Vicepresedintele Statelor Unite, Joe Biden, a sosit in noaptea de miercuri spre joi la Bagdad, unde s-a intalnit cu primul ministru irakian Nouri al-Maliki, a indicat Casa Alba, in legatura cu aceasta vizita neanuntata. Avionul care l-a transportat pe Biden, venind din Pakistan, a aterizat pe pista unui aeroport al capitalei irakiene la ora 21.43 GMT, potrvit jurnalistilor ce il insotesc. In afara de Maliki, Biden urmeaza sa se intalneasca printre altii cu liderul politic siit Iyad Allawi si presedintele irakian Jalal Talabani, potrivit Casei Albe. Vicepresedintele american Joe Biden a sosit miercuri dimineata in Pakistan, aliat-cheie al Washingtonului in „razboiul impotriva terorismului” in regiune, a anuntat un oficial american, citat de presa internationala. SUA intentioneaza sa isi sporeasca sprijinul economic, militar si in materie de informatii catre Pakistan, cu toate ca o parte dintre oficialii americani considera ca Islamabadul nu depune suficiente eforturi in cadrul luptei impotriva islamistilor. SUA continua sa ceara Islamabadului sa faca mai multe, mai ales pe plan militar, contra rebelilor islamisti din zonele sale tribale frontaliere cu Afganistanul, refugiu al talibanilor pakistanezi si al aliatilor acestora din Al-Qaida, dar si o baza de retragere pentru talibanii afgani.
SUA ar putea ramane in Afganistan si dupa 2014
Statele Unite sunt pregatite sa ramana in Afganistan dupa 2014, data la care este prevazuta transferarea responsabilitatii securitatii tarii catre trupele afgane, in cazul in care Kabulul va cere acest lucru, a anuntat marti vicepresedintele american, Joe Biden. Washingtonul si aliatii sai din cadrul NATO, care au mobilizat aproximativ 140.000 de soldati in Afganistan, au ajuns, anul trecut, la un acord cu privire la incredintarea responsabilitatii fortelor afgane asupra securitatii pe intregul teritoriu al tarii, pana la sfarsitul lui 2014. Totodata, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, dadea asigurari, in noiembrie, ca trupele internationale vor continua sa sustina armata afgana si dupa aceasta data, transmite Mediafax. Dar mai multe tari europene, in care opinia publica este ostila acestui conflict sangeros ce dureaza de noua ani, si-au anuntat, deja, intentia de a-si retrage trupele din Afganistan, in anii urmatori. Biden a sosit luni intr-o vizita-surpriza in aceasta tara. „Noi nu vom pleca, daca voi nu vreti ca noi sa plecam” in 2014, a declarat el, intr-o conferinta de presa comuna cu presedintele afgan, Hamid Karzai, la finalul unei intalniri la palatul prezidential, in capitala afgana. „Nu avem intentia sa guvernam Afganistanul sau sa construim noi o natiune”, pentru ca „acest lucru este responsabilitatea poporului afgan”, a adaugat vicepresedintele american, a carui tara furnizeaza doua treimi din fortele internationale stationate in Afganistan. „Strategia si mijloacele noastre au ca scop indeplinirea obiectivului nostru, un Afganistan stabil, infloritor si independent, capabil sa isi asigure propria securitate”, a subliniat el. Washingtonul, care intentioneaza sa inceapa sa isi retraga trupele incepand de la jumatatea lui 2011, a anuntat, la 6 ianuarie, suplimentarea efectivelor din sudul tarii cu 1.400 de puscasi marini, cu scopul „consolidarii progreselor deja realizate”, in cadrul recentelor ofensive din sud, zona considerata un fief al rebelilor talibani.
Civilii, grav afectati
O operatiune desfasurata la inceputul lui aprilie 2010 de catre fortele americane si afgane in provincia Kandahar, un bastion al talibanilor din sudul Afganistanului, a provocat deja pagube de circa 100 de milioane de dolari locuitorilor, a apreciat marti presedintia afgana. Anuntul intervine in contextul in care vicepresedintele american Joe Biden, aflat in vizita in Afganistan, si-a exprimat satisfactia asupra faptului ca ofensivele din sud au reusit „in mare parte oprirea” avansului talibanilor. Presedintele afgan, Hamid Karzai, care a criticat in noiembrie trecut modul in care armata americana isi desfasoara operatiunile, a trimis recent o delegatie pentru evaluarea pagubelor provocate de operatiunea „Omaid”, menita sa-i dezradacineze pe rebeli din provincia Kandahar, unul dintre bastioanele lor. „Operatiunea Omaid a provocat pagube importante pentru bunurile locuitorilor din districtele Arghandab, Zhari si Panjwayi”, indica un comunicat al presedintiei afgane. „Operatiunea a fost lansata in sezonul recoltelor, pagubele reprezentand peste 100 de milioane de dolari”, a adaugat presedintia, citand raportul inaintat lui Hamid Karzai de aceasta delegatie. Delegatia a precizat ca „numeroase case au fost distruse din motive necunoscute, oamenii fiind fortati sa plece”. Conform textului, Karzai a convocat autoritatile locale pentru a „discuta despre consecintele operatiunii Omaid si pagubele provocate”. Delegatia i-a solicitat sefului statului „sa abordeze rapid chestiunea cu fortele NATO si sa gaseasca o solutie”, lasand sa se inteleaga ca ar dori compensatii. Operatiunea Omaid este prezentata drept cea mai importanta ofensiva desfasurata de fortele internationale de la inceputul coflictului din Afganistan.
SUA se baricadeaza in Afganistan
Statele Unite ale Americii intentioneaza sa trimita un contingent suplimentar de 1.400 de puscasi marini in Afganistan pentru marirea fortelor sale de lupta inainte de reluarea operatiunilor in primavara anului 2011, informeaza mass-media regionala. SUA, care au condus in 2001 o coalitie internationala care i-a inlaturat de la putere pe talibani, are in Afganistan circa 100.000 de soldati, iar presedintele Barack Obama este presat de opinia publica sa obtina rezultate in teatrul de operatiuni pentru a incepe retragerea in acest an, asa cum a promis. “Batalionul de puscasi marini ar putea ajunge in teatrul de operatiuni la mijlocul lunii ianuarie. Fortele vor fi desfasurate in primul rand in sud, in jurul Kandahar, unde SUA au concentrat trupe in ultimele luni”, scrie ziarul, care citeaza oficiali sub protectia anonimatului. Conform oficialilor militari americani si NATO, talibanii sunt la cel mai inalt nivel operational de cand au fost inlaturati de la putere, desi actiunile impotriva insurgentilor s-au intensificat din 2008. Peste 700 de soldati straini au fost ucisi in Afganistan anul trecut, iar numarul victimelor in randul civililor a ajuns la un nivel record. Barack Obama a declarat luna trecuta ca s-au realizat suficiente progrese in campania din Afganistan pentru a-si respecta angajamentul de a incepe retragerea trupelor americane pana in luna iulie si pentru a ceda complet transferul securitatii fortelor afgane pana in 2014.
Peste 10.000 de morti in Afganistan in 2010
Conflictul afgan a facut in 2010 peste 10.000 morti, dintre care 20% au fost civili, potrivit cifrelor oficiale. Conform cifrelor publicate duminica seara de Ministerul afgan de Interne, 8.560 persoane – civili, politisti si insurgenti – au fost ucisi in 2010 in violentele legate de conflictul care are loc din 2001 intre fortele afgane, sprijinite de cele straine, si miscarea talibanilor. Potrivit site-ului independent icasualties.org, operatiunile din Afganistan au costat viata a 711 de soldati straini in 2010, anul cel mai sangeros pentru fortele coalitiei conduse de SUA. Ministerul afgan al Apararii a indicat la randul sau ca 810 de soldati afgani au pierit in 2010. Totodata, purtatorul de cuvant al Ministerului afgan de Interne, Zemarai Bashary, a indicat ca 2.043 de civili au fost ucisi in anul ce tocmai s-a incheiat, fie in atentatele insurgentilor, fie in timpul operatiunilor militare impotriva talibanilor. Aceasta cifra este inferioara celei anuntate de ONU, care a estimat intr-un raport publicat in decembrie ca 2.412 de civili au fost ucisi in perioada ianuarie-octombrie 2.010, cu 20% mai mult in raport cu aceeasi perioada a anului 2009. Zemarai Bashary a mai indicat ca 1.292 de politisti au fost ucisi in 2010 in cadrul conflictului, in timp ce miscarea talibana a pierdut 5.225 de luptatori.
NATO nu vede esecul
Pierderile grele suferite de NATO in Afganistan in 2010, anul cu cel mai mare numar de victime in randul militarilor straini in noua ani de razboi, nu sunt semnul unui “esec”, ci al unei etape “din nefericire necesare”, a apreciat Alianta Nord-Atlantica. “Pierderile noastre nu sunt o dovada a unui esec al strategiei noastre, din contra”, a declarat purtatorul de cuvant al fortei NATO in Afganistan (ISAF), generalul german Josef Blotz, la o recenta conferinta de presa. Suplimentarea fortelor ISAF, decisa la sfarsitul anului 2009, a permis “punerea in dificultate a talibanilor si retelelor de insurgenti in zone unde nu mai fusesera pusi in dificultate de mai multi ani”, a adaugat el, facand referire la fiefurile lor traditionale din sudul afgan. “Aceasta a dus la o crestere a violentei si ne asteptam la acest lucru. Dar in mod vizibil este vorba despre o etapa necesara in strategia de ansamblu si inainte ca situatia sa se amelioreze, din pacate ea trebuie sa se inrautateasca si am vazut acest lucru la sfarsitul anului 2010″, a apreciat el. Rebeliunea extinsa
Generalul Blotz a negat orice intensificare a activitatii insurgentilor si a dezmintit faptul ca talibanii au preluat controlul in unele provincii- in special in nord – unde ei erau anterior mai putin prezenti. “In prezent, nu vad nicio provincie in care prezenta talibanilor sa ia amploare din nou (…) acest lucru nu este adevarat, in opinia noastra”, a precizat generalul Blotz. “Vom mentine pretutindeni presiunea asupra rebeliunii (…) nu va exista o pauza pe perioada iernii”, a subliniat el. El a reiterat faptul ca amploarea inceputului retragerii fortelor americane in iulie 2011 nu a fost inca fixata si depinde “de situatia de pe teren”. Reamintim ca la sfarsitul lunii decembrie 2010, misiunea ONU la Kabul a recunoscut ca rebeliunea talibanilor s-a extins in ultimele luni la alte regiuni din Afganistan, in special in nord si nord-vest. Coalitia internationala din Afganistan, cuprinzand aproximativ 140.000 de militari, preconizeaza sa transfere progresiv fortelor de securitate afgane responsabilitatea securitatii intregii tari pana la sfarsitul anului 2014. Buturuga afgana
Un conflict verbal a avut loc recent intre ambasadorul Statelor Unite la Kabul si presedintele afgan, diplomatul cerand dublarea efectivelor companiilor private de securitate, pe care seful statului vrea sa le desfiinteze de mai multe luni, au declarat surse diplomatice americane, citate de mass-media internationala. Ambasadorul Statelor Unite la Kabul, Karl Eikenberry, l-a anuntat pe presedintele afgan, Hamid Karzai, ca angajarea a 25.000 de agenti suplimentari de catre companiile private de securitate este necesara pentru continuarea proiectelor de dezvoltare in Afganistan, o pozitie careia Karzai i s-a opus cu fermitate. “Au avut o discutie serioasa. Presedintele a spus ca «noi suntem pe cale sa incercam sa dizolvam companiile private de securitate, iar voi incercati sa adaugati 25.000 de persoane»”, a declarat un oficial de rang inalt din cadrul presedintiei afgane, sub protectia anonimatului. “Acest lucru inseamna sa creati forte paralele cu organele de securitate afgane si ca nu vreti sa desfiintati societatile private de securitate”, a adaugat Karzai. Potrivit sursei citate, Karzai a apreciat ca aceasta pozitie este contrara obiectivelor consolidarii fortelor de securitate afgane si a cerut fonduri suplimentare pentru politia afgana, cu scopul ca aceasta sa poata asigura ea insasi securitatea proiectelor.
