Romania refuza sa devina groapa de gunoi nuclear a UE

Romania refuza sa devina groapa de gunoi nuclear a UE

Romania refuza deseurile nucleare europene

Romania refuza deseurile nucleare europene

„Opinia publica din Romania poate primi asigurari ca nu s-au luat niciun fel de angajamente la nivel international privind depozitarea de deseuri radioactive ale altor tari in Romania”, se arata intr-un raspuns oficial transmis presei romanesti de catre Agentia Nucleara si pentru Deseuri Radioactive (ANDR) de la Bucuresti. Aceasta precizare oficiala a fost facuta in urma publicarii in cotidianul englez „The Times” a unui amplu articol potrivit caruia Romania ar putea gazdui o instalatie de depozitare a deseurilor nucleare din Uniunea Europeana. Reamintim ca industria deseurilor nucleare genereaza anual, la nivel mondial, venituri de zeci de miliarde de euro.
Agentia Nucleara romana sustine ca un proiect de acest gen are foarte slabe sanse de transpunere in practica si in conformitate cu recomandarile UE. In plus, Romania isi continua programul national de construire a unui depozit geologic de mare adancime care sa gazduiasca exclusiv deseurile proprii.  Agentia Nucleara a explicat ca din cauza costului ridicat al construirii depozitelor geologice de mare adancime in care sa se depoziteze deseurile inalt-active, tarile UE care au programe nucleare civile modeste (cate 1-2 centrale nucleare), au lansat o discutie in care sa se examineze posibilitatea de a construi in comun un asa-zis depozit regional, contributia financiara urmand sa vina din partea mai multor state. „Discutiile se desfasoara in cadrul grupului ERDO (European Repository Development Organisation) din care fac parte cele 8 tari: Olanda, Italia, Polonia, Romania, Slovacia, Lituania, Slovenia si Bulgaria. Participantii analizeaza la modul teoretic fezabilitatea punerii in practica a acestei idei de depozit regional, punerea ei in practica fiind in realitate foarte dificila datorita in primul rand cadrului legislativ existent la acest moment”, informeaza seviciul de presa al ANDR, citat de mass-media de la Bucuresti. Potrivit agentiei, autoritatile din niciun stat membru al UE nu a declarat public ca ar dori sa fie gazda unui astfel de depozit.

Fara deseuri

De asemenea, intr-un comunicat trimis la solicitarea portalului roman de stiri HotNews.ro, Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) sustine ca Romania nu poarta negocieri privind transportul si depozitarea pe teritoriul sau a deseurilor radioactive din Uniunea Europeana. „In prezent nu se poate pune problema depozitarii in Romania a deseurilor radioactive provenite din alte tari, deoarece Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta, reglementare, autorizarea si controlul activitatilor nucleare, republicata, interzice importul de deseuri radioactive”, precizeaza comunicatul de presa al CNACAN. Potrivit institutiei, pericolele construirii unui depozit geologic de deseuri inalt active sunt legate de nefunctionarea corespunzatoare a barierelor ingineresti si a celor geologice pe durata foarte mare de timp, ceea ce ar putea duce la migrarea radionuclizilor in mediu, afectand biosfera. Pentru a preveni aceste neajunsuri se fac studii complexe de evaluare a securitatii radiologice a depozitului si se folosesc bariere ingineresti multiple, arata sursa citata.

Interdictie juridica

Legislatia in vigoare a Romaniei interzice cu desavarsire importul de deseuri radioactive, relateaza surse juridice, citate de mass-media. Astfel, in conformitate cu articolul 7 din Legea nr.111/1996 privind desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare: „importul deseurilor radioactive si al combustibilului nuclear ars este interzis, cu exceptia situatiilor in care importul decurge nemijlocit din prelucrarea, in afara teritoriului Romaniei, a unui export, anterior autorizat, de deseuri radioactive sau combustibil nuclear ars, in baza prevederilor unor acorduri internationale sau contracte incheiate cu parteneri comerciali cu sediul in strainatate, in conditiile prevazute de prezenta lege”.

