Militari romani la Mission Rehearsal Exercise
În luna ianuarie, 450 de militari români s-au deplasat la Centrul Multinaţional Combinat pentru Pregătire de Luptă (JMRC) de la Hohenfels, în Germania.
Scopul deplasării a fost efectuarea de antrenamente predislocare individuale şi la nivel de unitate, precum şi pentru a participa la un exerciţiu de simulare a misiunii (MRE – „Mission Rehearsal Exercise”) cu Forţele Terestre ale SUA în vederea viitoarei dislocări a forţelor româneşti în Afganistan ca parte a Forţei Internaţionale de Securitate a NATO (ISAF). Unităţile militare româneşti participă de peste trei ani la antrenamente predislocare în Germania, iar până la această dată, acesta este cel mai numeros grup de militari români care au participat la un singur exerciţiu la JMRC.
Antrenamentul individual predislocare include cursuri de conducere şi utilizare a vehiculelor MRAP (protejate împotriva ambuscadelor şi rezistente la atacurile cu mine) şi a vehiculelor UAHMMWV (blindate de mare mobilitate cu multitracţiune). Militarii au fost de asemenea antrenaţi în privinţa identificării, contracarării şi evitării dispozitivelor explozive improvizate (IED).
La nivel de unitate, Forţele Terestre Române participă la MRE în cadrul JMRC împreună cu brigăzi de infanterie ale SUA şi cu echipe operative de pregătire şi legătură (OMLT) ale NATO care se pregătesc pentru dislocare în Afganistan şi Kosovo. Pe durata acestor exerciţii, România a contribuit cu unităţi până la nivel de batalion de infanterie. Acestea se antrenează umăr la umăr cu forţele SUA într-un mediu de contra-insurgenţă ce se aseamănă foarte mult cu condiţiile de luptă cu care se vor confrunta soldaţii atunci când vor fi dislocaţi în Afganistan.
Finanţare SUA pentru militarii din România şi R. Moldova
România poate participa la aceste cursuri şi exerciţii de pregătire datorită finanţării oferite de SUA prin Articolul 1206 din Legea privind autorizarea cheltuielilor pentru securitate naţională pentru anul fiscal 2006. Această autorizare pentru finanţare este menită să permită forţelor militare străine şi forţelor maritime de securitate străine să întreprindă operaţiuni contrateroriste (CT). Celălalt obiectiv al finanţării oferite prin Articolul 1206 este să permită forţelor militare străine să participe la sau să vină în sprijinul operaţiunilor militare şi de stabilitate la care participă forţele armate ale SUA.
Din 2010 până în prezent, România a primit aproximativ 30.000.000 de dolari care au acoperit costurile pregătirii a aproximativ 6.000 de militari şi achiziţionarea de echipament militar american pe care România îl foloseşte pentru antrenamentul forţelor sale în ţară şi pentru a-şi dota forţele dislocate, astfel încât acestea să îşi poată îndeplini misiunea în cadrul ISAF în Afganistan. Acest program de pregătire şi de dotare reflectă relaţiile militare excelente şi durabile dintre România şi Statele Unite.
KARADENIZ PRESS aminteşte că un contingent al Armatei Naţionale a Republicii Moldova participă în premieră, la exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise”, organizat în perioada 1-25 februarie, la baza militară din Hohenfels, Germania. Armata Naţională adetaşat la acest exerciţiu 120 de militari profesionişti, care vor îndeplini misiuni specifice la nivel tactic şi de stat major.
Exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” este organizat de Comandamentul European al Corpului de Infanterie Marină al SUA. Cheltuielile asociate cu participarea contingentului Armatei Naţionale în exerciţiul din Germania, precum transportul, cazarea şi diurna militarilor, sunt suportate de Comandamentul SUA în Europa.
Menţinerea trupelor NATO în Afganistan, după 31 decembrie 2014, nu constituie o opţiune, ea fiind respinsă cu hotărâre de şefii de stat ai coaliţiei internaţionale, a declarat miercuri generalul francez Olivier de Bavinchove, şeful Eurocorps şi al Statului major interarme al ISAF.
Preşedintele Hamid Karzai doreşte ca raidurile nocturne ale NATO din Afganistan să înceteze „imediat”, a precizat purtătorul de cuvânt prezidenţial Aimal Faizi.
