de Isac Mihai | feb. 14, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Schimburile comerciale dintre Romania si Republica Moldova au crescut semnificativ in 2010
Volumul schimburilor comerciale dintre Romania si Republica Moldova a crescut cu 17% in 2010 in comparatie cu anul precedent, ajungand la 644 milioane dolari, fata de 551 milioane in 2009. In 2010 nu a fost insa atins nivelul anului 2008, cand volumul comertului dintre cele doua state a fost de aproape un miliard de dolari (927 milioane), dar nici macar rezultatele din 2007 – circa 700 milioane dolari, potrivit datelor prezentate de Biroul National de Statistica de la Chisinau. Cresterea se datoreaza in special cresterii volumului exporturilor romanesti cu 24%, ajungand la 386 milioane de dolari, ceea ce constituie 10% din totalul importurilor Republicii Moldova in 2010. Importurile din Republica Moldova au constituit 257 milioane dolari, in crestere cu 7,4%, Romania fiind a doua piata de desfacere pentru marfurile moldovenesti, dupa Rusia.
Cu 644 milioane dolari, Romania este al doilea partener comercial al Republicii Moldova dupa Federatia Rusa, schimburile comerciale ale acesteia cu Chisinaul fiind de 980 milioane dolari in 2010. Romania este urmata de Ucraina – 620 milioane dolari, Italia – 418 milioane, Germania – 370 milioane.
Exporturi de 1,5 miliarde de dolari
In anul 2010, exportul de marfuri din R. Moldova a constituit 1 mlrd 582,1 mln dolari SUA, volum superior celui inregistrat in anul 2009, cu 22,9 la suta, informeaza Biroului National de Statistica de la Chisinau. Potrivit Marianei Eni, sefa Directiei statistica comertului exterior si serviciilor a BNS, pe parcursul anului trecut, exportul de marfuri destinate tarilor Uniunii Europene a fost estimat la 746,5 mln dolari SUA sau cu 11,7 la suta mai mult, fata de anul 2009.
In aceeasi perioada, livrarile de marfuri moldovenesti in tarile CSI au constituit 624,2 mln dolari SUA si au fost in crestere fata de anul precedent, cu 27,3 la suta. Principalele tari-partenere ale Republicii Moldova in derularea exporturilor au fost: Rusia, Romania, Italia, Ucraina, Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Belarus, Germania, Polonia, Kazahstan, Grecia, Franta, SUA, Bulgaria, Elvetia, Olanda, Austria.
La capitolul grupe de marfuri exportate, predomina: produse alimentare si animale vii, bauturi si tutun, combustibili minerali, lubrifianti si materiale derivate, uleiuri si grasimi, produse chimice si produse derivate nespecificate in alta parte, marfuri manufacturate, masini si echipamente pentru transport. In anul 2010, importurile de marfuri pe piata interna au constituit 3 mlrd 855,3 mln dolari SUA, volum superior celui inregistrat in anul 2009, cu 17,6 la suta. Decalajul considerabil in evolutia exporturilor si importurilor a determinat acumularea in anul trecut a unui deficit al balantei comerciale, estimat la 2 mlrd 273,2 mln dolari SUA sau cu 14,2 la suta mai mare, fata de cel inregistrat in anul 2009. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi in 2010 a fost de 41%, fata de 39,3%, in anul precedent. Datele BNS nu includ operatiunile de export-import ale intreprinderilor si organizatiilor din partea stinga a Nistrului si mun. Bender.
Memorandum in domeniul tehnologiei
Guvernul Republicii Moldova si cel al Romaniei vor semna in curind un Memorandum de intelegere privind colaborarea in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor. Intentia a fost facuta publica la o intrevedere a ministrului Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor al R. Moldova, Pavel Filip, cu Ambasadorul Extraordinar si Plenipotentiar al Romaniei la Chisinau, Marius Lazurca, ce a avut loc recent la Chisinau. Pavel Filip a specificat, in timpul intrevederii, ca ministerul pe care il reprezinta este interesat in dezvoltarea si diversificarea legaturilor cu tarile vecine si, prioritar, cu statele-membre ale UE, pentru promovarea politicii de integrare europeana a Republicii Moldova. Oficialii au fost unanimi in ce priveste urgentarea semnarii Memorandumului de intelegere intre Guvernul R. Moldova si cel al Romaniei referitor la colaborarea in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor. Negocierile pe marginea acestui document sint in faza de finalizare, iar prevederile Memorandumului includ efectuarea schimbului de experienta si consultari bilaterale in domeniul edificarii guvernarii electronice. Astfel, colaborarea dintre cele doua state va viza promovarea utilizarii semnaturii digitale si a circulatiei documentelor electronice, dezvoltarea comertului electronic si a achizitiilor publice cu utilizarea tehnologiilor informationale, achitarea serviciilor prin mijloace electronice, precum si evaluarea conformitatii produselor si standardizarii in domeniu.
