Haos la Cairo. Lupte intre crestini si armata

Haos la Cairo. Lupte intre crestini si armata

egipt-ciocniriAutorităţile egiptene au decretat duminică seara stare de asediu în centrul capitalei Cairo după violenţele sângeroase ce au opus manifestanţi creştini forţelor de ordine, soldate cu 23 de morţi, a anunţat postul naţional de televiziune, citat de presa internaţională. ‘Stare de asediu de la ora 02.00 dimineaţa la 07.00 în cartierul Maspero şi până în Piaţa Abbassiya’, a anunţat televiziunea printr-o bandă. Confruntările au izbucnit în Maspero, în faţa sediului televiziunii naţionale, în zona centrală a oraşului. Piaţa Abbassiya, situată spre est, se găseşte în vecinătatea principalei catedrale copte din Cairo. Violenţele s-au soldat cu 23 de morţi şi 174 de răniţi, potrivit unui bilanţ furnizat de Ministerul Sănătăţii şi citat spre miezul nopţii de televizunea publică, transmite Agrpres. Un bilanţ anterior anunţase 19 persoane decedate – 16 manifestanţi şi trei militari -, precum şi 156 de răniţi. Noul bilanţ nu precizează numărul civililor ori al militarilor decedaţi. Creştinii copţi din Egipt (între şase şi zece la sută din populaţie) acuză Consiliul militar al ţării că dă dovadă de o prea mare indulgenţă faţă de autorii unui şir de atacuri împotriva creştinilor. Protestatarii au cerut duminică înlăturarea guvernatorului din provincia Aswan, după incendierea unei biserici, demolată parţial vineri.

Natiunea este in pericol

Premierul egiptean, Essam Sharaf, a afirmat, în noaptea de duminică spre luni, că Egiptul se află în pericol. „Naţiunea este în pericol în urma acestor evenimente”, a spus el, într-un discurs retransmis de televiziunea publică. „Aceste evenimente ne aruncă în urmă (…), în loc să mergem înainte, pentru a construi un stat modern, pe baze democratice sănătoase”, a adăugat el. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, Sharaf le-a cerut creştinilor şi musulmanilor să dea dovadă de reţinere şi să nu dea curs apelurilor la revoltă, transmite Mediafax. Primele alegeri legislative convocate după înlăturarea de la putere a preşedintelui Hosni Mubarak sunt programate pentru data de 28 noiembrie. Marele imam al prestigioasei instituţii musulmane sunnite Al-Azhar, Ahemd al-Tayeb, a făcut un apel la patriarhul Bisericii copte, Shenouda al III-lea. „Este vorba despre un complot împotriva patriei şi a revoluţiei”, a afirmat şi scriitorul Alaa al-Aswany, într-un mesaj postat pe Twitter.

Share our work
“Regele strazii arabe” isi face turul de onoare

“Regele strazii arabe” isi face turul de onoare

Premierul turc Erdogan, regele strazii arabe

Premierul turc Erdogan, regele strazii arabe

Turneul premierului Erdogan in tarile primaverii arabe care i-au inlaturat de la putere pe “liderii pe viata” ai acestor state – Tunisia, Egipt, Libia – a fost si simbolic, si pragmatic. Simbolic, intrucat multimile nemultumite si revoltate pana mai ieri din metropolele din nordul Africii l-au aclamat pe seful guvernului de la Ankara ca “rege al strazii arabe”, dupa ce presa araba il numeste de vreo cativa ani de zile pe Erdogan “noul Nasser”. Oricat de incerte ar fi traiectoriile statelor arabe angajate in schimbari, exemplul turc functioneaza, cel putin sub raport simbolic, ca optiune declarata si a noilor autoritati, si a strazii. Un editorialist de la “Zaman” aminteste ca Turcia este precursor in procesul de schimbari declansat si in lumea musulmana dupa incheierea razboiului rece. Turcia a fost primul dintre aceste state care, printr-o miscare pasnica, nu neparat spectaculoasa, a imprimat, prin Erdogan si partidul sau ajuns la putere prin mijloace democratice, un nou curs politicii interne si externe a tarii, la un deceniu dupa prabusirea regimurilor comuniste in Europa Rasariteana. Dupa inca un deceniu, state arabe importante promit sa se angajeze pe o cale similara. Iar girul acordat de Erdogan acestor cautari da satisfactie – cel putin deocamdata – si noilor puteri, si strazii arabe.

Performanta lui Erdogan este ca el intruneste sufragiile si ale islamistilor, si ale liberalilor arabi. Islamistilor, el le ofera exemplul practicarii politicii si guvernarii in parametrii democratiei, in societati pronuntat religioase. Liberalilor le demonstreaza ca un partid programatic religios poate sa promoveze principii liberale. “Partidul dreptatii si dezvoltarii – scrie Steven A. Cook de la Council on Foreign Relations – a solutionat una dintre problemele politice principale ale lumii musulmane: cetatenii sunt prea adesea nevoiti sa aleaga intre regim autoritarist si o potentiala teocratie a islamismului, ca alternativa”.