Firmele private de securitate, interzise de Karzai
La sfarsitul lunii octombrie 2010, presedintele afgan a anuntat ca intentioneaza sa interzica firmele private de securitate. Hamid Karzai a subliniat: “Cu cinci ani in urma am devenit deja constienti de aceasta problema. In urma cu trei ani si jumatate am abordat aceasta chestiune in discutii cu ONU si cu ambasadorii de atunci ai comunitatii internationale. Am explicat limpede ca aceste firme creaza lipsa de securitate, ca fac sa detoneze bombe si creaza suferinte in plus populatiei.” Masura urmeaza a intra in vigoare in aproximativ doua luni, mai exact pe 17 decembrie 2010. Reamintim ca numeroase firme de securitate straine, dar si autohtone, actioneaza discretionar in Afganistan, nefiind obligate sa dea socoteala nimanui. Totodata, recentele documente publicate pe platforma internet WikiLeaks, care dovedesc activitatea criminala a firmelor de securitate din Irak, au contribuit la aceasta evolutie.
Ingrijorare diplomatica
Perspectiva creeaza ingrijorare in randul militarilor straini, a diplomatilor si civililor care ofera ajutor pentru reconstructie. Fortele de securitate ale statului sunt de cele mai multe ori corupte, insuficient instruite, si adesea au legaturi cu talibanii. Un prim val de scrisori de protest a avut deja efecte. Intre acestea se numara permisiunea ca ambasadele straine si bazele NATO sa colaboreze pe mai de parte cu firmele de securitate particulare. Interdictia loveste asadar mai ales in organizatiile civile umanitare, si de aceea unele au si amenintat ca vor parasi tara, mai mentioneaza sursa citata. La fel ca in Irak, din aceasta cauza a luat nastere o profitabila si incontrolabila piata. Pe langa trupele americane si ale NATO, firme de securitate sunt angajate si de ONU, precum si de ambasadele straine, organizatiile umanitare si firmele de consultanta. La Hindukus activeaza, potrivit datelor oficiale, aproximativ 50 de firme, avand in jur de 26.000 de angajati. Expertii apreciaza insa ca numarul acestor angajati este de 40.000 sau chiar mai mare. Cei mai multi dintre acesti angajati sunt fosti militari, specialisti in manuirea sistemelor moderne de armament. La capatul carierei militare, ei sunt recrutati de firmele private, care le asigura, de regula, venituri mult mai mari decat armatele nationale din care provin.
2010, cel mai sangeros an pentru militarii ISAF
Numarul soldatilor coalitiei internationale ucisi in Afganistan incepand cu prima zi a lui 2010, anul cel mai sangeros de la declansarea conflictului in zona, in 2001, a trecut de 700, conform unui bilant efectuat pe baza datelor furnizate de site-ul icasualties.org, citat de agentiile de presa de la Bucuresti. De la inceputul acestui an pana la data de 21 decembrie 2010, conflictul din Afganistan provocase moartea a 701 militari din cadrul Fortei Internationale a NATO de Asistenta pentru Securitate in Afganistan (ISAF). In 2009, 521 de soldati straini si-au pierdut viata in regiune, anul trecut fiind considerat unul record, in ceea ce priveste pierderile inregistrate de ISAF, concomitent cu intensificarea insurectiei talibane.
Rolul NATO in Afganistan
Operatia ISAF a fost lansata in decembrie 2001 (prin Rezolutia CS/ONU 1386) si viza initial asigurarea securitatii capitalei Kabul si a imprejurimilor sale. Rezolutia CS/ONU 1510 din 2003 vizeaza extinderea autoritatii guvernului afgan pe intreg teritoriul tarii si instaurarea unui climat de securitate propice reconstructiei economice si a statului de drept. Potrivit mandatului, ISAF executa operatii de stabilizare si securizare. Reuniunea la nivel inalt a ISAF, desfasurata cu prilejul Summit-ului NATO de la Bucuresti (aprilie 2008), a adoptat un document deosebit de important – Planul Strategic Politico-Militar Cuprinzator al Aliantei pentru Afganistan, care prezinta abordarea NATO asupra Afganistanului pentru urmatorii cinci ani. Summit-ul NATO de la Strasbourg-Kehl a luat o alta decizie importanta – crearea unei Misiuni NATO de Instruire in Afganistan (NTM-A), in cadrul careia ISAF sa asigure instruirea ofiterilor din cadrul Armatei Nationale Afgane (ANA) si a Politiei Nationale Afgane (ANP). Conferinta Internationala privind Afganistanul (Londra, 28 ianuarie 2010) s-a desfasurat in contextul coordonarii eforturilor comunitatii internationale in Afganistan si al sprijinirii asumarii raspunderii pentru asigurarea propriei securitati de catre autoritatile afgane, fiind gazduita de prim-ministrul britanic Gordon Brown, presedintele afgan Hamid Karzai si Secretarul General ONU Ban Ki-moon. Conferinta a marcat o serie de pasi importanti prin deciziile adoptate, privind: 1.elaborarea, de catre NATO si statele partenere in ISAF, in colaborare cu guvernul de la Kabul si cu ONU, a unui plan care sa permita tranzitia etapizata catre transferul deplin al responsabilitatilor pe linie de securitate de la comunitatea internationala catre cetatenii afgani; 2.asigurarea cresterii contributiei internationale dedicate pregatirii fortelor armate si de politie afgane, in vederea accelerarii eforturilor de atragere a numarului de recruti din fortele afgane de securitate, pentru preluarea unor responsabilitati sporite de gestionare a securitatii; 3.reafirmarea rolului central pe care il are ONU in ceea ce priveste coordonarea eforturilor internationale, pe linia stabilizarii si dezvoltarii; 4.incurajarea continuarii eforturilor depuse de guvernul afgan pentru imbunatatirea cadrului legal pentru combaterea traficului de droguri si pentru combaterea violentei impotriva femeilor; 5.sprijinirea cooperarii regionale intensificate pe linia combaterii terorismului si a asigurarii conditiilor propice pentru intoarcerea refugiatilor afgani.
Participarea Romaniei la ISAF
Tara noastra este unul dintre contributorii importanti la ISAF (FIAS). Participarea Romaniei la ISAF este fundamentata prin Hotararea nr. 38 din 21 decembrie 2001 a Parlamentului Romaniei, care acorda Guvernului imputernicirea de a stabili fortele, mijloacele, finantarea si conditiile in care se va asigura aceasta participare. Reforma in domeniul militar, dar si procesul de transformare realizat in vederea integrarii euroatlantice, au asigurat valorificarea potentialului militar al statului roman, prin angajarea si participarea la operatiuni in sprijinul pacii si de asistenta umanitara in diferite parti ale lumii. Astfel, participarea la operatiunile si misiunile NATO a permis statului roman sa castige si sa mentina statutul de actor credibil si furnizor de securitate in sistemul international. Incepand cu momentul semnarii Parteneriatului pentru Pace in anul 1994, Romania ca stat, dar si armata romana si-au adecvat treptat politicile, orientandu-se catre valorile si reformelor care au deschis drumul spre NATO. Romania, ca tara membra a Aliantei Nord-Atlantice a demarat un proces de transformare fundamentala a structurii de forte avand ca scop adaptarea Armatei Romaniei la necesitatile prezente si viitoare. Un alt element de ordin strategic il constituie faptul ca aplicarea standardelor operationale NATO, intr-o prima etapa, numai in unitatile participante la aceste misiuni, a permis identificarea cailor si modalitatilor eficiente de implementare a acestora la nivelul intregii armate, asigurandu-se astfel esalonat „vocabularul“ militar si operational comun, necesar eficientizarii relatiilor functionale in cadrul structurilor militare multinationale. Capabilitatile si deprinderile personalului militar roman, dobandite cu prilejul participarii la misiunile NATO, a constituit baza cresterii nivelului de profesionalism necesar planificarii si desfasurarii actiunilor militare intr-un cadru multinational, in conditii diferite de ordin geopolitic, de relief si clima, de traditie si civilizatie. Valoarea corpului de cadre militare si a capabilitatilor probate ale intregului personal au intrunit aprecierea unanima a factorilor de decizie din tarile membre NATO, precum si a personalitatilor militare, care considera Armata Romaniei ca un partener credibil si de nadejde, pe care se poate conta oricand in alcatuirea fortei multinationale participante la astfel de misiuni. Cooptarea Armatei Romaniei in cadrul Fortei de Pace din Afganistan a reprezentat o recunoastere atat a pozitiei Romaniei fata de flagelul terorismului contemporan, cat si o confirmare a increderii pe care Alianta o are in probitatea si profesionalismul militarilor romani. In anul 2009, Romania participa la misiuni sub egida NATO cu un numar de peste 1270 militari, angajati intr-un larg spectru de misiuni, cu un nivel foarte ridicat. Daca la inceput participarea romaneasca s-a rezumat la misiuni conduse de ONU, cu rambursarea ulterioara a cheltuielilor, in prezent Romania face, alaturi de eforturile umane si materiale si eforturi financiare considerabile pentru sustinerea implicarii sale in misiunile NATO. Initial, participarea la misiunile Aliantei avea ca scop atingerea obiectivelor de integrare euro-atlantica, in timp ce in prezent aceasta participare tine de indeplinirea responsabilitatilor de membru NATO legate de participarea la operatiunile si misiunile Aliantei. In prezent, Romania are in Afganistan 1664 de militari. De la inceputul misiunii, 17 militari romani au cazut la datorie, iar alti 53 au fost raniti.