de Razvan Iorga | oct. 19, 2010 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Lupta pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie de la Chisinau se ascute tot mai mult dupa inscrierea a tot mai multi candidati. Potrivit datelor oferite de Comisia Electorala Centrala (CEC) de la Chisinau, marti, s-au mai inscris inca doi concurenti, numarul total al acestora ajungand la 15. De asemenea, fostul ministru al apararii Valeriu Plesca s-a inregistrat, marti, drept candidat indepedent dar si Partidul Conservator, o formatiune tanara, care a acumulat circa 0,3% la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, scrie Agerpres, preluata de KARADENIZ-PRESS. Pragul electoral pentru candidatii independenti a fost redus recent de la 3% la 2%, ceea ce ar insemna cam 32.000 de voturi, tinand cont de rata de participare la ultimele alegeri parlamentare. Data limita de depunere a actelor pentru inregistrare este 28 octombrie, iar peste 20 de persoane si-au anuntat intentia de a candida independent, printre acestea fiind si personalitati cunoscute in Republica Moldova, precum omul de afaceri Gabriel Stati, fostul deputat comunist si unul din ideologii Partidului Comunistilor Victor Stepaniuc, sau interpreta Lenuta Burghila.
De asemenea, se asteapta inscrierea in cursa electorala si a altor formatiuni politice. Una dintre acestea – Partidul Popular Republican – a depus marti actele la CEC. Pragul de accedere in parlament a fost de asemenea redus recent de la 5% la 4%. CEC a mai decis, marti, deschiderea a 75 de sectii de votare peste hotare. Dintre acestea, 35 vor fi deschise in misiunile diplomatice, iar 40 in afara acestora. Cele mai multe – 16 sectii – vor activa in Italia. In Romania vor fi deschise opt sectii de votare, fata de sase la referendumul constitutional din 5 septembrie. Doua dintre acestea vor activa la Bucuresti si cate una la Iasi, Galati, Timisoara, Brasov, Cluj si Constanta.
de Isac Mihai | sept. 30, 2010 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Tandemul Putin-Medvedev cheama cetatenii rusi la recensamant
În perioada 14-25 octombrie 2010, în Rusia va avea loc recensământul populaţiei, conform unei dispoziţi semnate de premierul rus Vladimir Putin, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pe lângă datele personale, pe formularele de înregistrare vor fi şi răspunsurile ruşilor la întrebările legate de migraţie şi locul de muncă. Vor exista şi întrebări referitoare la copii şi problema locuinţelor. Ultima dată, recensământul populaţiei s-a efectuat în Rusia în octombrie 2002.
Străinii, chemati la recensământ
Rusia a apelat la cetăţenii străini care locuiesc în Rusia să participe la recensământul care va avea loc între 14 şi 25 octombrie. Indiferent dacă aceştia se află legal sau nu pe teritoriul Rusiei ei nu trebuie să se teamă să furnizeze informaţii personale. Scopul recensământului este evidenţa persoanelor ce locuiesc pe teritoriul Rusiei. De aceea vor fi înregistraţi şi cetăţenii străini şi cei fără cetăţenie. Nu vor fi prezentate buletinele de identitate sau alte documente, importante sunt datele statistice, au subliniat autoritatile ruse.
În chestionarele pentru străinii care locuiesc în Rusia mai puţin de un an de zile vor fi incluse doar şapte întrebări. Pe lângă întrebările tradiţionale-sex, vârsta, cetăţenia-recensământul va înregistra scopul sosirii în Rusia. Cei care locuiesc pe teritoriul Rusiei mai mult de un an, chiar dacă nu au reuşit să-şi facă toate actele, se vor socoti ca locuitori cu domiciliu permanent. Ei vor răspunde la întrebări despre studii,situaţia familială, numărul de copii şi sursa de venituri. Toate datele vor fi securizate şi depersonalizate.
„Pentru noi este important să obţinem date privind numărul cetăţenilor străini ce locuiesc în Rusia. De aceea vom duce muncă de lămurire cu ei”, a declarat directorul Rosstat, Aleksandr Surinov. „Noi ne-am întâlnit cu liderii diasporelor, cu jurnaliştii, reprezentanţii ambasadelor, pentru a explica felul în care decurge recensământul în Rusia, scopul lui, de ce să nu se teamă, unde să fie atenţi, cum să-i recunoască pe cei ce efectuează recensământul, îi convingem să participe la recensământ”.
Mult mai greu este să se ţină evidenţa cetăţenilor CSI, care dispun de regim fără vize cu Rusia. Numărul migranţilor ilegali poate fi cuprins între 5 şi 20 de milioane.
