AP “reinvie” inchisoarea CIA din Romania
Agenţia de presă AP şi postul de televiziune german ARD reînvie subiectul închisorilor secrete CIA. În nordul Bucureştiului, într-un cartier rezidenţial aglomerat aflat la câteva minute distanţă de centrul capitalei, se află un secret pe care guvernul român a încercat mult timp să-l protejeze, scrie joi Associated Press. Ani de zile, CIA a folosit o clădire guvernamentală – sub numele de cod „Bright Light” – drept închisoare improvizată pentru cei mai ”valoroşi” deţinuţi ai săi. Membri ai Al-Qaida precum Khalid Sheikh Mohammed, creierul atentatelor din 11 septembrie din SUA, şi alţii au fost ţinuţi într-un subsol, înainte de a fi în cele din urmă transferaţi la Guantanamo Bay, în Cuba, în 2006, potrivit unor foşti oficiali ai serviciilor secrete familiarizaţi cu locul şi cu lucrurile ce s-au petrecut în interiorul închisorii.
Închisoarea CIA din România ar fi funcţionat în clădirea în care în prezent se află Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). Spre deosebire de centrele din Lituania şi Polonia, închisoarea CIA din România nu s-a aflat într-o zonă izolată, ci „la vedere”, în apropierea unui bulevard mare, pe o stradă cu copaci şi case, susţine agenţia americană. Clădirea este folosită în prezent de ORNISS. Foşti oficiali din cadrul serviciilor de informaţii americane au descris zona în care s-a aflat închisoare şi au identificat fotografiile clădirii, potrivit AP.
Black sites
Într-un interviu realizat în noiembrie, directorul adjunct al ORNISS, Adrian Camarasan, a declarat că subsolul este una dintre cele mai sigure camere din toată România, dar a negat că americanii ar fi avut o închisoare aici. „Nu, nu. Imposibi, imposibil”, a declarat el într-un interviu pentru emisiunea Panorama a postului de televiziune ARD, în timp ce un oficial din cadrul serviciilor de informaţii a monitorizat interviul.
În timpul primei lor luni de detenţie, suspecţii erau privaţi de somn şi aruncaţi în apă, loviţi sau forţaţi să stea în poziţii ce provoacă dureri, au declarat câţiva oficiali americani, transmite Mediafax. Ei susţin însă că în România nu a fost folosită celebra tehnică de simulare a înecului. După interogatoriile iniţiale, deţinuţii au primit îngrijiri, au declarat oficialii. CIA a adus mâncare Halal (conformă cu tradiţiile musulmane, n.red.) din Frankfurt, Germania.
Foştii oficiali americani susţin că deoarece era o clădire guvernamentală, aceasta furniza o acoperire excelentă. Închisoarea nu avea nevoie de securitate sporită deoarece locuitorii din zonă ştiau că este o clădire a Guvernului. Închisoarea din România face parte din reţeaua supranumită „black sites” pe care CIA a înfiinţat-o şi a controlat-o în Thailanda, Lituania şi Polonia. Toate închisorile au fost închise în mai 2006, iar programul CIA de detenţie şi interogare s-a încheiat în 2009.
Administraţia penitenciarelor din Ucraina susţine că Iulia Timoşenko, aflată în închisoare din august, a refuzat să fie examinată de personalul medical al închisorii, deşi starea ei de sănătate s-a deteriorat. Iulia Timoşenko se află în prezent într-un penitenciar din Kiev, în aşteptarea judecării apelului împotriva condamnării sale la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere în semnarea contractelor gaziere cu Rusia în ianuarie 2009, relatează agenţiile de presă din Ucraina. Fostul premier ucrainean se află de mai bine de 100 de zile în închisoare. Starea sa de sănătate s-a deteriorat în mod considerabil în ultimul timp, afirmă avocatul său. Potrivit acestuia, Iulia Timoşenko are dureri puternice la nivelul coloanei vertebrale şi nu se poate deplasa fără ajutor. Avocatul ei a mai spus că intenţionează să solicite instanţei transferul fostului premier pentru diagnostic şi tratament într-un spital din Kiev, transmite Agerpres. ‘De zece zile, Iulia Timoşenko este în imposibilitatea de a se ridica din pat’, a spus Vlasenko, indicând că fotografia în care fostul premier trimite bezele susţinătorilor săi de la fereastra închisorii sunt mai vechi. În acest context, el a criticat anchetatorii poliţiei fiscale care îşi continuă acţiunile de anchetă şi interogatoriile în pofida stării grave a Iuliei Timoşenko. ‘Nu înţeleg de ce a fost nevoie ca dna Timoşenko să fie interogată joi şi vineri în condiţiile în care ea nici nu se poate da jos din pat’, a spus avocatul, care a calificat acţiunile procuraturii ucrainene drept un abuz. Avocatul a mai spus că va încerca să obţină luni o întrevedere cu Iulia Timoşenko, dacă starea sănătăţii acesteia îi va permite acest lucru. O comisie a Ministerului ucrainean al Sănătăţii a fost în vizită la penitenciarul unde este încarcerată Iulia Timoşenko şi a ajuns la concluzia că ea poate fi interogată, făcând recomandări referitoare la tratamentul fostului premier. Între timp, fostul prim-ministru a fost vineri inculpat într-un nou dosar pentru fraudă fiscală şi deturnare de fonduri în anii 1990.’Iulia Timoşenko a fost inculpată pentru ascunderea unor devize în sumă totală de peste 165 milioane de dolari (121 de milioane de euro), pentru deturnarea unor fonduri bugetare şi evaziune fiscală în valoare de 47 milioane de grivne (aproximativ 4,3 milioane de dolari)’, au indicat autorităţi fiscale ucrainene.
Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, condamnată la şapte ani de închisoare, s-a adresat vineri, pentru un scurt moment, susţinătorilor săi de la fereastra celulei sale din Kiev, cerîndu-le să fie liniştiţi. „Fiţi liniştiţi, dragii mei, totul va fi bine!”, a strigat Iulia Timoşenko, al cărei chip zîmbind abia s-a văzut din spatele gratiilor ferestrei celulei sale. Aceasta este prima apariţie, scurtă, a Iuliei Timoşenko după condamnarea sa la 11 octombrie. Ea le-a făcut cu mîna şi le-a trimis sărutări cîtorva zeci de susţinători care strigau „Libertate pentru Iulia” în faţa centrului de detenţie de la Lukianivski, unde fostul premier ucrainean este închis. Iulia Timoşenko a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru că a încheiat în 2009, pe cînd era prim-ministru, acorduri cu Rusia privind livrarea de gaze, considerate defavorabile ţării sale. Ea a atacat această decizie. Săptămâna trecută, Iulia Timoşenko a cerut Uniunii Europene să semneze un important acord de asociere cu Ucraina. După condamnarea ei la şapte ani de închsioare pentru abuz de putere, pe 11 octombrie, UE a amânat sine die o vizită a preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici la Bruxelles, iar mai multe guverne europene au condiţionat o integrare a Ucrainei de eliberarea opozantei. Ianukovici “refuză deliberat” să înceteze represiunile politice împotriva opoziţiei. “Vă cer să semnaţi Acordul de asociere, indiferent de situaţia mea”, continuă ea. “Vă cer să nu ţineţi cont de sabotarea deliberată din partea Guvernului ucrainean”, insistă Timoşenko. “Când luaţi această hotărâre crucială (…), gândiţi-vă, înainte de orice, la aspiraţiile europene ale poporului ucrainean”, a conchis Timoşenko.