Retragere americana
Preşedintele american Barack Obama a dat asigurări că Statele Unite ale Americii vor începe retragerea trupelor lor din Afganistan în iulie 2011, aşa cum a promis. Liderul de la Casa Albă a precizat că scopul trupelor americane nu este eliminarea tuturor ameninţărilor la adresa securităţii afgane sau construirea unei naţiuni, ci continuarea eforturilor de a anihila reţeaua Al-Qaida. „Suntem pe cale să realizăm aceste scopuri”, a declarat Obama. El a adăugat că progresele înregistrate nu sunt suficient de rapide în Pakistan, unde teroriştii continuă să găsească refugiu. „Din ce în ce mai mult, guvernul pakistanez recunoaşte că reţelele teroriste din regiunile sale frontaliere reprezintă o ameninţare pentru toate ţările noastre, în special pentru Pakistan. Vom continua să ajutăm Pakistanul să-şi întărească capacităţile de combatere a terorismului”, a mai afirmat Obama, salutând ofensivele lansate de autoritatile de la Islamabad în regiunile frontaliere din nord-vestul ţării. Pe de altă parte, ritmul retragerii trupelor americane nu este încă stabilit. ‘Nu cunoaştem acest lucru în prezent’, a declarat ministrul apărării Robert Gates, precizând că speră că ritmul va fi stabilit în funcţie de condiţiile din teren.
Autoritatile de la Bagdad au anuntat duminica ca vor efecta mai multe tranzactii cu armament ce va fi furnizat de SUA. Prima transa va fi in valoare de 13 miliarde de dolari si va fi livrata pana in 2013. Cea de a doua va tot de aceeasi valoare si urmeaza sa se deruleze in anii ce vor urma, potrivit unui purtator de cuvânt al Ministerului irakian al Apararii, citat de RIA Novosti. Generalul Mohammed Al Askari a spus ca Irakul a incheiat deja un contract de peste 13 miliarde de dolari cu Statele Unite. Banii vor fi folositi pentru a cumpara avioane, elicoptere, tancuri, vehicule blindate, nave de razboi si rachete. Tot acest armament va intra in serviciul Ministerului Apararii si Ministerului de Interne de la Bagdad.
Amenintari teroriste
Armamentul va fi achizitionat de catre statul irakian pentru aparare dar si pentru utilizarea lui impotriva insurgentilor extremisti. Recent, liderul radical siit Moqtada Sadr le-a cerut sâmbata sus]inatorilor sai “sa reziste prin toate mijloacele” in fa]a for]elor americane din Irak, informeaza mass-media internationala, citat de KARADENIZ-PRESS. “Rezistam intotdeauna in fa]a ocupantului, prin rezisten]a militara si prin toate mijloacele”, a declarat Sadr, in primul discurs sus]inut dupa revenirea in Irak, in fa]a a mii de simpatizan]i aduna]i in cartierul Al-Hannana, in centrul orasului Najaf. El le-a cerut insa acestora sa nu-i atace pe irakieni. “Mâna noastra nu va atinge nici un irakian. Vom viza numai ocupa]ia, prin toate mijloacele de rezisten]a. Suntem un popor si nu suntem de acord cu grupurile responsabile pentru asasinate”, a adaugat Sadr. Liderul radical, care se bucura in continuare de o popularitate crescuta in rândurile sii]ilor saraci, a revenit miercuri in Irak. Desi in 2008 a pus capat ac]iunilor militare ale mili]iei sale, Armata lui Mahdi, el a ramas liderul unui puternic curent politic, reprezentat in Parlament, care a jucat un rol esen]ial in procesul de formare a noului guvern de uniune nationala.
Companiile private de securitate, contestate de o parte a comunitatii internationale
Cincizeci si opt de companii de securitate particulare din lumea intreaga au semnat pe 9 noiembrie, la Geneva, un “cod deontologic” (ICoC – International Code of Conduct for Private Security Providers), luandu-si angajamentul sa respecte drepturile omului si litera legii, in zonele de conflict, ca Irak si Afganistan, relateaza securityportal.ro, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Codul de conduita, semnat voluntar si mediat de guvernul elvetian, a fost schitat pe fondul escaladarii ingrijorarilor legate de cresterea numarului de contracte, in regiunile de conflict, unde unele firme au fost acuzate de abuzuri.
Mediere guvernamentala elvetiana
Potrivit unui comunicat al Departamentului Federal de Politica Externa din Elvetia, documentul este primul de acest gen si a fost elaborat pe parcursul ultimelor 14 luni, cu scopul de a imbunatati standardele din domeniu si de a obtine asigurarea respectului pentru drepturile omului si legislatia umanitara, de catre companiile private ce ofera servicii de securitate. “Actorii non-state, cum ar fi companiile private de securitate, capata un rol din ce in ce mai important in conflictele armate. Tocmai de aceea, angajamentul luat de acestea (n.a. – firmele de securitate) in respectarea si sprijinirea standardelor internationale reprezinta un pas important in procesul de intarire a drepturilor omului si legislatiei umanitare”, a declarat Peter Maurer, secretar de stat in cadrul Departamentului Federal de Politica Externa din Elvetia. Astfel, ICoC (International Code of Conduct for Private Security Providers) pleaca de la prezumtia ca firmele de securitate trebuie sa respecte drepturile omului, independent de legile statului din care provin si, in consecinta, este de maxima importanta ca o serie de actiuni sa fie interzise: Crimele, Tortura, Discriminarea, dar si Traficul de fiinte umane. In acelasi timp, Codul de conduita defineste politicile manageriale ce ar trebui sa statueze ca firmele ce ofera servicii de securitate vor urmari ca angajatii sa respecte normele precizate anterior. Important de mentionat este si faptul ca acest Cod este semnat numai de catre companii private. Organizatiile internationale, statele si alti clienti, cum ar fi organizatiile umanitare, sunt excluse, dar pot sprijini initiativa, prin declaratii politice. De asemenea, acestea pot sa vina in sprijinul implementarii ICoC, incluzand prevederile sale in contractele pe care le vor incheia cu firmele private de securitate. In orice caz, Codul de conduita (International Code of Conduct) nu poate inlocui controlul statal si politicile nationale in ceea ce priveste companiile private de securitate. Din contra, ICoC trebuie corelat si cu alte initiative similare cum ar fi Documentul de la Montreux privind Companiile Private Militare si de Securitate (septembrie 2008 – „Montreux Document on Pertinent International Legal Obligations and Good Practices for States related to Operations of Private Military and Security Companies during Armed Conflict”), care, fiind recunoscut international, pune accentul pe obligatiile ce revin firmelor private din domeniu in respectarea legilor internationale – in special, cele umanitare. Mai mult, merita mentionat si faptul ca un grup de lucru din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite discuta, in prezent, posibile elemente ale unei noi conventii de reglementare a obligatiilor statelor in ceea ce priveste activitatea companiilor private militare si de securitate. Initiativa a avut si sprijinul Statelor Unite ale Americii. Atfel, potrivit unui comunicat al Departamentul de Stat, la semnarea ICoC au participat Harold Hongju Koh (U.S. Department of State Legal Adviser), Charlene Lamb (Deputy Assistant Secretary for Diplomatic Security), Dan Baer (Deputy Assistant Secretary for Democracy, Human Rights, and Labor) si Gary Motsek (U.S. Department of Defense Deputy Assistant Secretary for Program Support).
Initiativa privita cu circumspectie
In timp ce legislatia internationala poate fi aplicata in cazul “actorilor non-state”, in circumstante limitate, Codul de conduita ar putea veni in ajutorul depasirii anumitor ambiguitati legale si teoretice. In cazul in care companiile doresc in mod expres sa respecte standardele prevazute in Cod, ICoC devine un document de baza in definirea procedurilor ce vor fi aplicate de companiile ce ofera servicii de securitate. Desi laudata, pentru ca “umple un gol”, initiativa auto-reglementarii prin impunerea de minime standarde in domeniu este privita cu circumspectie de diplomati, analisti si militanti pentru drepturile omului. “Acest Cod are potentialul de a fi un monumental pas inainte”, a declarat Devon Chafee, din cadrul grupului Human Rights First, tinand cont insa si de temerile ca normele ar putea sa nu fie aplicate in zonele de conflict. De asemenea, secretarul de stat elvetian Peter Maurer a precizat ca “Declaratia va fi credibila numai daca va fi urmata si de schimbari de comportament evidente pe termen scurt, mediu si lung”. Cel mai pesimist a fost insa Jose Luis Gomez del Prado, seful Grupului de lucru al ONU privind folosirea mercenarilor, care, desi a spus ca ICoC este un “document bun” , a mentionat si ca poate fi catalogat drept o “spoiala”. “Avem nevoie de un instrument legal. Pentru ca ceea ce se intampla este foarte grav. Ne confruntam cu privatizarea razboaielor”, a declarat oficialul ONU pentru Wall Street Journal.