De exemplu, conform datelor ambasadei Kârgâzstanului, în prezent pe teritoriul Rusiei se află 385 de mii de kârgâzi. Consulul Ambasadei Kargâzsatnului în Rusia, Aigighit Buranov, a declarat ca „nu este un secret că mulţi kârgâzi se află ilegal în Rusia. Noi vom încerca sa-i convingem să nu se teamă să participe la recensământ”.
Recensământul se va efectua la domiciliu, însă oamenii vor putea veni la secţiile speciale de recensământ
Cartea religioasa
Această problemă se dezbate din nou în ajunul unui nou recensământ al populaţiei, care se va desfăşura în perioada 14-25 octombrie 2010. Ultima oară, această întrebare a fost pusă ruşilor în timpul recensământului populaţiei din 1937. Se spune că întrebarea a fost inclusă pe listă de însuşi Stalin. Atunci, s-au declarat credincioşi 53,3% din populaţia URSS, în sate procentul a fost mai mare, de aproximativ 70%. Rezultatele au fost declarate nesatisfăcătoare, iar datele au fost secretizate.
În formularele recensământului din 2010 nu este prevăzută întrebarea privind poziţia faţă de religie. Deşi, fără îndoială, în prezent, ar fi interesant să se afle câţi dintre ruşi aparţin unei confesiuni. În primul rând, acest lucru prezintă interes pentru reprezentanţii diferitelor confesiuni religioase, care consideră că datele sociologice privind numărul credincioşilor din Rusia sunt micşorate. Recensământul ar putea indica adevărata stare a lucrurilor, deoarece este chestionată întreaga populaţie a ţării. Însă personalităţile clerice spun că întrebarea privind confesiunea poate să-i pună în dificultate pe unii ruşi.
În decursul ultimilor 70 de ani, în ţară nu s-a practicat identificarea persoanelor după religie, declară Gheorghi Roşcin, preşedintele Departamentului Sobornicesc de Colaborare între Biserică şi Societate din cadrul Patriarhiei din Moscova. „Poate că înainte de a pune întrebarea privind apartenenţa religioase ar trebui să acordăm atenţie sferei educaţionale, să-i pregătim pe oameni pentru ca ei să poată răspunde la această întrebare. Un număr mare de cetăţeni, deşi aparţin unei religii, nu au fost botezaţi”.
Din punct de vedere al etnologiei şi dezvoltării generale a ţării răspunsul la întrebarea privind apartenenţa religioasă a ruşilor este extrem de important. Rusia este o ţară multiconfesională. Recensământul ar ajuta să se stabilească procentajul exact al reprezentanţilor religiilor tradiţionale şi ai altor confesiuni. Însă pentru experţi problema referitoare la religie nu este încă prioritară. În plus, potrivit lui Vladimir Zorin, directorul adjunct al Institutului de Etnologie şi Antropologie, ei au alte surse de la care primesc aceste informaţii. În primul rând, este vorba de principiul etnic prin recensământ: se ştie ce viziuni sunt susţinute tradiţional de anumite popoare. În al doilea rând, sondajele sociologice. Ele vorbesc despre faptul că numărul credincioşilor din ţară este în creştere. Potrivit ultimelor date, procentul este de 60%. În sfârşit, există şi datele conferite de confesiuni.
de Vitalie Goncearov | aug. 16, 2010 | Uncategorized @ro
Patriarhul rus Kirill debarca in Ucraina
A treia vizita, în decursul ultimului an, a patriarhului Kirill în Ucraina, nu mai lasă nici urmă de îndoială asupra priorităţilor politicii externe ale actualului conducător al Bisericii Ortodoxe Ruse (BOR). Anume în Kiev, se intersectează toţii vectorii geopolitici ai patriarhului Kirill.
În primul rând, Ucraina rămâne cel mai sensibil punct al BOR începând cu „schisma” mitropolitului Filaret şi crearea Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhatului de Kiev (BOU-PK) în 1992. În al doilea rând, anume Ucraina, fiind a doua ca suprafaţă regiune canonică în lumea ortodoxă, devine arena luptei pentru supremaţia mondială dintre patriarhatul Moscovei şi cel al Constantinopolului. Şi nu în ultimul rând, din cauza regiunilor din vestul fostei republici sovietice, unde sunt puternice poziţiile greco-catolicilor, aceste regiuni sunt ieşirea direct spre Occident şi potenţialul câmp „de luptă” cu papa romano-catolic Benedict.
Iar aici patriarhul Kirill are din start un avantaj extrem de important. Odată Stalin, când i s-a reamintit de poziţia politică a papei de la Roma, a întrebat sarcastic: „câte divizii are papa”?. Iar azi nici Benedict, cu atât mai mult nici Bartolomeu nu au divizii sau bombe atomice. Dar rolul „motorului” expansiunii duhovnice ruseşti, ca şi în trecut, poate fi îndeplinit de „baionetele imperiale”. Nu în zadar, în Rusia, sunt foarte populare ideile „ortodoxiei atomice”, iar patriarhul acordă atenţie deosebită obiectelor ministerului apărării (sfinţirea navelor cu propulsie nucleara, purtătoare de rachete, etc.)
