fiica fostului prim rabin al Timişoarei, Georgeta Neumann Herzfeld, şi de comunitatea evreilor din municipiu.
Un alt produs turistic pilot al proiectului este „HerStory” – Timişoara evreiască din perspectivă feminină, material pus la dispoziţia ghizilor turistici locali.
Pe parcursul proiectului au fost implementate diverse activităţi de promovare a patrimoniului cultural evreiesc local, precum inventarierea respectivului patrimoniul, organizarea unui tur pilot al patrimoniului cultural evreiesc pentru ghizii turistici locali, realizarea unui clip de promovare a primului Festival Evreiesc local, „Shalom Ierusalim” (2019), organizarea a patru expoziţii despre personalităţile evreieşti locale, sărbătorile din calendarul ebraic, opera arhitecţilor evrei Lipot Baumhorn şi Henrik Telkes, tipărirea unor broşuri despre patrimoniul evreiesc local.
REDISCOVER recuperează o istorie uitată
Preşedinta Comunităţii Evreilor Timişoara, Luciana Friedmann, a punctat faptul că muzeul virtual completează un gol al comunităţii.
„Noi nu aveam un mijloc virtual de a prezenta toate aceste valori evreieşti, sub acest bogat site, unde foarte mulţi oameni din România şi din străinătate au colaborat. Sunt persoane din Israel, Germania, Austria, Australia, SUA, care şi-au adus mici contribuţii, amintiri, poveşti de familie, poveşti de viaţă din timpul Holocaustului. Veţi găsi sute de personalităţi care au marcat istoria acestei comunităţi încă din secolul XVII, când au fost primii evrei în Timişoara. Pe de altă parte, este o posibilitate pentru comunitatea noastră de a se face cunoscută în formula în care este astăzi, mult împuţinată numeric (aproximativ 600 de persoane – n.r.)”, a menţionat Luciana Friedmann.
Proiectul REDISCOVER a gândit trei circuite turistice, în cartierele Cetate, Fabric şi Iosefin, unde se regăseşte cea mai importantă moştenire a comunităţii evreieşti din Timişoara. (Mihai Isac)
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a denunţat drept o ”decizie ruşinoasă” deschiderea de către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a unei anchete internaţionale. Aceasta vizează atingerile aduse drepturilor omului în teritoriile palestiniene ocupate şi în Israel.
„Decizia ruşinoasă de astăzi este un nou exemplu al obsesiei flagrante anti-israeliene a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului”, a declarat premierul Netanyahu..
De partea palestiniană, la rândul său, Ministerul de Externe a salutat o decizie „care promovează (…) protecţia drepturilor omului pentru palestinieni”. Mişcarea islamistă Hamas a salutat, de asemenea, deschiderea unei anchete privind „încălcările israeliene în teritoriile palestiniene”. (Mihai Isac)
Autoritățile de la Ierusalim vor emite acte de identificare a celor care au fost vaccinați împotriva COVID, relatează mass-media locală. Acestea vor asigura o serie de privilegii, inclusiv accesul în locuri ”restricționate altor persoane”.
Israelul a mai anunţat că va interzice intrarea străinilor pentru a preveni răspândirea unei noi tulpini considerată a fi deosebit de contagioasă.
Ministrul israelian al Sănătății Yuli Edelstein a declarat că strategia presupune emiterea unui un model de pașaport ”verde”. Strategia va fi implementată imediat ce va începe vaccinarea în masă a populației.
”La două săptămâni după a doua injecție, o persoană care a fost vaccinată va primi un pașaport verde”, a explicat el. Oficialul a mai adăugat că documentul va ”elibera oamenii din izolare” și va ”permite oamenilor să intre în locuri care vor fi încă interzise (…)”.
Operațiune dificilă
Înaltul oficial a declarat că procesul de creare a unei noi forme de identificare este ”o operațiune logistică dificilă”. Guvernul de la Ierusalim nu a dezvăluit metoda de funcționare a noilor pașapoarte.
Premierul Benjamin Netanyahu a dispus dezvoltarea unui plan ”prin care oricine primește vaccinul să poată să arate un card sau o aplicație care să-i permită să intre la evenimente sau în mall-uri, și să aibă parte de facilități și alte genuri de servicii”. Netanyahu a declarat că programul are scopul de a ”încuraja vaccinarea”.
Statul evreu a impus deja două carantine naționale de la începutul pandemiei și continuă să impună anumite restricții.
Vaccinare politică
Premierul Benjamin Netanyahu a devenit sâmbătă primul cetăţean israelian care s-a vaccinat împotriva COVID-19. El le-a cerut cetățenilor israelieni să-şi depăşească temerile şi scepticismul.
”Este un moment emoţionant”, a spus Netanyahu, care a adăugat că actuala pandemie este ”cea mai dură cu care s-a confruntat umanitatea în ultimii 100 de ani”.