Ankara doreste sa se asigure ca statele arabe cuprinse de schimbari nu vor fi conduse de elemente radical, subliniaza Beril Dedeoglu in “Zaman”. Turcia spera sa vada regimuri neradicale si pluraliste in regiune. In consultarile politice si in baile de multime din capitalele vizitate, premierul Erdogn a testat optiunile politice ale zilei, optiuni inca prea putin cristalizate, dar-mi-te consolidate, iar primirea calduroasa care i s-a iafacut ca unui “nou Saladin”, cum scrie presa occidentala, sunt un semn ca in aceasta faza in orice caz, procesul de schimbari din lumea araba nu derapeaza spre Islamism radical. Acesta ar fi, in sfera politicului, principalul castig al turneului premierului turc.

Share our work
Ankara vrea sa formeze impreuna cu Egiptul o noua axa in Orientul mijlociu

Ankara vrea sa formeze impreuna cu Egiptul o noua axa in Orientul mijlociu

Mideast Egypt Turkey_Hera 634Seful diplomatiei turce, Ahmet Davutoglu, vrea sa realizeze o noua alianta strategica in Orientul Mijlociu, cu Egiptul, in conditiile deteriorarii relatiilor cu doi aliati traditionali, Israelul si Siria, oprineaza jurnalistii de la New York Times. Davutoglu a vorbit despre transformarile din Orientul Mijlociu in cursul unui interviu acordat cu ocazia deplasarii la sesiunea Adunarii Generale ONU, unde se va discuta problema statului palestinian. „Turcia este in centrul a toate”, a subliniat Davutoglu, afirmand ca Israelul este singurul vinovat pentru deteriorarea relatiilor cu Turcia. Davutoglu preconizeaza un parteneriat intre Turcia si Egipt, doua dintre tarile cele mai populate si mai puternice din aceasta regiune, subliniind ca ar fi creata astfel o noua axa de putere, in contextul in care influenta americana in Orientul Mijlociu pare sa scada. „Vrem acest lucru”, a insistat seful diplomatiei turce. „Nu va fi o axa impotriva altor tari – nici impotriva Israelului, nici a Iranului, nici a altor tari, ci va fi o axa a democratiei, a democratiei reale. Va fi o axa a democratiei celor mai puternice state din regiune, de la nord la sud, de la Marea Neagra la Valea Nilului, in Sudan”, a precizat Davutoglu.

Share our work
Erdogan, in nordul Africii. Egipt, prima escala

Erdogan, in nordul Africii. Egipt, prima escala

Erdogan EgiptPremierul Turciei, Erdogan si-a inceput luni calatoria de sprijin pentru primavara araba in Egipt, Tunisia şi Libia. Premierul, care a plecat in cursul dupa amiezii in Egipt a intreprins prima vizita in aceasta tara dupa rasturnarea regimului Mubarak. In cadrul vizitei in Egipt Erdogan va discuta cu preşedintele Consiliului Milşitar Suprem ce este şi ministrul apararii, mareşalul Hüseyin Tantavi şi cu premierul İsam Şeref.Erdogan va sustine şi un discurs in piata Tahrir, transmite TRT. Intre Turcia şi Egipt va fi semnata o declaratie politica comuna cu privire la infiintrea Consiliului de Cooperare Strategica la nivel inalt. Premierul se va intalni şi cu secretarul general al Ligii Arabe Nebil El Arabi. La Cairo, Erdogan a venit insotit de liderii partidelor politice, de reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale, de liderii revolutiei şi de oamenii de afaceri turci ce au investitii in Egipt. Egiptul este ţara în care opinia publică îl apreciază tot mai mult pe liderul turc, după recentele sale atacuri verbale la adresa Israelului. Bazându-se pe această simpatie populară, premierul turc va încerca să lege relaţii şi mai strânse cu liderii militari de la Cairo, cei care conduc de fapt ţara astăzi. Recep Erdogan se va vedea însă şi cu tinerii manifestanţi din Piaţa Tahrir, epicentrul revoltei care l-a răsturnat de la putere pe Hosni Mubarak. Căutând să-şi extindă influenţa în regiunea Africii de Nord şi apărător al cauzei palestiniene, Recep Erdogan şi-ar fi dorit să facă în cursul acestui turneu şi un scurt salt în Fâşia Gaza, regiune supusă unei blocade israeliene, transmite RFI. Totusi, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că nu va merge în Fâşia Gaza. „Vizita mea în Gaza este în afara discuţiei”, a afirmat Erdogan în declaraţiile sale televizate la Istanbul, cu puţin timp înainte de a părăsi Turcia pentru a merge în Egipt, transmite Mediafax. O astfel de deplasare în acest teritoriu palestinian controlat de mişcarea radicală Hamas ar deteriora şi mai mult relaţiile, deja tensionate, dintre Turcia şi Israel, care consideră Hamas „mişcare teroristă”. În faţa refuzului Israelului de a-şi prezenta scuze pentru un raid asupra unei nave turceşti dintr-o flotilă propalestiniană ce voia să forţeze blocada israeliană impusă Fâşiei Gaza (soldat cu moartea a nouă cetăţeni turci), Turcia l-a expulzat pe ambasadorul israelian şi a îngheţat relaţiile militare cu Israelul.