De aici devine clară poziţia strategică a Ucrainei, în relaţiile lui Kirilll cu puterea. Până acum tot ce primea până acum biserica de la conducerea statului (restituiri, religia în şcoli, etc.) erau doar plăţi ale vechilor „păcate ale statului”. Anume aici, în Ucraina, unde poziţia BOR este puternică, Kirill are posibilitatea de a demonstra conducerii ruseşti, importanţa şi eficacitatea sa şi să se transforme într-un jucător cu influenţă politică reală in Rusia si spaţiul Comunitatii Statelor Independente (CSI). Importanţa Ucrainei pentru Kirill a putut fi observată şi în problema recunoaşterii independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud. La cererile exprese ale Kremlinului de a include în componenţa sa ortodocşii celor două republici, Patriarhia Rusa a fost nevoită să refuze. Recunoaşterea bisericilor ortodoxe abhaze şi osetine ar fi creat un precedent periculos, care ar fi dus la declararea autocefaliei şi recunoaştere de către Constantinopol a Bisericii locale ucrainene. Insistând pe această poziţie, Kirill a reuşit să obţină din această istorie şi un anumit capital propagandistic, prezentând-o ca pe o dovadă a independenţei BOR faţă de Kremlin. Dar aceasta aduce şi anumite obligaţii pentru Kirill. Ucraina rămâne nu doar epicentrul intereselor sale, dar şi acel al „doilea front”, unde conducerea rusă aşteaptă de la el şi ierarhia Patriarhiei ruse succese imediate. Iar pentru menţinerea prestigiului şi a încrederii Kremlinului, patriarhul trebuie sa obtina anumite succese într-un interval de timp cât mai scurt.
Statistica religioasa
Care sunt „forţele ortodoxe” ale patriarhului Kirill în Ucraina? În primul rând poziţia BOU (PM) (cu patriarhatul la Moscova), cea mai numeroasă şi singura recunoscută de toată lumea ortodoxă. BOU PM are circa 11 mii de eparhii, BOU (PK) (patriarhatul de Kiev) are circa 4500 eparhii, iar BOUA (biserica ortodoxă ucraineană autonomă, care îşi are originea în perioada revoluţiei din 1917) are 1200 eparhii. În afară de acesta, BOU (PM) are şi o autonomie destul de largă, obţinută după evenimentele din 1991-92. Această „filială locală a patriarhiei Moscovei” este practic independentă de Moscova în numirea episcopilor proprii, dar episcopii ucraineni, fiind membri cu drepturi depline a Sinodului BOR, sunt capabili să influenţeze viaţa bisericească din Rusia. Păstrarea acestui status-quo este probabil convenabil ambelor părţi. Cu preţul autonomiei canonice, patriarhia Moscovei, după declararea independenţei Ucrainei, a reuşit să îşi păstreze aici o influenţă reală. Iar liderilor BOU (PM) îi convine aceasta situatie, autocefalia ramurii ucrainene a Patriarhiei ruse putand conduce treptat la supunerea ei totală faţă de puterea locală de la Kiev.
Autocefalia, arma religioasa
Totuşi, poziţiile autocefaliştilor sunt extrem de puternice, iar argumentele lor pot fi cu greu combatute de liderii Patriarhiei ruse. Crearea unei Biserici Locale Ucrainene ar rezolva majoritatea problemelor ucrainene, considera liderii Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhatului de Kiev. Autocefalia ar „vindeca” toate schismele interne ucrainene, iar supunerea canonica fata de Patriarhul ecumenic ar scoate Ucraina de sub influenţa politicienilor de la Kiev sau Moscova, influenta „liberală” si „ecumenica” a Patriarhului ecumenic fiind preferata „mânei duri a Moscovei”.
Autocefalia este considerata, de liderii Patriarhatului de Kiev, o soluţie viabilă şi din punct de vedere al dreptului bisericesc, Constantinopolul avand aceleaşi drepturi canonice asupra Ucrainei ca şi Moscova, mai ales ţinând cont de alipirea scandaloasă a bisericii ucrainene la cea din Moscova din 1686. Autocefalia este justificată şi din punct de vedere istoric, naţiunile se maturizează şi obţin suveranitatea. Moscova, la rândul său, a obţinut în mod similar independenţa faţă de Constantinopol. Independenţa va fi benefică şi pentru relaţiile dintre cele două biserici. Ortodocşii si ierarhiile ucraineana şi rusa ar putea începe relaţiile de la zero, de la egal la egal. Toate cele expuse mai sus, fac proiectul autocefaliei să fie foarte atractiv. Dar Ucraina este un subiect geopolitic prea important, pentru ca problema ei să fie rezolvată în „spiritul iubirii, fraternităţii şi dreptăţii”. 17 mii de eparhii ortodoxe în Ucraina, faţă de 30 mii în Rusia – acesta este preţul problemei, care ar putea schimba total raportul de forţe în lumea ortodoxă. De aceea proiectul autocefaliei nu convine nici conducerii ruseşti, nici lui Kirill cu ambiţiile sale şi cu pretenţiile faţă de biserica ucraineană.