Cele 58 de firme care au semnat International Code of Conduct for Private Security Providers
1. Aegis Defense Services LLC 2. Aegis Defence Services Ltd 3. Aegis Group 4. Argonautic Personal Protection & Defence Systems, Ltd 5. Blue Hackle Group LLC 6. Britam Defence Ltd 7. Control Risks Group 8. DynCorp International 9. Edinburgh International 10. EOD Technology, Inc. 11. Evolutionary Security Management 12. G4S plc 13. Garda World Security Corporation 14. Global Strategies Group (Europe) B.V. 15. GROUPE EHC LLC 16. GROUPE GEOS 17. Groupe OROPEX 18. GW Consulting 19. Hart Security Ltd 20. International Ship Security Group Holdings, Limited 21. LandMark Security Limited 22. LSA 23. Manuel Security 24. Maritime Asset Security and Training Ltd. 25. NYA International 26. OGM International Ltd 27. Oil Gas Maritime Int Suisse SAGL 28. Olive Group FZ-LLC 29. Osprey Security Services (Sierra Leone) Ltd 30. Overseas Security & Strategic Information, Inc. 31. Pax Mondial Limited 32. Protection Vessels International Ltd 33. Quemic 34. Reed International Inc. 35. RISKSGROUP 36. Safenet North America LLC 37. Salama Fikira International Ltd 38. Saracen International Limited 39. Saracen Uganda Limited 40. SOC LLC 41. Triple Canopy, Inc. 42. Triskel Services Ltd 43. Tumas Security Consulting & Research 44. Unity Resources Group 45. Xe Services LLC 46. Askar Security Services Ltd 47. Four Horsemen International 48. GCE Consultants 49. Gold Fields Protection Services 50. Higginson Associates Ltd 51. KK Security 52. Maritime & Underwater Security Consultants 53. Marrow Alert Security Intelligence 54. Minimal Risk Consultancy Ltd 55. Page Group Limited 56. Radnor Training & Security Ltd 57. Saladin Security Ltd 58. Tundra Strategies
Afganistanul vrea sa interzica firmele private de securitate
La sfarsitul lunii octombrie, presedintele afgan a anuntat ca intentioneaza sa interzica firmele private de securitate. Hamid Karzai a subliniat: „Cu cinci ani in urma am devenit deja constienti de aceasta problema. In urma cu trei ani si jumatate am abordat aceasta chestiune in discutii cu ONU si cu ambasadorii de atunci ai comunitatii internationale. Am explicat limpede ca aceste firme creaza lipsa de securitate, ca fac sa detoneze bombe si creaza suferinte in plus populatiei.” Masura urmeaza a intra in vigoare in aproximativ doua luni, mai exact pe 17 decembrie 2010. Numeroase dintre firmele de securitate straine, dar si autohtone, actioneaza discretionar in Afganistan, nefiind obligate sa dea socoteala nimanui, mentioneaza Deutsche Welle. Unele nici macar nu sunt inregistrate cu forme in regula. Crime si incalcari ale drepturilor omului au ramas nesanctionate pana astazi. Nemultumirile populatiei afgane cresc pe zi ce trece. Iar recentele documente publicate pe platforma internet WikiLeaks, care dovedesc activitatea criminala a firmelor de securitate din Irak, contribuie probabil si ele la aceasta evolutie. Perspectiva creeaza ingrijorare in randul militarilor straini, a diplomatilor si civililor care ofera ajutor pentru reconstructie. Fortele de securitate ale statului sunt de cele mai multe ori corupte, insuficient instruite, si adesea au legaturi cu talibanii. Un prim val de scrisori de protest a avut deja efecte. Intre acestea se numara permisiunea ca ambasadele straine si bazele NATO sa colaboreze pe mai de parte cu firmele de securitate particulare. Interdictia loveste asadar mai ales in organizatiile civile umanitare, si de aceea unele au si amenintat ca vor parasi tara, mai mentioneaza publicatia germana. La fel ca in Irak, din aceasta cauza a luat nastere o profitabila si incontrolabila piata. Pe langa trupele americane si ale NATO, firme de securitate angajeaza si ONU, dar si ambasadele straine, organizatiile umanitare si firmele de consultanta. La Hindukus activeaza, potrivit datelor oficiale, aproximativ 50 de firme, avand in jur de 26.000 de angajati. Expertii apreciaza insa ca numarul acestor angajati este de 40.000 sau chiar mai mare. Cei mai multi dintre acesti angajati sunt fosti militari, specialisti in manuirea sistemelor moderne de armament. La capatul carierei militare, ei sunt recrutati de firmele private, care le asigura, de regula, venituri mult mai mari decat armatele.
Xe – Blackwater: “Mercenarii” romani si scandalul “armatei particulare”
Guvernul Karzai a retras deja licenta de functionare unora dintre firmele de securitate, intre care firma americana Xe, care s-a numit multa vreme Blackwater. Aceasta provocase in 2007 un imens scandal, cand a devenit cunoscut ca unii angajati ai ei, care asigurau protectia unui convoi in Irak, au ucis 17 civili fara ca acestia sa-i fi amenintat cu ceva. Blackwater, una dintre cele mai eficiente si controversate “armate particulare” a revenit revine in atentia publica in octombrie 2009, dupa ce au fost aduse noi acuzatii impotriva ei. Mai precis, crime, distrugere de dovezi audio si video, trafic cu substante interzise, evaziune fiscala, prostitutie cu minori si trafic ilicit de arme. Stirea a fost difuzata de Ipsnews.net (Inter Press Service), o agentie de presa care a tinut sa precizeze si ca aceasta organizatie controversata a angajat si romani. Pe post de mercenari. In timpul procesului intentat de mai multi cetateni irakieni, se vorbeste si despre faptul ca Blackwater, devenita Xe sau “Xe-Blackwater” a angajat “mercenari” din Filipine, Chile, Nepal, Columbia, Ecuador, El Salvador, Honduras, Panama, Peru, Bulgaria, Polonia, Romania, Iordania si, posibil, Africa de Sud. Se mai spune, de asemenea, ca firma nu ar fi tinut cont de faptul ca legile unor tari din lista nu ar fi permis cetatenilor lor sa se angajeze ca “mercenari”. Una din primele agentii private care au beneficiat de schimbarea de strategie a politicii de securitate in Irak fost Blackwater, o companie care dispune de peste 2.300 de “mercenari” activi, desfasurati in noua tari (inclusiv in Statele Unite) si de o baza de date ce cuprinde 21.000 de fosti membri ai fortelor speciale, soldati, politisti, agenti CIA etc, pe care ii poate chema oricand, fara preaviz. Potrivit “Dosare Ultrasecrete”-ZIUA, agentia antreneaza zeci de mii de agenti ai fortelor de ordine, dintre care unii provin din “tari prietene” si a inceput deschiderea de noi sucursale in SUA (California si Illinois), cat si in Filipine. Pentru a ne face o imagine mai completa despre aceasta firma privata merita sa amintim ca Blackwater are o flota de peste 20 de avioane, inclusiv elicoptere de lupta. Blackwater (Xe), impreuna cu alte doua societati private, beneficia de un contract cu guvernul american in valoare de 571 de milioane de dolari anual, pentru protectia diplomatilor in Irak, Afganistan, Israel si alte tari. Numai in Irak, valoarea contractului era de 520 de milioane de dolari. Existenta si functionarea agentiilor private de securitate, cum este Blackwater, a fost invaluita de discretie, adevarul nefiind dezvaluit publicului larg. La 31 martie 2004 a fost prima data cand, in paginile ziarelor, a aparut numele de Blackwater in relatie cu razboiul, atunci cand patru americani inarmati au cazut prada furiei populatiei din orasul Falloujah, resturile carbonizate si mutilate ale acestora ramanand atarnate de un pod peste Eufrat timp de cateva ore. Cu acest prilej a fost dezvaluita prezenta “serviciilor de securitate private” pe teren. De atunci, rolul celei mai mari companii de mercenari a SUA in Irak a devenit din ce in ce mai important. Subiectul a revenit in atentia opiniei publice in momentul cand Blackwater, care este insarcinata cu protejarea diplomatilor americani, a conducatorilor irakieni si jurnalistilor straini, a fost acuzata ca a omorat numerosi civili in Irak. Afacerea Blackwater a relansat dezbaterea asupra prezentei si comportamentului acestor societati de securitate private, care au proliferat dupa invazia americana din martie 2003. Potrivit unui raport al Congresului american, din 2005, societatea privata Blackwater a fost implicata in 195 de incidente in Irak, iar angajatii acesteia au deschis focul primii in 84% din cazuri, ceea ce contravine contractului incheiat cu Departamentul de Stat american, conform caruia firma poate face uz de arma numai in situatii defensive. Multi militari romani care au activat in teatrele de operatiuni din Irak, Afganistan si Bosnia au ales sa lucreze in Irak, ca agenti de securitate, in schimbul unor salarii de 3.500 de dolari, scria in 2008 presa din Romania, citand reprezentanti ai unor forme de recrutare. “Mai mult de jumatate dintre cei care vor sa lucreze ca agent de paza in Irak sunt fosti jandarmi sau sergenti cu experienta care au facut parte din trupele romanesti din Irak si Afganistan”, preciza reprezentantul unei firme de profil. O buna parte a celor care au lucart in Irak au coordonat actiunile garzilor locale de securitate. Pe langa salariile de cel putin 3.500 de dolari, fostilor militari romani li se mai ofereau cazare si masa, precum si alte sporuri si beneficii.