Campania de vaccinare din Israel trebuia să înceapă iniţial pe 27 decembrie, dar a fost devansată cu o săptămână. Primele doze de vaccin au ajuns în Israel în urmă cu o săptămână, obiectivul fiind administrarea unui număr de 60.000 de doze în fiecare zi. (Isac Mihai)
Presedintele SUA, Donald Trump, multumit de Acordul Abraham
Preşedintele rus Vladimir Putin a fost propus pentru Premiul Nobel pentru pace 2021, distincţie la care aspiră de asemenea omologul său american Donald Trump, a anunţat joi scriitorul rus Serghei Komkov, potrivit AGERPRES și KARADENIZ PRESS. ”Propunerea a fost trimisă pe 9 septembrie şi pe 10 a fost primită de Comitetul Nobel de la Oslo”, a spus Komkov la o conferinţă de presă desfăşurată la agenţia Rosbalt.
Cât despre justificarea iniţiativei sale, scriitorul rus, un susţinător al liderului de la Kremlin, afirmă că aceasta este sprijinită de principalele personalităţi ale culturii şi ştiinţei ruse. ”Ca lider al uneia dintre principalele ţări ale lumii, el face un efort maxim pentru menţinerea păcii şi a liniştii nu doar pe teritoriul propriei ţări, ci contribuie activ la soluţionarea paşnică a conflictelor izbucnite pe planetă”, a notat Komkov în scrisoarea trimisă.
Putin vs. Trump
Komkov, director al revistei ”President”, a susţinut că abia după propunerea sa un parlamentar norvegian a propus ca premiul să-i fie acordat lui Trump pentru contribuţia acestuia la acordul de normalizare a relaţiilor între Israel şi Emiratele Arabe Unite.
Parlamentarul norvegian Christian Tybring-Gjedde este promotorul acestei candidaturi, alesul de la Oslo remarcându-se prin faptul că a mai înaintat candidatura liderului american Trump și în 2019. Motivul de anul trecut a fost reprezentat de acordul cu regimul nord-coreea.
La 13 august, Trump a anunţat că Israelul şi Emiratele Arabe Unite au căzut de acord să stabilească relaţii diplomatice, ca parte a unui amplu acord în urma căruia autorităţile israeliene s-au angajat să stopeze anexarea de teritorii palestiniene ocupate.
Astfel, EAU au devenit a treia ţară arabă care a stabilit relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt (1979) şi Iordania (1994). Donald Trump va fi amfitrionul ceremoniei de semnare a acordului, denumit Acordul Abraham, care va avea loc la Casa Albă la 15 septembrie.
Vladimir Putin, propus la Premiul Nobel
Putin, file de poveste
El subliniază că în timpul pandemiei de COVID-19 preşedintele Rusiei a dispus trimiterea de ajutoare către circa 30 de ţări, printre care se numără SUA, China, Venezuela, Italia şi Iran.
De asemenea, continuă Serghei Komkov, Putin şi-a demonstrat ataşamentul faţă de valorile umanitare şi religioase incluzând cuvântul ”Dumnezeu” în Constituţia rusă.
Vorbind despre această propunere, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că ar fi ”fantastic” dacă Putin primeşte Nobelul, adăugând că în caz contrar ”nu se întâmplă nimic”.
Vladimir Putin a fost propus pentru Premierul Nobel pentru Pace şi în anul 2014, meritul invocat atunci fiind prezentarea planului pentru neutralizarea arsenalului sirian de arme chimice şi evitarea astfel a unei intervenţii militare occidentale.
Până în prezent numai doi ruşi au primit Nobelul pentru Pace, fizicianul şi disidentul Andrei Saharov şi ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov. Acesta din urmă ar avea astfel dreptul să promoveze candidatura lui Putin, dar este puţin probabil să o facă, dat fiind că el l-a criticat adesea pe actualul lider de la Kremlin, printre altele şi pentru involuţia democratică a Rusiei din ultimii ani. (N.G.)
Hondurasul îşi va muta ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim până la sfârşitul anului, a anunţat duminică preşedintele Juan Orlando Hernandez, la doi ani după o decizie similară a SUA, relatează mass-media internațională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-o postare pe Twitter, preşedintele a declarat că mutarea a fost convenită cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi că Israelul va deschide de asemenea o ambasadă în capitala Hondurasului, Tegucigalpa, pentru prima dată în istoria relațiilor dintre cele două state.
Hondurasul a deschis deja un birou diplomatic la Ierusalim în septembrie anul trecut, recunoscând în acelaşi timp oficial oraşul drept capitală a Israelului.
Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim
Precedent american
Preşedintele american Donald Trump a anunţat în decembrie 2017 că SUA recunosc unilateral Ierusalimul drept capitală a Israelului şi a mutat acolo ambasada de la Tel Aviv în anul următor.
Ambele etape au fost aspru criticate de o mare parte a comunităţii internaţionale, care nu consideră statutul Ierusalimului stabilit până la încheierea negocierilor de pace cu palestinienii. UE se numără printre principalii oponenți ai deciziei administrației Trump.
Israelul revendică întregul oraş drept capitala sa, în timp ce palestinienii vor ca Ierusalimul de Est să fie capitala viitorului lor stat.
Guatemala, vecin al Hondurasului în America Centrală, şi-a mutat ambasada la Ierusalim în 2018, la scurt timp după Statele Unite.