Cruciatul Ianukovici
Victoria lui Ianukovici, a întărit brusc poziţiile patriarhatului Kirill şi ale BOU (PM). Totuşi perspectiva de a pierde Ucraina este destul de reală pentru BOR. Şi aceasta şi din raţiuni obiective. Vladimir Sabodan, Mitropolitul rus al Kievului, împlineşte în acest an 75 de ani. Este o vârstă la care este firească întrebarea – cine îl va înlocui la Kiev? Autonomia relativă, nu îi permite patriarhului Kirill să numească, in mod direct, candidatul său, care ar trebui să convină şi episcopatului ucrainean. Acesta este unul din motive care îl determină pe „pastorul” Kirill să nu îşi lase nesupravegheată pentru mult timp „turma” ucraineană. În această situaţie Kirill ar putea recurge la o soluţie neaşteptată, si anume să încerce să ocupe el însuşi poziţia de conducător al bisericii ucrainene. Această propunere nu ar putea fi refuzata de episcopii ucraineni daca ar fi sustinuta de presiunile conducerilor politice de la Kiev şi Moscova. Obţinerea conducerii mitropoliei ucrainene, ar permite obţinerea de catre patriarhatul Kiril a unei poziţii strategice pentru un „atac” hotărât spre vest. Ar fi o victorie clară asupra patriarhului ecumenic Bartolomeu şi o poziţie excelentă în negocierile cu papa Benedict. În această perspectivă devin clare şi aceste şedinţe „în deplasare” ale Sinodului şi chiar declararea Kievului „capitală sinodală a patriarhatului Moscovei”. Toate acestea, împreună cu vizitele tot mai dese au importanţă de ordin psihologic. Patriarhul îşi marchează teritoriul, sugerându-le episcopilor ucraineni: „eu sunt aici pe teritoriul meu”, „eu sunt puterea reală”, „e timpul să vă obişnuiţi”. Dacă în urma acestor presiuni psihologice se va reuşi să mai taie din elanul „autonom” al episcopilor ucraineni, atunci candidatura lui Kirill, nu va ridica mari obiecţii, ci numai va paraliza definitiv rezistenţa lor. Indirect, despre intenţiile sale electorale, a vorbit inclusiv patriarhul Kirill, care a declarat că vrea să obţină cetăţenia ucraineană.
Astfel, înaintea ultimei vizite oficiale, ofiţerul de presă al Eparhiei Odesei a BOU (PM), protoiereul Serghii Lebedev s-a adresat direct preşedintelui Ianukovici, solicitandu-i acestuia să lichideze înregistrarea BOU (PK). Iar la şedinţa Sinodului de la Kiev a fost aprobata o declaratie, prin care se solicita tuturor „schismaticilor” din Ucraina să se pocăiască şi să se întoarcă în matca patriarhatului Moscovei. Dar, probabil cel mai serios argument al lui Kirill în convingerea episcopilor ucraineni este cel financiar. Patriarhul Bartolomeu nu dispune de surse financiare, pe când partidul lui Ianukovici finanţează la nivel local eparhiile BOU (PM), iar posibilităţile financiare ale lui Kirill şi ale Kremlinului sunt practic nelimitate.
Totuşi, tronul de la Kiev, rămâne încă, doar un vis frumos pentru Kirill. Se va hotărâ trecerea la acţiuni radicale? Ucraina nu este Federatia Rusa. Este o lume politică foarte emoţională şi potenţial explozibilă, orice atentat asupra autonomiei canonice putand provoca reacţii dureroase. Lipsirea (de facto) a BOU (PM) de independenţă ar putea avea un efect contrar: scăderea încrederii în rândurile populaţiei faţă de „biserica moscală”, plecarea masivă a episcopilor din BOU (PM), creşterea influenţei BOU (PK) şi BOUA. Rezultatul „victoriei clare” a patriarhului Kiril ar putea duce la intensificarea diviziunilor politice si religioase din Ucraina.