Peste 300 de firme de securitate in Irak
Potrivit unui raport facut public, in 2008, de catre The New York Times, cel putin 310 companii private de securitate internationale, printre care si firme romanesti, au primit din 2003 contracte din partea administratiei americane pentru protejarea oficialilor, institutiilor, convoaielor si altor entitati din Irak. Numele celor peste 310 de companii internationale figureaza in cel mai complex raport care vizeaza rolul jucat de firmele private de securitate in conflictul din Irak, redactat de o agentie federala americana, relata publicatia americana. Lista, mult mai lunga decat se apreciase initial, contine nume sonore, precum Blackwater si DynCorp, dar si sute de firme obscure din tari precum Romania, Uganda, Filipine, Cipru si Cehia, scria ironic publicatia americana. Raportul, intocmit de Inspectorul General Special pentru Reconstructia Irakului, ilustreaza situatiile complexe cu care Statele Unite se pot confrunta daca, in perspectiva unui acord de securitate cu Bagdadul, angajatii firmelor private de securitate isi pierd imunitatea in fata justitiei irakiene. Pentagonul a contestat o parte din datele cuprinse in raportul respectiv, sustinand ca poate confirma participarea a doar 77 de firme in misiunile de securitate din Irak in baza unor contracte in valoare de 5,3 miliarde de dolari. Anchetatorii desemnati de Inspectorul General Special pentru Reconstructia Irakului au identificat insa alte 233 de companii carora administratia de la Washington le-a alocat contracte in valoare de 662 de milioane de dolari. WikiLeaks: Firma romaneasca implicata in uciderea civililor irakieni
Firma romaneasca Danubia Global INC. SRL a fost implicata in 2006 in uciderea a trei civili irakieni in Falluja. Informatia a fost facuta publica de editia on-line a cotidianului New York Times, care citeaza documentele dezvaluite acum cateva zile de site-ul WikiLeaks. Firma a apartinut pana in data de 31 mai 2010 lui Mihail Bichir, fost general de brigada in Serviciul de Informatii Externe (SIE), scria la sfarsitul lunii octombrie 2010, portalul Ziuaveche.ro. Multe companii par a nu avea simtul raspunderii, comenteaza New York Times. Astfel, angajatii unei companii romanesti denumite Danubia Global au ucis trei irakieni la Fallujah in 2006, potrivit documentelor, iar ulterior a refuzat sa raspunda intrebarilor cu privire la incident, citand o politica a companiei de a nu oferi informatii anchetatorilor. In cei sase ani de razboi descrisi de aceste documente, au fost ucisi cel putin 175 de angajati ai companiilor de securitate, cel mai mare numar de victime fiind inregistrat in 2006, cu 53 de morti. Insurgentii si alti raufacatori au rapit cel putin 70 de angajati, dintre care multi au fost ucisi ulterior. Angajatii companiilor de securitate au fost implicati si in accidente rutiere cu decese multiple pe tot teritoriul Irakului, ca urmare a vitezei mari cu care conduceau pe drumuri proaste, unde o amenintare poate aparea in orice moment. In anul 2006, anchetatorii federali americani au declansat o ampla investigatie privind o firma de securitate din Romania, controlata de o companie inregistrata in Insulele Virgine Britanice. Acestia incearca sa afle si sa clarifice, potrivit cotidianului Pittsburgh Post-Gazette, eventualele legaturi ale societatii din Romania cu o firma de consultanta din Statele Unite ale Americii acuzata de frauda in cazul unor contracte incheiate in Irak. Firma Danubia Global Inc. a preluat, in baza unui contract care prevedea achitarea sumei de un dolar si plati ulterioare nespecificate, bunurile din Irak ale companiei Custer Battles – careia armata americana ii interzisese sa mai incheie contracte in Irak-, precum si majoritatea angajatilor acesteia. Proprietarul Danubia, Richard Levinson, a facut parte din conducerea Custer Battles, parasind compania dupa semnarea contractului si devenind consultant pentru firma din Romania. In aceste conditii, anchetatorii FBI incearcau in 2006 sa stabileasca daca Danubia este o entitate creata artificial pentru a evita interdictia impusa firmei americane Custer, dar si daca membrii conducerii Danubia au fraudat guvernul federal, obtinand contracte in valoare de milioane de dolari pe care nu aveau dreptul sa le primeasca. In replica, Richard Levinson sustinea ca nu mai are legaturi cu Custer Battles sau fondatorii acesteia. De asemenea, directorul de operatiuni din Bucuresti al Danubia Global, Bogdan-Valentin Bichir-fiul generalului Bichir, a negat o eventuala relatie de afaceri intre firma sa si Custer Battles. „Danubia Global este o companie care desfasoara activitati in mod independent, fara a avea legaturi cu Custer Battles LLC. Este adevarat, ca atunci cand o companie preia o operatiune de la o alta companie, cumparatorul pastreaza pe perioada tranzitiei o parte din experienta si aptitudinile personalului cheie, insa intre timp au intervenit schimbari majore in randul personalului din Irak si modificari la nivel de senior management”, a declarat atunci, citat de Mediafax, Bichir.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan, un favorit al presei internationale
Fiindca ne apropiem de sfarsitul anului, se voteaza cu febrilitate pentru cel care va primi, din partea saptamanalului “Time”, titlul de Omul Anului. Pe primul loc in preferintele cititorilor-votanti se afla premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care o depaseste de putin pe Lady Gaga, dar este cu mult inaintea presedintelui Obama, a somerului american si a minerilor chilieni, a laureatului Nobel pentru Pace din China si a liderului nr. 1 al Chinei, a unor asi ai informaticii si Internetului, aflati in primele 15 locuri ale clasamentului, inca provizoriu.
“Time” explica audienta premierului turc in principal prin doua gesturi de politica externa: reactia viguroasa cu prilejul incidentului in care a fost implicata “flotila pacii” in zona maritima Gaza, cand Israelul a fost acuzat de “terorism de stat inuman” si intelegerea dintre Turcia, Brazilia si Iran pe tema dosarului nuclear iranian, demers care a luat prin surprindere lumea occidentala, dar care ar putea contribui la dezamorsarea crizei periculoase din zona.
Erdogan are la activul sau pe 2010 si performante pe plan intern, in primul rand boomul antreprenorial in plina criza mondiala, dar si reformarea curajoasa unor institutii ale statului (armata, justitia etc.), care beneficiaza de un larg sprijin popular, asa cum s-a vazut si cu prilejul referendumului din septembrie. Alinierea premierului cu aripa nationalista din tara sa nu l-a depunctat in clasamentul publicatiei americane. Cu Erdogan in fruntea Executivului, mai noteaza “Time”, Turcia isi afirma, deloc timid, ponderea in zona volatila a Orientului Mijlociu. Reorientarea politica a Turciei in timpul guvernarilor Erdogan, care au inceput in 2003, vizeaza in principal trei aspecte: refuzul de a sprijini interventia militara americana in Irak, disocierea de politica americana fata de Iran si critica energica a politicii Israelului.
In mod paradoxal, aceste trei atitudini ar putea fi considerate ca fiind antiamericane, dar oficialitatile de la Washington continua sa sustina public ca Turcia ramane aliatul cel mai de nadejde al Statelor Unite in lumea musulmana. Multi lideri occidentali afirma ca “guvernul Erdogan poate deveni un exemplu puternic pentru vecinii Turciei – Iranul, Irakul, Siria”, remarca postul de radio BBC.
Soldatii romani, victime sigure ale dotarii deficitare
Zeci de militari au murit in misiunile din Afganistan si Irak, iar alte zeci au fost mutilati pe viata. Cauza principala este explozia dispozitivelor explozive improvizate, la trecerea vehiculelor blindate in care acestia isi executau misiunile. Cum s-a ajuns aici? Agentia de presa KARADENIZ PRESS va propune sa cititi un documentar care incearca sa scoata la lumina principalele cauze care au dus la aparitia unui numar atat de mare de victime in randul militarilor romani care au participat si participa la misiuni internationale in Irak si, bineinteles, Afganistan. In luna august 2008, Ministerul Apararii Nationale anunta ca intentioneaza sa inlocuiasca, din 2009, vechile TAB-uri folosite in Afganistan cu transportoare Piranha, aflate atunci in faza de testare. Deja, opt militarii romani murisera in Afganistan, incepand din 2005, de cand Romania participa la misiunea internationala, iar alti 24 fusesera raniti. Alimentata din plin cu informatii cu dedicatie, presa din Romania acuza vehement ca TAB-urile folosite de militarii romani nu le ofera acestora protectia maxima. „Tehnica de lupta va fi imbunatatita rapid, avand in vedere ca Ministerul Apararii acorda o atentie deosebita celor sase programe majore de investitii pentru toate categoriile de forte. In ceea ce priveste Fortele Terestre, care sunt angajate cu trupe in teatrele de operatii, prioritatea pe care o urmarim este achizitia de transportoare blindate si de autovehicule de teren cu grad ridicat de protectie. O parte dintre transportoarele amfibii aflate in prezent in dotarea trupelor din Afganistan va fi inlocuita treptat cu transportoare Piranha, cel mai probabil la inceputul anului viitor”, declara atunci secretarul de stat din MApN, Georgeta Ionescu. Masura a fost luata dupa numeroasele decese inregistrate de militarii romani aflati in clasicele TAB-uri de conceptie sovietica, dar de fabricatie romaneasca. Decizia luata de autoritati a fost nu numai proasta, dar si in detrimentul industriei nationale de aparare, aflata oricum cu ambele picioare in groapa. In loc sa se gandeasca la imbunatatirea blindajului de pe TAB-uri, Armata romana a fost fortata sa fie mai interesata de transportoarele Piranha produse de elvetienii de la MOWAG si ASV-ul M1117 Guardian Armored Security Vehicle (ASV), vehiculul M1200 Armored Knight aflat in dotarea US Army, si un model de Armored Personnel Carrier – APC de lungime mai mare produse de Textron Marine & Land Systems.
Piranha, o solutie controversata
Cum a murit Pirahna pe uscat
In anul 2008 se spunea ca 600 de transportoare blindate Piranha ar urma sa inlocuiasca, pina in 2025, toate TAB-urile romanesti. Esec total, inca de la inceput. Ziarul ZIUA a semnalat in premiera faptul ca transportoarele livrate de elvetieni au probleme grave. Pentru primul lot de blindate, livrat in Romania in perioada 23-25 aprilie 2008, specialistii Armatei au constatat existenta a peste 20 de nereguli grave, care au facut imposibila continuarea sau indeplinirea misiunilor. Chiar si asa, conducerea SMG a hotarat sa trimita in Afganistan, in septembrie 2008, sase transportoare blindate 8×8 Piranha III C defecte. Cu toate ca cei de la MOWAG au incercat remedierea defectiunilor semnalate de MAPN, din luna iulie pana in decembrie 2008, desi o parte dintre blindate fusese deja trimisa in Afganistan, totusi, nu a fost rezolvata decat jumatate din problemele semnalate. Lotul al doilea de transportoare PIRANHA a fost livrat de producatorul elvetian catre MApN avand o serie de modificari fata de configuratia tehnica a produselor livrate in primul lot, atat asupra subsistemelor mecanice cat si asupra software-ului sistemului de armament. Comisia Departamentului pentru Armamente din MApN a sesizat ca sunt situatii in care tragatorul de pe transportor trebuie sa utilizeze mansa de actionare cu ambele maini, fapt ce ar impiedica si actionarea simultana a diferitelor butoane de comanda, dar aflate pe monitorul acestuia. In situatia in care tragatorul ar lua mana de pe mansa de actionare, nu ar mai exista posibilitatea actionarii acesteiai, au constatat specialistii militari. Totodata, au fost semnalate situatii in care mecanicul conductor nu avea vizibilitate in mers, intucat o parte a campului sau vizual era obturata cu diferite piese metalice montate pe transportor”. In iunie 2009, Viorel Oancea, secretar de stat in Ministerul Apararii Nationale, declara ca defectiunile transportoarelor blindate PIRANHA urmeaza sa fie remediate de o echipa a Elbit Systems din Israel, costurile fiind suportate de aceasta. „Au fost cateva defecte (la PIRANHA, n.r.). Urmeaza ca o delegatie sa mearga in teatre pentru a vedea in ce constau defectiunile si sa le remedieze. Si-au luat angajamentul ca in doua luni rezolva problema”, a declarat secretarul de stat. „Dupa cele doua luni, cat au termen sa repare, vom vedea daca prelungim contractul sau nu, pentru ca nici asa nu merge. Trebuie sa fim foarte clari. Trebuie sa luam o tehnica ce este standard, care este buna pentru americani, enlgezi si francezi si care este buna si pentru noi. Sa nu venim cu inovatii, pentru ca, in general, se vine cu inovatii si asta da un pic de nesiguranta si nefiabilitate a tehnicii”, a subliniat secretarul de stat.