Depozite autohtone

Conform mass-media locale, in Romania exista in momentul de fata un singur depozit de deseuri radioactive, si anume Depozitul National pentru Deseuri Radioactive de la Baita Bihor. Aici sunt depozitate deseurile slab si mediu radioactive cu timp de viata scurt provenite din medicina, cercetare si industria clasica.
Deseurile radioactive generate de Centrala Nuclearo-Electrica de la Cernavoda, aflate in prezent in depozitare intermediara in instalatii speciale pe amplasamentul centralei, necesita construirea a doua noi depozite definitive: un depozit definitiv de suprafata pentru cele slab si mediu active si un depozit geologic de mare adancime pentru cele inalt active. Depozitul pentru deseurile slab si mediu active va fi operational pana in 2014, iar depozitul geologic care va gazdui deseurile puternic active va fi finalizat in 2055.
Realizarea  celor doua depozite implica importante resurse umane, financiare si de timp. Din punct de vedere financiar, pentru constructia Depozitului Final de Deseuri Slab si Mediu Active (DFDSMA), sunt estimate costuri intre 150 si 220 milioane euro. Pentru depozitul geologic, estimari preliminare facute la nivelul anului 2005 in baza experientei internationale pentru depozite similare arata ca, in functie de roca gazda care va fi selectata, costul depozitului se va situa intre  2,88 – 4,4 miliarde euro, dar data fiind distanta mare in timp pana la constructia acestuia, estimarile vor suferi mai multe actualizari, prin urmare vorbim de o estimare cu un grad destul de mare de incertitudine.
Ambele depozite definitive vor avea ca sursa de finantare Fondul de management al deseurilor radioactive, infiintat in anul 2007 prin O.G. 11/2003 republicata si detaliat in H.G. 1080/2007, fond in care CNE Cernavoda depune o contributie in valoare de 1,4 euro/MWh produs, respectand astfel principiul “poluatorul plateste”.

Dezvaluiri media

Reamintim ca saptamana trecuta cotidianul „The Times” publica informatia potrivit careia deseurile nucleare din intreaga Uniune Europeana ar putea fi depozitate in Europa de Est. Conform unor planuri luate in considerare de autoritatile din statele comunitare, deseurile vor fi ingropate intr-o instalatie centrala de depozitare subterana, opt state purtand negocieri in acest moment in ceea ce priveste transportul si depozitarea deseurilor, si anume Romania, Bulgaria, Olanda, Italia, Polonia, Slovacia, Lituania si Slovenia.
Publicatia britanica mai anunta ca proiectul, care vine pe fondul unei renasteri a interesului pentru energia nucleara, ar putea primi unda verde de la Comisia Europeana in cursul acestui an, o noua intalnire intre cele opt state fiind programata pentru luna mai 2010.
Ewoud Verhoef, director adjunct al Covra, agentia responsabila cu depozitatea deseurilor nucleare ale Olandei, a declarat ca „programul nuclear din Olanda este mic, iar costurile construirii unui depozit subteran sunt foarte mari. Noi avem doar un reactor nuclear in Olanda, asa ca o solutie comuna ar fi un avantaj”.
Bulgaria si Romania au doar doua reactoare nucleare, noteaza jurnalistii britanici, in timp ce Slovenia are doar unul pe care il imparte cu Croatia. In Slovenia, este in constructie un depozit pentru deseuri de nivel scazut. In luna iulie 2009, comunitatea locala a luat decizia sa accepte construirea depozitului, in schimbul unei compensatii anuale de 5 milioane de euro. Pana acum, numai cateva tari din intreaga lume au construit un loc permanent pentru deseurile pe care le produc, restul statelor depozitand materialul nuclear in instalatii provizorii de depozitare.