Mars religios
Faptul că rezolvarea „gambitului” ucrainean este foarte dificilă s-a văzut şi în urma ultimei vizite, produsă în contextul schimbării conducerii de la Kiev. Dacă prima vizită, în Ucraina „oranj” avea ceva dintr-o „incursiune eroică ” în spatele frontului inamic, atunci vizita actuala poate fi comparată ca un marş al victoriei. Totuşi, mulţi comentatori au remarcat lipsa de interes şi iritarea populaţiei faţă de vizită, din cauză utilizării excesive a resurselor administrative. De exemplu, în Odesa, unde erau aşteptaţi 200 mii de pelerini, abia de au fost 10 mii. Complexitatea „problemei” ucrainene poate fi ilustrată şi de relaţiile dintre biserică şi societate în istoria recentă a Federatiei Ruse. Dacă între 1990-2000, BOR avea o autoritate importantă, datorată represiunilor din perioada sovietică, atunci începând cu 2000, a devenit evident că BOR a preferat să convertească această autoritate în relaţii privilegiate cu statul şi nu în grijă faţă de populatia ortodoxa rusa. Ca rezultat observăm, azi, un tandem unit dintre puterea laică şi BOR (practic cu rol de ideolog oficial) şi totodată scăderea încrederii în BOR a componentei active a societăţii ruse, mai ales în rândurile intelectualilor care au depus eforturi considerabile pentru renaşterea bisericii.
Arme ideologice
În afară de tactica „profilaxiei schismei”, Kirill mai foloseşte în Ucraina şi alte „arme”. Referitor la „lumea rusă”, această construcţie ideologică poate fi realizată numai în cazul in care la baza sa va sta dorinţa benevolă a populatiei. Nimeni, teoretic, nu neagă că ucraineni, belorusii şi ruşii sunt popoare înfrăţite. Altă situaţie este cazul relaţiilor politice, în cadrul cărora încă din timpul Rusiei Kievene s-au adunat multe ambiţii şi răutăţi. În locul rezolvării lor, ideologii preferă poveşti frumoase despre „lumea rusă”. Dar toată construcţia se bazează doar pe tradiţii şi relaţii de bună vecinătate. Anume acesta ar trebui să fie rolul patriarhului – să diminueze efectul negativ al acţiunilor politicienilor, prin acţiuni şi cuvinte necesare. Aici şi este punctul slab al lui Kirill şi echipei sale. Ambiţiile patriarhului nu prea corespund imaginii unui „pastor bun”. Cucerirea Ucrainei are drept scop şi să demonstreze Kremlinului că argumentele puterii patriarhale sunt foarte serioase din punct de vedere geopolitic. Kirill, în Ucraina este, într-un fel, la el acasă, pe când Putin şi Medvedev sunt în cel mai bun caz oaspeţi de onoare.
„Preoţia mai presus decât împărăţia” acesta este principiul dupa care se conduce Kirill. Ucraina este doar primul cap de pod, necesar pentru acţiunile viitoare din Vest, acolo unde el poate lupta pentru supremaţia mondială cu papa Benedict şi cu liderii lumii musulmane. Şi „cartea câştigătoare” în această situaţie pentru el îl reprezintă forţa Rusiei şi strategia ei geopolitică.
„Summit-ul liderilor religioşi”, un „comitet religios pe lângă ONU”, câteva din proiectele religioase ale lui Kirill, pe care el le-a demarat ca mitropolit, au fost uitate de opinia publică. Toate aceste proiecte îşi vor juca rolul lor în viitor. Kirill nu trebuie subestimat, iar scopul său nu este doar Ucraina, ci lupta pentru „puterea spirituală” la nivel mondial.
de Isac Mihai | iul. 16, 2010 | Alte regiuni, Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Votca Putinka, scumpita de Kremlin
Guvernul de la Moscova, condus de fostul presedinte rus Vladimir Putin, intentioneaza să majoreze accizele la alcool, ceea ce va duce la dublarea preţului votcii pe piata interna a Federatiei Ruse in următorii doi ani, relateaza surse oficiale de la Moscova, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia guvernului Putin este parte a unei ambiţioase campanii de stat care vrea să neutralizeze legedarul obicei al multor ruşi de-a bea alcool în exces. Producătorii de băuturi avertizează însă că măsura va determina o creştere în producţia ilegală de băuturi etilice, relateaza mass-media locala.
Alcoolismul este una din cele mai răspândite cauze de deces în Rusia. Cantitatea medie de alcool pur consumată de populaţie s-a dublat în ultimii 20 de ani, iar potrivit statisticilor oficiale, aproximativ 4 milioane de ruşi se află în evidenţă ca alcoolici. O parte a problemei, scrie BBC News, este că votca, băutura de căpătâi a ruşilor, este foarte ieftină. La începutul acestui an guvernul a impus un preţ minim pentru o sticlă de votcă, iar acest preţ minim este aproape dublu faţă de preţul unor mărci care se găsesc în magazinele din Rusia.