Zece soldaţi străini şi-au pierdut viaţa într-un atentat sinucigaş petrecut la Kabul, la sfr;itul saptamanii trecute, care a vizat un convoi al NATO, alţi patru civili afgani fiind şi ei ucişi în deflagraţie. ‘Atentatul a vizat o maşină americană din cadrul ISAF (Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate)’, a declarată o sursă militară occidentală sub acoperirea anonimatului. ‘Există zece sau 11 morţi, în principal americani’, a adăugat sursa citată. De asemenea, a mai precizat aceasta, este posibil ca în autovehiculul vizat să se fi aflat şi soldaţi canadieni. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Interne afgan, Siddiq Siddiqi, trei civili şi un poliţist afgan ar fi murit în atentatul sinucigaş. Insurgenţii talibani au revendicat printr-un SMS trimis de unul dintre purtătorii lor de cuvânt obişnuiţi atentatul comis la Kabul. De asemenea, trei militari NATO au fost ucişi sâmbătă în sudul Afganistanului, de un bărbat care purta uniformă a armatei afgane, a anunţat forţa NATO, fără a preciza naţionalitatea victimelor. Forţa NATO din Afganistan a afirmat că şi autorul atacului a fost ucis în urma incidentului. ISAF, care nu dezvăluie niciodată naţionalitatea militarilor ucişi şi nici locul unde au loc atentatele, nu a precizat nici dacă atacatorul era cu adevărat militar afgan. Mai mulţi militari străini au fost ucişi în Afganistan de soldaţi sau poliţişti locali, fără ca motivaţiile atacurilor să fie stabilite în toate cazurile. Relaţiile dintre militarii străini şi afgani sunt deseori tensionate, însă experţii avertizează şi asupra numărului tot mai mare al cazurilor de infiltrare a insurgenţilor talibani în rândurile forţelor de securitate afgane. Mai multe operaţiuni de dată recentă ale rebeliunii afgane au fost lansate de persoane care purtau uniforme ale armatei sau poliţiei afgane sau s-au desfăşurat cu complicitatea unor membri ai forţelor de securitate. Cel mai grav atac de acest tip datează din 27 aprilie, când opt militari şi un instructor civil, toţi americani, au fost ucişi după ce un militar afgan a deschis focul asupra lor în interiorul bazei aeriene din Kabul. Cel puţin 378 de militari americani au fost ucişi în Afganistan de la începutul anului, potrivit unui bilanţ realizat de site-ul icasualties.org, care nu ia însă în calcul şi victimele înregistrate în atacurile de sâmbătă.
Succesul uneia dintre principalele tactici împotriva talibanilor, respectiv raidurile de noapte cu ţintă precisă, ar putea fi exagerat pentru a lăsa impresia unei eficienţe crescute a campaniei militare din Afganistan, potrivit unui raport publicat miercuri. Studiul arată că pentru fiecare „lider” ucis într-un astfel de raid mor alte opt persoane, deşi acesta ar trebui să reprezinte o armă precisă de decapitare a mişcării talibane pe teren. Raportul menţionează, de asemenea, că în informările primite de presa americană este menţionat un număr mai mare de lideri talibani ucişi sau capturaţi într-o anumită perioadă de timp decât numărul rezultat în urma comunicatelor de presă zilnice, transmite Mediafax. Raportul, realizat de cercetătorii Alex Strick van Linschoten şi Felix Kuehn, pentru Afghanistan Analysts Network, citat de Guardian, analizează comunicatele de presă zilnice publicate de forţa NATO în Afganistan ISAF pentru a crea un profil al acestor raiduri în perioada decembrie 2009 – sfârşitul lunii septembrie 2011. Strick van Linschoten susţine că definiţia ISAF pentru cuvântul lider este „suficient de extinsă pentru a nu spune nimic”. El susţine că denumirile lider şi „facilitator” sunt deseori folosite ca sinonime în comunicatele ISAF, deşi facilitator poate fi doar o persoană a cărei casă este folosită de un grup insurgent. „Folosirea termenului lider este intenţionată pentru a crea impresia că organizatorii talibanilor sunt scoşi din luptă. Aceasta este o interpretare greşită”, susţine Strick van Linschoten. De exemplu, un articol apărut în USA Today în martie 2011, care citează statistici militare americane, precizează că „raidurile au scos din luptă 900 de lideri talibani” în perioada iulie 2010 – martie 2011. Potrivit noului raport, este vorba despre 215 lideri capturaţi şi 95 ucişi, plus 180 de facilitatori capturaţi şi zece ucişi. Un purtător de cuvânt al NATO a declarat că multe decese şi detenţii nu sunt menţionate în comunicatele de presă din motive diverse, inclusiv dorinţa de a menţine secretul pentru o perioadă de timp, în vederea unor operaţiuni ale serviciilor secrete sau pentru că moartea unor combatanţi talibani poate fi constatată doar după eveniment.