Share our work
Dupa Turcia, Israel are probleme si cu Egiptul post-Mubarak

Dupa Turcia, Israel are probleme si cu Egiptul post-Mubarak

cairo ambasada isrealNici nu s-a uscat bine cerneala in presa internationala, care vorbea de tensiunile dintre Ankara si Tel Aviv, ca Israelul trebuie sa faca fata unei noi probleme grave: Egiptul post-Mubarak. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a reafirmat, sâmbătă seară, angajamentul ţării sale în favoarea păcii cu Egiptul, după atacul de o violenţă fără precedent asupra ambasadei Israelului de la Cairo. ‘Ne-am angajat să respectăm pacea cu Egiptul, fapt ce este în interesul Egiptului şi Israelului’, a subliniat Netanyahu în cursul unei alocuţiuni radiodifuzate. ‘Depunem eforturi alături de guvernul egiptean pentru a retrimite în cel mai scurt timp ambasadorul nostru’ la Cairo, a adăugat premierul israelian care a ‘salutat intervenţia trupelor egiptene de comando ce au reuşit să evite un dezastru’, salvând, după cum a menţionat, viaţa a şase agenţi israelieni de securitate aflaţi în interiorul misiunii diplomatice asediate, transmite Agerpres. Benjamin Netanyahu şi-a mai exprimat recunoştinţa faţă de preşedintele american, Barack Obama, pentru intervenţia acestuia. ‘Ţin să îi mulţumesc preşedintelui Obama. I-am solicitat ajutorul. Într-un moment crucial, el a făcut uz de toată influenţa sa’ pentru ca autorităţile egiptene să vină în ajutorul membrilor ambasadei israeliene, a mai spus Netanyahu. Şeful guvernului israelian a confirmat că s-a aflat în contact direct, în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, prin videoconferinţă, cu agenţii israelieni de securitate care asigurau protecţia ambasadei şi pe care numai o uşă blindată îi separa de protestatarii de la Cairo.

Reuniune de urgenta la Cairo

Premierul egiptean Essam Sharaf a convocat sâmbătă o reuniune de urgenţă a cabinetului de criză, ca urmare a incidentelor din cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, soldate cu invadarea de către protestatari a Ambasadei Israelului la Cairo şi părăsirea ţării de către ambasadorul israelian Yitzhak Levanon. Guvernul egiptean se reuneşte pentru a analiza situaţia şi a stabili modalităţi de dezamorsare a violenţelor declanşate vineri seara, care au provocat la Cairo moartea unei persoane şi aproximativ 450 de răniţi. O parte a opiniei publice egiptene continuă să-şi exprime mânia generată de atacul israelian la frontiera cu Egiptul, în peninsula Sinai, în cursul lunii trecute, care s-a soldat cu moartea a cinci soldaţi egipteni. În Israel, premierul Benjamín Netanyahu a calificat drept un „incident grav” asaltul asupra misiunii diplomatice israeliene la Cairo. Pe teren, în jurul Ambasadei Israelului la Cairo şi la sediul guvernului au fost desfăşurate unităţi militare şi ale poliţiei egiptene, susţinute de blindate. Înarmaţi cu bâte, frânghii şi bare de fier, mai mulţi protestatari au reuşit să spargă vineri noapte centura de protecţie ridicată în ultimele zile de autorităţile egiptene în jurul misiunii diplomatice israeliene. Este pentru prima dată de la semnarea acordului de pace Israel-Egipt, în 1979, când Ambasada israeliană la Cairo a fost atacată cu o asemenea violenţă. Ambasada Israelului la Cairo a devenită un simbol al acordului de pace istoric israeliano-egiptean, Egiptul fiind primul stat arab care a încheiat un asemena tratat cu statul evreu, urmat de Iordania, în 1994. Ambasadorul israelian în Egipt Yitzhak Levanon a părăsit sâmbătă dimineaţă această ţară la bordul unui avion ce a decolat de la Cairo, după ce ambasada israeliană din Egipt a fost atacată de manifestanţi care au reuşit să pătrundă şi în interior.

Share our work