Astfel, ministerul rus al Finanţelor a propus un ambitios plan fiscal de majorare a accizelor la bauturile spirtoase. Până în 2012, în aceste condiţii, preţul unei sticle de votcă se va dubla. O problemă este însă, aşa cum subliniază producătorii autorizaţi de alcool, că piaţa ilegală va înflori. Efectele ar putea fi dezastruoase pentru că până şi în prezent mulţi ruşi mor anual din cauza băuturilor contrafăcute. Există, de asemenea, şi o doză de scepticism naţional cu privire la capacitatea guvernului de-a pune în practică astfel de măsuri, judecând după gradul ridicat de dependenţă al ruşilor şi după profitul mare al firmelor producătoare de bauturi alcoolice, si ale caror proprietari sunt considerati apropiati ai Kremlinului.
Strategia anti-vodca
Reamintim ca premierul Federatiei Ruse, Vladimir Putin, a aprobat recent un proiect de combatere a alcoolismului ce vizeaza diminuarea cu peste 50% a consumului de alcool si anihilarea pietei negre a bauturilor contrafacute din Federatia Rusa, relateaza mass-media locala, citata de agentiile internationale de presa. “In prima etapa (2010-2012), consumul de bauturi alcoolice pe cap de locuitor va fi redus cu 15%. In cea de-a doua (2013-2020), piata neagra a bauturilor alcoolice va fi eradicata; consumul de produse pe baza de alcool va fi redus cu 55%”, se arata in legislatia initiata de Guvernul rus.
Conform documentului, diminuarea consumului de alcool pe cap de locuitor cu 55% pana in 2020 va fi realizata datorita inaspririi actiunilor penale pentru incalcarea legislatiei ce reglementeaza producerea si vanzarea de alcool, reducerii semnificative a numarului de reclame la bauturi alcoolice si unei noi politici de stabilire a pretului in functie de continutul de alcool etilic din produse. Autorii proiectului mai amintesc ca in perioada 1914-1917, Rusia era tara din Europa ce consuma cel mai putin alcool pe cap de locuitor (0,83 de litri pe an), consumul de bauturi alcoolice crescand incepand din 1975. Astfel, un rus consuma 5,4 litri de alcool in stare pura la inceputul anilor ‘90 si 10 litri in 2008, o crestere de 80% in aproape 20 de ani.
Pret minim
Federatia Rusa a impus, de la 1 ianuarie 2010, un pret minim pentru vodca, intr-o incercare de a-i impiedica pe rusi sa cumpere ilegal produse alcoolice de pe piata neagra, relateaza mass-media de la Moscova, citata de agentiile de presa internationale. Pretul minim a fost stabilit la 89 de ruble (n.r.-aproximativ 2,9 dolari) pentru o jumatate de litru de vodca, iar masura a intrat deja in vigoare, avand ca scop declarat lupta impotriva contrabandei cu alcool produs ilegal si vandut la preturi scazute. “Intrarea in vigoare a acestei masuri ii va priva pe producatorii de pe piata neagra de principalul lor avantaj – pretul mic”, a declarat Dmitri Dobrov, purtator de cuvant al Asociatiei Producatorilor de bauturi alcoolice din Federatia Rusa, citat de Interfax, si preluat de mass-media internationala.
Conform agentiei Interfax, vanzarile pe piata neagra ating jumatate din totalul vanzarilor de vodca in Rusia. Autoritatile ruse considera ca o mare parte a votcii contrafacute provine din statele limitrofe Federatiei Ruse, precum Ucraina, Belarus, Kazahstan, China, dar si din foste state sovietice precum Republica Moldova si Armenia. Anual, sute de imigranti legali si ilegali din aceste state sunt condamnati de justitia rusa pentru implicare in astfel de operatiuni de contrabanda. Organizatiile pentru apararea drepturilor imigrantilor au acuzat, in mod repetat, autoritatile ruse ca prin arestarile masive efectuate in randul imigrantilor incearca sa musamalizeze implicarea unor inalti oficiali rusi din cadrul militiei si organelor de securitate in operatiunile de contrabanda. In afara consecintelor economice pentru producatori, vanzarea de alcool de contrabanda are consecinte si asupra starii generale de sanatate a populatiei ruse, provocand anual sute de decese.
Votca de criza
Peste trei sferturi dintre rusi fac economii in tip de criza, exceptie facand insa votca, pentru care vanzarile sunt in crestere, atat in magazine cat si in cazul produselor de fabricatie ilegala, informeaza un articol publicat recent in cotidianul rus Nezavissimaia Gazeta. Citand un studiu al societatii de consultanta Nielsen, cotidianul rus Nezavissimia Gazeta sustine ca vanzarile de votca au crescut cu cinci procente in 2009 comparativ cu 2008. De asemenea, a crescut si consumul de votca produsa, in mod ilegal, de cetatenii rusi de la aproximativ 700 milioane litri, in 2008, la 750 milioane litri in 2009, a declarat directorul Centrului de cercetari pentru piata alcoolului din Rusia, Vadim Drobiz, citat de Nezavissimaia Gazeta. In paralel, vanzarile de alcool in restaurante sunt in scadere, rusi preferand “din ce in ce mai mult sa cumpere bauturi alcoolice din magazine pentru a le consuma acasa”, a adaugat Vadim Drobiz. “Criza economica a antrenat dupa sine o crestere a consumului de alcool, nu doar in Rusia ci in intreaga lume. Aceasta are legatura cu nevoia indispensabila de destindere psihologica”, a explicat expertul rus.
