Armata ucraineana intensifica pregatirea alaturi de fortele NATO
Armata Ucrainei va participa in 2015 la nu mai putin de 11 exercitii militare comune cu armatele NATO in vedere cresterii interoperabilizarii si implementarii standardelor de functionare ale Aliantei, a declarat luni ministrul-adjunct al apararii al Ucrainei, Victoria Kusnir, citat de Itar-Tass. ‘In 2015, fortele armate ale Ucrainei vor lua parte la 11 exercitii internationale terestre, maritime si aeriene’, a anuntat Kusnir, precizand ca 7 dintre exercitii se vor desfasura pe teritoriul altor tari, iar alte 4 pe teritoriul Ucrainei. Potrivit Kusnir, aceste exercitii ‘vor fi etapa finala din procesul de pregatire a trupelor (ucrainene), pentru implementarea activa a standardelor tarilor membre ale NATO’. Dupa cum a precizat ministrul adjunct al apararii al Ucrainei, cele mai mari exercitii vor fi cele ucraineano-americane ale fortelor maritime ‘Sea Breeze’ si ale fortelor terestre ‘Rapid Trident’, care se vor desfasura in Ucraina, iar in afara acestei tari — exercitiile militar-maritime ‘Trident Juncture’. Aceste manevre militare au nevoie de aprobarea Radei Supreme de la Kiev, iar un proiect in acest sens va fi inaintat de presedintele Petro Porosenko catre Legislativ.
Tensiune ridicata in estul Ucrainei
Duminica au avut loc noi bombardamente intense in estul separatist prorus al Ucrainei si in special in zona aeroportului din Donetk disputat intre armata ucraineana si rebelii prorusi. Tirurile intense de artilerie, in principal de rachete Grad si mortiere trase de cele doua tabere, au marcat ziua de duminica si explozii puternice erau inca auzite la sfarsitul zilei la Donetk, un bastion al rebelilor prorusi. Potrivit armatei ucrainene, „grupurile armate ilegale (de separatisti) au crescut numarul si intensitatea atacurilor lor” a caror „principala tinta ramane aeroportul din Donetk”. „Situatia ramane tensionata in zonele Mariupol, Donetk si Lugansk”, a estimat de asemenea purtatorul de cuvant militar ucrainean Andrii Lisenko, care a raportat un soldat ucis si alti zece raniti in ultimele 24 de ore.
Previziuni sumbre
Pe de alta parte, fostul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, a afirmat intr-un interviu pentru publicatia germana „Der Spiegel” ca extinderea spre Est a NATO a destabilizat raportul de forte in Europa. Extinderea blocului (nord-atlantic) spre Rasarit a distrus structura securitatii europene, stipulata in Actul final de la Helsinki din 1975. Aceasta este o intoarcere cu 180 de grade de la Charta de la Paris din 1990, care a pus capat razboiului rece ‘, a declarat primul si ultimul presedinte al URSS. El constata o ‘pierdere catastrofala a increderii’ in relatiile dintre Rusia si Occident. ‘In cazul in care, in actualele conditii tensionate, cineva isi va pierde cumpatul, nu vom supravietui in anii urmatori’, a avertizat Gorbaciov. Intrebat daca un razboi de amploare ar putea izbucni din nou in Europa, fostul lider sovietic a raspuns:’Nici prin cap nu ar trebui sa ne treaca asa ceva. Un astfel de razboi s-ar transforma in mod inevitabil intr-un conflict nuclear’
Ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a făcut cunoscut, într-un interviu apărut în ediţia de luni a cotidianului oficial Rosiiskaia Gazeta, că omologul său american George Bush l-a informat, în 1991, că se pregăteşte un puci împotriva sa. Într-un interviu de mari dimensiuni, publicat cu câteva zile înainte de împlinirea a 20 de ani de la puciul eşuat al conservatorilor sovietici, de la 19 august 1991, ce a dat o lovitură fatală URSS, Gorbaciov a fost întrebat despre zvonurile conform cărora Statele Unite l-ar fi prevenit cu două luni înainte de lovitura de stat, dezvăluindu-i chiar şi numele puciştilor, transmite Agerpres. ‘Bush mi-a telefonat. Avea informaţia de la primarul Moscovei, Gavriil Popov’, a declarat el. ‘Consideram că trebuia să fii idiot ca să rişti (…) Din nefericire însă, erau idioţi’, a continuat Gorbaciov, referindu-se la puciştii care au încercat să ia puterea prin forţă, în timp ce el se afla în vacanţă în Crimeea împreună cu soţia, Raisa. ‘Şi noi, noi eram semi-idioţi, inclusiv eu însumi. Eram epuizat. Nu ar fi trebuit să plec în vacanţă. A fost o greşeală’, a recunoscut Gorbaciov. Susţinuţi de şeful KGB, Vladimir Kriucikov, şi de ministrul apărării, Dmitri Iazov, puciştii au afirmat că preşedintele ţării era ‘incapabil să-şi asume exercitarea prerogativelor din motive de sănătate’. Ei au proclamat starea de urgenţă pe o perioadă de şase luni, reintroducerea cenzurii şi au permis intrarea tancurilor în capitala sovietică, Moscova. Lovitura de stat a eşuat, iar autorii acesteia au fost arestaţi trei zile mai târziu. Aceste evenimente au semnat soarta Uniunii Sovietice, slăbită din cauza tendinţelor autonomiste ale republicilor componente şi care s-a destrămat în cele din urmă în decembrie 1991.