Share our work
Kievul si Moscova pregatesc o apropiere nucleara

Kievul si Moscova pregatesc o apropiere nucleara

UKRAINE RUSSIAN PRIME MINISTER PUTINUcraina si Rusia sunt pe cale sa semneze o serie de contracte in materie de colaborare nucleara civila, documente care au fost pregatite in cadrul reuniunii Grupului economic al Comisiei interguvernamentale ruso-ucrainene, ce a avut loc vineri la Ialta, in Crimeea, potrivit agentiei ITAR-TASS. „Agentia atomica Rosatom si Ministerul ucrainean al Energiei au pregatit un proiect de acord intre Executivul ucrainean si cel de la Moscova asupra cooperarii in privinta constructiei reactorelor 3 si 4 de la centrala nucleara Hmelnitki (aflata in vestul Ucrainei – n.red.), potrivit unui comunicat emis de Grupul economic ruso-ucrainean. De asemenea, cele doua state vor sa isi ia angajamente in materie de prospectiuni geologice si al productiei si transformarii uraniului. Comunicatul de presa mai spune ca ca societatile TVEL (Rusia) si Energoatom (Ucraina) au elaborat un proiect de contract privind livrarea de combustibil nuclear centralelor ucrainene dupa 2010. Rusia si Ucraina au confirmat totodata intentia lor de a coopera in constructia unor noi centrale nucleare si pentru mentinerea celor existente, precum si in domeniul dezvoltarii productiei de zirconiu. Reuniunea Comisiei interguvernamentale ruso-ucrainene a avut loc cu ocazia intalnirii pe care au avut-o joi seara, la Ialta, premierul rus si ucrainean, Vladimir Putin si Iulia Timosenko, intalnire urmata vineri de reuniunea sefilor de guvern din CSI (Comunitatea Statelor Independente, fostele republici sovietice, mai putin tarile baltice si Georgia).

Putin dispun la compromis

De asemenea, premierul rus Vladimir Putin a anuntat joi seara ca Rusia este dispusa la  un compromis cu Kievul privind problema gazelor si a elogiat-o pe Iulia Timosenko dar l-a si criticat in acelasi timp pe presedintele Viktor Iuscenko, dupa negocierile de la Ialta, relateaza Ria Novosti. „Premierul a adresat o serie de intrebari privind criza. Noi am considerat ca este posibil sa ii respectam dorintele si sa corectam acordurile (energetice – n.red.)” incheiate anterior, a declarat Putin in cadrul unei conferinte de presa sustinuta la comun cu Timosenko. Rusia a acceptat in primul rand sa reduca volumul de gaz care trebuie achizitionat de Kiev, fara a impune penalizari, a anuntat Putin, in conditiile in care, potrivit Presedintiei ucrainene, aceste penalizari ar putea atinge 8,5 miliarde de dolari in 2009.

Iuscenko acuza

In paralel, Viktor Iuscenko a acuzat-o vineri pe premierul Iulia Timosenko si pe membrii Guvernul sau ca se fac vinovati de „crime impotriva statului si a natiunii ucrainene” pentru degradarea situatiei din armata tarii. „Guvernul a finantat fortele armate la nivelul de 0,75% din PIB. Asa a inceput de fapt degradarea armatei ucrainene. Astfel de actiuni ale premierului Iulia Timosenko si ale guvernului sunt crime impotriva statului si a natiunii ucrainene”, a declarat presedintele Iuscenko in cadrul unei reuniuni a Consiliului ucrainean pentru securitate nationala si aparare, informeaza Unian. Iuscenko a mai spus ca, in decurs de noua luni, din cauza salariilor mici din armata, din randurile fortelor militare ucrainene au plecat 2.000 de angajati si 200 de piloti. In acelasi cadru, presedintele Iuscenko a cerut Consiliului national pentru securitate si aparare sa initieze in regim de urgenta examinarea in Rada Suprema (Parlamentul ucrainean -n.red.) a problemei finantarii armatei. Acuzatiile presedintelui Viktor Iuscenko la adresa fostei sale aliate in timpul „revolutiei portocalii” din 2004 intervin in contextul campaniei electorale ce are loc in Ucraina, ambii concurand pentru cel mai inalt post in stat la alegerile din 17 ianuarie 2010. Cele mai mari sanse la aceste alegeri le are insa candidatul prorus, Viktor Ianukovici.

Share our work