Experienta HUMVEE si salvarea MRAP
A urmat apoi dotarea militarilor romani din teatrele de operatii cu clasicele HUMVEE, care capatasera deja porecla de “widow maker” , in randul militarilor americani. Bineinteles, efectul a fost dramatic. Din nou morti si raniti in randul militarilor romani, in urma atentatelor cu DEI. Salvarea a venit in 2010, in urma unei donatii nesperate din partea SUA. Confruntat cu o retragere masiva a aliatilor sai din Afganistan, Washingtonul s-a gandit ca mai bine ii doteaza pe cei ramasi, astfel incat sa nu mai dea apa la moara celor care erau pregatiti sa-si aduca acasa trupele, din cauza numarului mare de victime. Asa au primit si romanii MRAP – vehicule blindate rezistente la mine si protejate impotriva ambuscadelor. „Statele Unite ale Americii ofera spre utilizare 60 de vehicule blindate rezistente la mine si protejate impotriva ambuscadelor (MRAP) trupelor terestre romane desfasurate in Afganistan. Primele 40 de vehicule vor sosi in Afganistan in scurt timp, celelalte 20 urmand a ajunge in toamna. Dupa verificare, vehiculele vor fi predate trupelor romane, urmand a fi folosite de acestea pentru antrenament si misiuni in teatrul de operatiuni, pe durata prezentei in Afganistan”, anunta Ambasada SUA, in luna iulie, 2010. Aceste vehicule, superioare in configuratia blindajului fata de HUMVEE, vor asigura o protectie sporita a militarilor la atacurile cu dispozitive explozive improvizate si cu armament de calibru mic. Ministrul Apararii Nationale a dispus, de asemenea, masuri ca, in acest an, achizitiile de tehnica militara si armament sa se faca prioritar pentru dotarea trupelor din teatrele de operatii si pentru cresterea gradului de protectie a militarilor romani. Vehiculele blindate MRAP sunt variante ale vehiculului MaxxPro, menite sa reduca numarul de raniti si sa asigure supravietuirea soldatilor in urma exploziilor minelor, a dispozitivelor explozibile improvizate si a atacurilor cu armament de calibru mic. Caroseria in forma de V protejeaza echipajul de impactul exploziei. „Asigurarea protectiei tuturor aliatilor nostri este una dintre prioritatile noastre. Romania este un aliat ferm al Statelor Unite, trupele terestre romane luptand alaturi de noi in provincia Zabul si in alte zone din Afganistan”, a declarat Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein. „Aceste vehicule blindate MRAP vor fi de mare ajutor soldatilor romani in misiunile lor de patrulare, protejandu-i de bombele improvizate plasate pe drumuri.” Fiecare dintre tarile care sustin misiunea NATO in Afganistan are responsabilitatea de a oferi trupelor sale cel mai bun echipament si cele mai bune mijloace de protectie. Ca si in Irak, in Afganistan, Statele Unite ale Americii fac eforturi substantiale pentru a sprijini toate tarile partenere in operatiuni si pentru a suplini lipsa de echipament si de mijloace de protectie. SUA au furnizat deja acestora vehicule blindate Humvee, iar cele de tip MRAP vor asigura protectie sporita soldatilor, se precizeaza intr-un comunicat al Ambasadei, care accentueaza ca Romania este un valoros partener si aliat in cadrul NATO, iar trupele sale isi indeplinesc misiunile din Afganistan in mod remarcabil
SAUR-1, solutia romaneasca
SAUR I, solutia de romaneasca pe care nu o vad guvernantii
Potrivit Info Mondo Militar, spre sfarsitul lunii mai 2010, specialistii de la U.A. Moreni au testat prototipul noului transportor auto blindat denumit SAUR I. Testarea s-a produs pe unul din lacurile de langa Pitesti fiind efectuat astfel si ultimul test, cel de flotabilitate. TAB-ul este un concept suta la suta romanesc si indeplineste toate standardele NATO. Potrivit oficialilor de la Moreni, transportorul este mult mai performant decat cele din dotarea actuala a armatei. Este total computerizat, poate transporta 11 militari si i se pot instala o gama larga de sisteme de armament. Uzina de la Moreni intentioneaza sa-l produca pentru dotarea militarilor romani dar si pentru export. De altfel, oficiali din cadrul U.A. Moreni, au declarat ca in ultimii 10 ani, prin efort financiar propriu uzina din Moreni a produs mai multe tipuri de transportoare blindate, dar a lipsit vointa celor care ar fi trebuit sa se gandeasca la economia romaneasca sa le promoveze, ba chiar in multe cazuri au facut tot posibilul pentru a impiedica pe orice cale acest lucru. Caracteristicile tehnico-tactice ale Transportorului Amfibiu Blindat 8 x 8 SAUR 1(Standard) sunt urmatoarele: Date generale:- tip pe roti,8×8,amfibiu; -carcasa blindata, etansa; – acces echipaj,usi de acces: 2 in spatele transportorului; – trape de acces: 4;sofer,comandant,echipaj; – nivel de protectie(STANAG 4569) nivel 1,nivel 2 – cu blindaj aditional. Dimensiuni:- lungime 7800 mm; – latime 2800 mm; -inaltime 2200 mm; – ampatament 4400 mm; – ecartament 2460 mm; – garda la sol 450 mm. Mase: – masa proprie 13000 kg; – masa totala 14000 kg. Echipaj: – 12 membri inclusiv sofer ,comandant ,tragator. Armament: – turela; – tip: RCWS-RO 12,7 mm / 7,62 mm; optional: – se poate monta orice fel de turela la cererea clientului. Sisteme de protectie: – instalatie de filtroventilatie: cu rotocompresor si filtru absorbant activ; – instalatie automata de stins incendiu: lichid de racire ecologic; – sistem de alimentare cu aer a echipajului in timpul tragerilor: tubulatura si racord cuplare masca; – sistem centralizat de umflare a rotilor din mers; -innstalatie de aer conditionat. Mijloace de comunicatii: – statie radio: tip Harris 5800; – intercom: integrat cu statia radio. Aparatura de observare: – comandant : pe timp de zi/noapte tip Sagem, model MPS; – sofer : pe timp de zi/noapte periscop fix incalzit cu filtru anti-laser si aparatura de vedere pe timp de noapte de tip pasiv; – echipaj periscoape fixe, incalzite cu filtru anti-laser; – turela pe timp de zi / noapte camera CCD cu display pentru; – operator,protejata prin blindaj, telemetru laser / camera termala fara racire. Alte echipamente specifice: – sistem de avertizare la iluminarea laser si radar SAM; – troliu hidraulic. Motor: – tip diesel euro 3; – puterea specifica 20,3 cp/t; -puterea maxima 285 cp; -cuplu maxim 970 nm;- cutie de viteza automata. Performante: – Vmax. pe sosea 100 km/h;- Vmax. pe apa 10 km/h; -trece pante longitudinala max 32 grade; – trece panta transversala max 25 grade; – raza minima de viraj, pe axa unei roti ext 13200 mm; -trece sant latime maxima de 2 m; -trece banchete inalte de 0,5 m; -raza de actiune 700 km. Sistem de mascare: -instalatie lansare grenade fumigene corelat cu sistemul de avertizare la iluminarea laser si radar.
DOTAREA TRUPELOR DE USCAT (varianta oficiala)
Transportorul Piranha III C
Piranha III C este vehiculul de lupta blindat pe roti intrat in dotarea batalioanelor de infanterie din Fortele Terestre. Produs in Elvetia, Piranha III C are un design deosebit, cu o protectie balistica variabila crescuta, blindaj performant si dotat cu kituri de protectie impotriva minelor si a armelor de nimicire in masa. Inzestrat, ca armament, cu o mitraliera de cal. 12,7mm, Piranha III C poate executa cu succes misiuni in teatrele de operatii acolo unde militarii romani desfasoara misiuni de stabilitate si in sprijinul pacii.
Complexul antiaerian autopropulsat „GHEPARD”
GHEPARD-ul este un sistem de artilerie antiaerian blindat, autonom, autopropulsat, cu mobilitate ridicata, care poate executa misiuni de lupta in orice conditii meteorologice, ziua si noaptea si in conditii de bruiaj radioelectronic. Misiunea sa tactica este angajarea luptei impotriva avioanelor si elicopterelor care ataca prin surprindere, la joasa inaltime, cat si impotriva blindatelor. Datorita mobilitatii ridicate si timpului foarte scurt de reactie, acest sistem poate asigura protectia in campul de lupta, in special a unitatilor blindate. Complexul antiaerian GHEPARD este din punct de vederea al performantelor mobilitatii, puterii de foc si preciziei, superior multor sisteme similare realizate pe plan mondial, fiind deservit de personal militar pregatit in Germania. Logistica si mentenanta produsului este organizata conform cerintelor si standardelor NATO, fiind deplin compatibila cu acestea. Caracteristici tehnico-tactice: – distanta de observare a radarului de cautare: 15 km; – distanta de observare a radarului de urmarire: 13 km; – calibrul tunurilor: 35 mm; – cadenta de tragere: 550 lov/min/tun; – viteza tintei combatute in urmarire: max. 300 m/s; – distanta eficace de tragere: 3500 m; – viteza maxima a tintei combatute: 300 m/s; – echipaj: 3 militari; – viteza max. de deplasare pe sosea: 65 km/h; – panta max. abordabila: 6%; – viteza initiala a proiectilelor: 1175 m/s.
HMMWV M-1113
Vehiculul pe roti multirol de mare mobilitate cu un design revolutionar, HUMVEE-ul M1113 intrat in dotarea fortelor pentru operatii speciale. Masina de lupta este de tip usor, cu grad mare de mobilitate. Este echipata cu un motor puternic pe motorina, cu transmisie automata. HUMVEE-urile se deplaseaza pe toate categoriile de drumuri, in toate tipurile de teren, de la jungla la desert, in orice conditii de vreme si temperatura, avand o eficienta deosebita in teren accidentat. Se remarca prin durabilitate, mobilitate, eficienta si o geometrie unica, putand actiona pentru perioade lungi de timp cu o minima mentenanta. Blindajul este din kevlar capabil sa reziste la exploziile dispozitivelor electronice improvizate si armamentului de infanterie de calibru mic. Lungimea autovehicolului este de 5 m, inaltimea de 1,93 m si latimea de 2,12 m. Greutatea totala a autovehiculului este de 5216 kg avind o sarcina utila de 2313 kg. Are o putere de foc sporita. Pe HMMWV M-1113 se pot monta mitraliere de calibre diferite specifice misiunilor pe care le au de indeplinit. In acest vehicul pot fi transportati 4 militari echipati de lupta. Este fabricat in SUA. A intrat in productie in anul 1995.
HMMWV M-1114
Vehiculul pe roti multirol de mare mobilitate este o masina de lupta de tip usor, cu grad mare de mobilitate. Este echipata cu un motor puternic pe motorina, cu transmisie automata. HUMVEE-urile se deplaseaza pe toate categoriile de drumuri, in toate tipurile de teren, de la jungla la desert, in orice conditii de vreme si temperatura, avand o eficienta deosebita in teren accidentat. Se remarca prin durabilitate, mobilitate, eficienta si o geometrie unica, putand actiona pentru perioade lungi de timp cu o minima mentenanta. Usor blindata, cu o combinatie de otel si kevlar, geamurile au o grosime de aproximativ 10 cm si sunt capabile sa reziste la exploziile dispozitivelor electronice improvizate si armamentului de calibru mic. Lungimea autovehiculului este de 4,84m, inaltimea de 1,93m si latimea de 1,82m. Greutatea totala a autovehiculului este de 4447 kg avand o sarcina utila de 1043 kg. Are o putere de foc sporita. Pe HMMWV M-1114 se poate monta mitraliera, instalatie lansare de rachete antitanc si aruncator de grenade antitanc. In acest vehicul pot fi transportati 4 militari echipati de lupta. Este fabricat in SUA. A intrat in productie in anul 1995.
Vehiculele de lupta pentru operatii speciale tip URO VAMTAC
Vehicul neblindat pentru operatii speciale, Uro Vamtac, este un mijloc modern de lupta foarte mobil, intrat in 2005 in inzestrarea Fortelor pentru Operatii Speciale ale Armatei Romaniei. Face parte din familia de vehicule militare de clasa medie care in varianta blindata poate constitui o optiune foarte potrivita pentru indeplinirea misiunilor in teatrele de operatii. Este fiabil, robust, usor si rapid. Este special conceput si foarte eficient in zone macroclimatice foarte calde. Este usor de folosit in teren accidentat, avand o capacitate mare de trecere, chiar daca o singura roata are aderenta. Are o putere de foc sporita; pe el se pot monta mitraliera, instalatie lansare de rachete antitanc si aruncator de grenade antitanc. In acest vehicul pot fi transportati 4 militari echipati de lupta. Vehiculul are montat echipament modern de comunicatii, constand in statii radio Panther. Poate atinge o viteza de pana la 135 Km/h, o caracteristica foarte buna pentru un vehicul din aceasta clasa. Are un motor de tip Steyr cu o putere de 188 CP, 6 cilindrii in linie si un consum relativ redus – 15 l/100 Km. Cutia de viteze este automata. Beneficiaza de o usoara protectie balistica, datorita formei plane si cu imbinari rectilinii a caroseriei si poate fi parasutabil fara demontarea unor elemente de caroserie. Este fabricat in Spania. A intrat in productie in anul 1995.
Masina de lupta a infanteriei M.L.I. – 84 M „Jderul”
Masina de lupta a infanteriei 84 M – „Jderul” este un autovehicul de lupta blindat, amfibiu, pe senile. Asigura transportul protejat al grupei de infanterie si ducerea lupei de catre aceasta. Nimiceste forta vie a inamicului si angajeaza lupta cu vehiculele blindate. De asemenea, contribuie la combaterea tintelor aeriene. Se foloseste si la executarea de lovituri in dispozitivul inamic. Uneori executa misiuni specifice vanatorilor de munte. Masina de lupta are mare putere de foc avand in inzestrare un tun de calibru 25 mm., o mitraliera cal. 7,62 mm si este echipata cu aparatura performanta de vedere si conducere pe timp de noapte permitand executarea de misiuni in conditii de timp nefavorabil.
Transportorul amfibiu blindat B 33 Zimbru
T.A.B. B 33 Zimbru este un autovehicul de lupta blindat, amfibiu pe roti. Are un echipaj de lupta format din 10 oameni carora le asigura transportul protejat. Caracteristicile tehnico-tactice il recomanda ca o masina de lupta fiabila fapt dovedit in teatrele de operatii unde a fost si este folosit de catre batalioanele de infanterie din Fortele Terestre. Este inzestrat cu o mitraliera cal. 14,5 mm si o mitraliera cal. 7,62 mm. Are de asemenea un sistem de lansare a grenadelor fumigene compus din 6 instalatii ce ajuta la mascarea acestuia. Poseda si un sistem de protectie contra armelor de distrugere in masa. Poate fi transportat aerian cu avioane de tip AN – 22, IL – 76 si C – 130. Caracteristici tehnico-tactice: – masa de lupta: 14.000 kg.; – armament: mitraliera calibrul 7,62 mm, mitraliera calibrul 14,5 mm; – protectie: blindaj impotriva gloantelor calibrul 14,5 mm; – motor: Diesel, 280 CP; – raza de actiune: 700 km. Instalatia de lansare CA – 95
Instalatia de lansare CA – 95 cu patru rachete antiaeriene are o mare putere de foc, mobilitate ridicata si o mare autonomie de deplasare. Executa foc asupra tintelor aeriene care evolueaza la inaltimi mici sau care ataca prin surprindere. Complexul antiaerian CA – 95 poate lucra in orice conditii de timp sau anotimp. Racheta este de tipul trage si uita cu autodirijare in gama undelor infrarosii si in spectrul undelor luminoase, avand o precizie si o eficacitate foarte ridicata. Caracteristici tehnico-tactice: – inaltimea tintei combatute: 30 – 3500 m; – distanta maxima eficace de tragere: 4200 m; – distanta maxma de tragere: pe tinta „se duce” cu 220m/s si „vine” cu 310m/s; – tipul CAD (cap de autodirijare): pasiv, optic, cu camp ingust de vedere.
Omorati sau raniti in cosciugele de fier
Misiunile „Enduring Freedom” si ISAF – AFGANISTAN
11 noiembrie 2003 – Sublocotenentii (pm) Iosif-Silviu Fogorasi si Mihail-Anton Samuila au fost impuscati, in urma unui atac asupra transportorului amfibiu blindat in care se aflau. Au fost decorati cu Ordinul „Virtutea Militara” in grad de Cavaler, cu insemn de razboi. 24 aprilie 2005 – Sublocotenentul (pm) Narcis Sonei a decedat pe timpul desfasurarii unei misiuni de patrulare, cand TAB-ul in care se afla a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat ceea ce a declansat detonarea munitiei din interiorul transportorului. Militarul a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Militara” in grad de Cavaler, cu insemn de razboi. 20 iunie 2006 – Sublocotenentul (pm) Ionel Gheorghita Dragusanu si-a pierdut viata in timpul unei misiuni de patrulare. Transportorul in care se afla a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat. A fost decorat cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler pentru militari, cu insemn de razboi. 6 septembrie 2007 – Sublocotenentul (pm) Aurel Marcu a cazut la datorie pe cand executa o misiune de patrulare, TAB-ul in care se afla trecand peste un dispozitiv explozibil improvizat. A fost decorat cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler pentru militari, cu insemn de razboi. 20 martie 2008 – Sublocotenentul (pm) Ionut Cosmin Sandu a cazut la datorie pe cand executa o misiune de patrulare, HUMVEE-ul in care se afla a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat. A fost decorat cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler pentru militari, cu insemn de razboi. 13 iunie 2008 – Sublocotenentul (pm) Claudiu Marius Covrig si-a pierdut viata in timpul unei misiuni de patrulare pe Autostrada A1 (Qalat-Kabul). Transportorul amfibiu blindat, in care se afla, a fost atacat de fortele insurgente. A fost decorat cu Ordinul National „Steaua Romaniei“ in grad de Cavaler pentru militari, cu insemn de razboi. 31 august 2008 – Sublocotenentul (pm) Dragos Traian Alexandrescu si-a pierdut viata in timpul unei misiuni de patrulare pe Autostrada A1 (Qalat-Kabul). Transportorul amfibiu blindat, in care se afla, a trecut peste un dispozitiv improvizat. A fost decorat cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, cu insemn de razboi. 26 februarie 2009 – Sublocotenentul (pm) Claudiu Chira a cazut la datorie intr-o misiune de patrulare pe Autostrada A1 (Qalat-Kabul). Autovehiculul de tip HUMVEE, in care se afla, a trecut peste un dispozitiv improvizat. A fost decorat cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, pentru militari, cu insemn de razboi. 3 aprilie 2009 – Maiorul (pm) Tiberius-Marcel Petre si-a pierdut viata in timpul unei misiuni de interventie rapida in sprijinul unei subunitati aliate atacate de insurgenti. A fost decorat cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, cu insemn de razboi. 7 aprilie 2009 – Maiorul (pm) Iuliu-Vasile Unguras a cazut la datorie in timpul unei misiuni de patrulare pe autostrada Kandahar-Kabul. Autovehiculul in care se afla a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. A fost decorat cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, cu insemn de razboi. 23 februarie 2010 – Sublocotenentul (pm) Florin Badiceanu a cazut la datorie in timpul unei misiuni de patrulare pe autostrada Kandahar-Kabul. Autovehiculul in care se afla a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. A fost decorat cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, cu insemn de razboi. 12 mai 2010 – Sublocotenentul (pm) Valerica Leu a cazut la datorie in timpul unei misiuni de interventie pentru securizarea unei cai de acces pe autostrada A1 (Qalat-Kabul). A fost decorat cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, pentru militari, cu insemn de razboi. 23 iunie 2010 – Sublocotenentul (pm) Dan Ciobotaru si sublocotenentul (pm) Paul Caracuda si-au pierdut viata in timpul unei misiuni de lupta pe autostrada A1 Kabul-Kandahar. Autovehiculul de tip HUMVEE in care se aflau a fost atacat cu un dispozitiv exploziv improvizat, actionat de la distanta. Au fost decorati cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, cu insemn de razboi, pentru militari. 1 octombrie 2010 – Sublocotenentul (pm) Marius Florin Sfeches si sublocotenentul (pm) Cristian-Petru Filip au cazut la datorie, in timpul executarii unei misiuni in Afganistan, in urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat asupra vehiculului HUMVEE in care se aflau. Au fost decorati cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, cu insemn de razboi, pentru militari.
Misiunile „Iraqi Freedom” si „Antica Babilonia” – IRAK
27 aprilie 2006 – Sublocotenentul (pm) Bogdan Valerian Hancu a cazut la datorie in timpul executarii unei misiuni de monitorizare si antrenare a politiei irakiene. In urma exploziei dispozitivului explozibil improvizat, autovehiculul in care se afla a fost incendiat. A fost decorat cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler pentru militari, cu insemn de razboi. 21 septembrie 2007 – In timp ce se afla intr-o misiune de patrulare, TAB-ul a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat, sublocotenentul (pm) Ioan Grosaru pierzandu-si viata. A fost decorat cu Ordinul National „Steaua Romaniei ” in grad de Cavaler pentru militari, cu insemn de razboi.
Alti 67 militari au fost raniti in aceste teatre de operatii intre anii 2000-2010.
AFGANISTAN
24 aprilie 2005 – Maiorul Marius Dana a fost ranit, in timpul unei misiuni, in urma rasturnarii autovehicului in care se afla. 24 aprilie 2005 – Segentii Gabriel Hanganu si Adrian Dogaru au suferit arsuri de gradul I si II pe timpul executarii unei misiuni de patrulare in Kandahar. TAB-ul a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat, deflagratia declansand detonarea munitiei din interiorul transportorului. 31 martie 2006 – Maiorul Catalin Ticulescu si plutonierul adjutant Florin Bolovan au fost raniti in urma declansarii unui dispozitiv exploziv improvizat, pe cand executau o misiune de patrulare la sud-est de baza din Kandahar. 20 iunie 2006 – Sublocotenentul Dinu Razvan Manoila, plutonierul Iosif-Adrian Luca-Micu, sergentii Costinel Valerica Slaniceanu si Laurentiu Serban, in timp ce executau o misiune de patrulare, au fost raniti in urma declansarii unui dispozitiv explozibil improvizat. 19 iunie 2006 – Pe cand se inapoia de la sala de mese, la intrarea in tabara romaneasca a avut loc explozia unei rachete in urma careia maiorul Ion Stanciu a fost ranit la picior. 23 iunie 2007 – Sergentul Gabriel Cretu a fost ranit de suflul exploziei unei incarcaturi de aruncator de grenade care i-a provocat un traumatism in zona capului. 29 aprilie 2007 – Sergentul major Marian Constantin a fost ranit in timpul unei misiuni de lupta. 1 august 2007 – Sergentul major Ionel-Sorinel Berchetaru a fost ranit in urma unui atac indirect cu mortiere executat de catre insurgenti. 6 septembrie 2007 – Locotenentul Nicolae Grigore, sergentul major Mircea Daniel Solomon, fruntasul Alex-Octavian Zafiu si sergentul major Marius Enescu au fost raniti pe timpul desfasurarii unei misiuni de interventie in provincia Zabul. 12 martie 2008 – Plutonier Constantin-Mihai Zbughea, caporal Gheorghe Ionel Vasluianul, caporal Gheorghe Dan Hamza, militari romani din Batalionul 300 Infanterie „Sfantul Andrei“, dislocat in Afganistan, au fost raniti la sud de Qalat. Militarii executau o misiune de patrulare pe autostrada Qalat-Kandahar, cand transportorul amfibiu blindat in care se aflau, a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. 20 martie 2008 – Caporal Silviu Atanasiu a fost ranit la Zabol, cand HUMVEE-ul in care se afla a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. 13 iunie 2008 – Sublocotenentul Marius Vasile Apostol, sergentul major Daniel Dumitru Drugan si caporalul Marius Barbu au fost raniti pe cand executau o misiune de patrulare pe Autostrada A1 (Qalat-Kabul). 31 august 2008 – Sergentul major Irinel Gheorghe Matei, fruntasul Bogdan Dumitru Angelescu, soldatul Marius Dumitru Mihai si soldatul Claudiu Ionut Butoi au fost raniti in timp ce executau o misiune de patrulare pe Autostrada A1 (Qalat-Kabul). Transportorul amfibiu blindat, in care se aflau, a trecut peste un dispozitiv improvizat. Au fost decorati cu Ordinul National „Serviciul Credincios” clasa a II-a, cu insemn de razboi. 3 ianuarie 2009 – Soldatul voluntar Nicolae Paraschiva a fost ranit in timp ce executa o misiune de interventie rapida pe Autostrada A1 (Qalat-Kabul). Autovehiculul de tip Humvee (HMMWV), in care se afla a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. 9 ianuarie 2009 – Locotenent-colonelul Augustin-Nicusor Pegulescu a fost ranit in timp ce se afla intr-o misiune de recunoastere la 50 km de baza Lagman. Autovehiculul blindat american, in care se afla a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. 7 aprilie 2009 – Sergentul Csaba-Attila Orban, caporalul Adrian-Gabriel Cretu, caporalul Eugen Vargau si fruntasul Madalin Lungu au fost raniti in timp ce executau o misiune de patrulare pe Autostrada Kandahar-Kabul. Prin Decret prezidential sergentul Csaba-Attila Orban a fost decorat cu Medalia Nationala „Serviciul Credincios” clasa a II-a, cu insemn de razboi, iar caporalii Adrian-Gabriel Cretu si Eugen Vargau si fruntasul Madalin Lungu cu Medalia Nationala „Serviciul Credincios” clasa a III-a, cu insemn de razboi. 19 iulie 2009 – Sergentul Florin Emil Cojocaru si caporalul Gheorghita Paval au fost raniti, in baza militara romana din Qalat, in urma unui atac insurgent cu rachete si armament portabil de infanterie. 5 septembrie 2009 – Fruntasii Constantin Buturuga si Florin Drehluta au fost raniti in urma unui atac insurgent cu aruncatoare de grenade si armament portabil de infanterie produs intr-o baza militara aflata la 60 km de Qalat. 30 septembrie 2009 – Plutonierul Danut Buzatu, caporalul Ionut Bogdan Ciubotaru si fruntasii Ionut Dumbrava si Emanuel Cornel Berdei au fost raniti in timp ce executau o misiune de patrulare pe autostrada Kandahar-Kabul. Autovehiculul Humvee, in care se aflau, a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. 20 noiembrie 2009 – Sergentul major Cristian Mostoc si sergentii Bertoni Marius Taifas si Marian Muscaloiu au fost raniti in urma unui atac cu racheta ce a avut loc in Kandahar. 24 ianuarie 2010 – Plutonierii-majori Sergiu Hulpoi si Mihai Paduraru au fost raniti in urma unui atac cu racheta in baza militara din Kandahar. 19 februarie 2010 – Plutonierul Eugen Manaila a fost ranit in timp ce executa o misiune de patrulare pe autostrada Kabul-Kandahar. Autovehiculul Humvee, in care se afla, a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. 23 februarie 2010 – Fruntasul Zamfir Marian a fost ranit in timp ce executa o misiune de patrulare pe autostrada Kabul-Kandahar. Autovehiculul Humvee, in care se afla, a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. 7 aprilie 2010 – Plutonierul Eugen Ionel Bida a fost ranit in timp ce executa o misiune de patrulare in provincia Zabul. Echipa mixta romano-afgana din care facea parte a fost atacata de insurgenti la 40 km N-V de Qalat. Ministrul Apararii Nationale i-a conferit Emblema de Onoare a Armatei Romaniei. 24 aprilie 2010 – Fruntasul George Tircomnicu a suferit o contuzie la cap pe timpul executarii unei misiuni pe autostrada Kandahar-Kabul. Coloana mixta de autovehicule a fost atacata cu un dispozitiv exploziv improvizat. 1 octombrie 2010 – Caporalul Vasile Zbanca a fost ranit in urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat asupra vehiculului HUMVEE pe timpul executarii unei misiuni in Afganistan.
IRAK
16 februarie 2004 – Caporalul Florin Vuta a fost ranit de rasturnarea unei macarale in tabara din Al Hillah. 14 noiembrie 2004 – Locotenent-colonelul Ion Voicu a fost ranit usor in urma unui atac cu bombe executat asupra campului american „Victory”. 28 septembrie 2005 -. Datorita conditiilor de vizibilitate redusa, TAB-ul in care se afla plutonierul Marian Boboruta s-a rasturnat, militarul fiind ranit. 14 aprilie 2007 – Plutonierii Victor Cornel Giuseppi Petrila si Alexandru Toma Petre, caporalul Iacob Valentin Musca si fruntasul Dan Daniel Porumb au fost raniti pe cand se aflau in misiune de patrulare. 11 septembrie 2007 – Locotenent-colonelul Dorin Petrut si maiorul Iulian Daniliuc au fost raniti, primul la gamba piciorului stang, iar cel de-al doilea la omoplat, in urma unui atac cu o racheta executat asupra bazei Camp Victory. 21 septembrie 2007 – Plutonierul Danut Nicola, sergentul major Adrian Ilie Barbu, caporalul Sorin Catalin Popa, fruntasul Marius Traian Iovi si sergentul major Gabriel Badea au fost raniti in timp ce executau o misiune de patrulare. TAB-ul in care se aflau a fost avariat si a luat foc la deflagratia unui dispozitiv explozibil improvizat care a declansat, ulterior, detonarea munitiei din interiorul transportorului.
Experienta HUMVEE si salvarea MRAP
Complexul antiaerian autopropulsat „GHEPARD”
HMMWV M-1113
HMMWV M-1114
Vehiculele de lupta pentru operatii speciale tip URO VAMTAC
Masina de lupta a infanteriei M.L.I. – 84 M „Jderul”
Transportorul amfibiu blindat B 33 Zimbru