Ingrijorare prezidentiala
Presedintele rus Dmitri Medvedev, ingrijorat ca populatia consuma mai mult alcool in prezent decat in anii ‘90, i-a indemnat pe rusi sa bea mai putin, relateaza agentiile internationale de presa. “Bem mai mult in prezent decat in anii ‘90, desi acelea erau timpuri dificile”, a declarat Medvedev, citat de agentia rusa de presa ITAR-TASS. Ministrul Sanatatii, Tatiana Golikova, urmeaza sa puna la punct o strategie impotriva consumului de baturi alcoolice. “Trebuie sa pregatim un program corespunzator si sa luam masurile adecvate”, a declarat Medvedev.
Un raport realizat de revista medicala „The Lancet”, si citata de mass-media internationala, a aratat ca alcoolul provoaca o jumatate dintre decesele inregistrate in randul rusilor cu varste intre 15 si 54 de ani. Votca face parte din cultura Rusiei, in pofida eforturilor liderilor precedenti de a pune capat acestui obicei. O campanie impotriva alcoolului, lansata in 1986 de presedintele URSS, Mihail Gorbaciov, a dus la o dezvoltare masiva a productiei ilegale de alcool de slaba calitate, populatia din fostele republici unionale incepand astfel sa consume parfumuri sau alte lichide de acest tip care contin alcool.
Scaderea populatiei din Rusia a provocat ingrijorare la Kremlin, presedintele Medvedev anuntand formarea unei comisii federale care sa identifice masuri de combatere a scaderii natalitatii. Un raport al ONU din luna aprilie 2009 a aratat ca alimentatia nesanatoasa, fumatul si consumul masiv de alcool a provocat cresterea masiva a numarului de bolnavi cronici, care, combinate cu emigratia cronica si mortile violente, ar putea provoca scaderea drastica a populatiei ruse de la 142 de milioane, in prezent, la 131 de milioane de persoane, in 2025. Conform revistei „The Lancet”, citata de mass-media rusa, speranta de viata a cetatenilor rusi este de 59 de ani pentru barbati si 72 de ani pentru femei.
„Putinka” forever
Votca “Medvedeff”, numita dupa presedintele rus Dmitri Medvedev, nu a reusit sa se impuna in fata popularei “Putinka”, numita dupa premierul Vladimir Putin, relateaza cotidianul rus Vedomosti. “Spre deosebire de Putinka, Medvedeff nu suna foarte ruseste, nu este un produs foarte atragator”, considera expertul in marketing Aleksandr Ieremenko, care a subliniat ca terminatia “eff” aminteste de aristocratii rusi refugiati in Franta, care au adaugat o terminatie franceza la numele lor. “Medvedeff” a fost lansata pe piata in luna decembrie 2009, dar nu a reusit sa cucereasca din piata pe care o are Putinka (4,4% din piata de votca ruseasca). Acest esec comercial reflecta insa si realitatea politica, avand in vedere ca Medvedev nu este atat de popular ca Putin. Reamintim ca actualul premier a imprumutat numele sau mai multor marci populare de bauturi alcolice si nonalcolice, existand propuneri pentru botezarea cu numele Putin a unui rau siberian si un varf de munte din regiunea Caucazului rusesc. Totodata, mass-media rusa a evidentiat cresterea numarului de nou-nascuti din statele CSI, botezati cu numele Putin.
Votca politica
Reamintim ca in luna septembrie 2009, magistratii Tribunalului districtual din Donetk (n.r. – estul Ucrainei) au examinat o reclamatie prin care fostul presedinte ucrainean Viktor Iuscenko este acuzat ca promoveaza alcolismul in randul populatiei ucrainene. Reclamantul a declarat ca va aduce in fata justitiei o serie de fotografii mult mediatizate de presa, in care Iuscenko aparea cu un pahar de votca, in timpul unei ceremonii dedicate Zilei Independentei Ucrainei, 24 august. In opinia avocatului, prin frecventele sale aparitii in public cu paharul de bautura, seful statului nu doar ca face propaganda unui stil de viata nesanatos, ci si comite de-a dreptul acte lipsite de patriotism. “Presedintele are datoria sa ridice prestigiul Ucrainei in lume, in schimb el devine protagonistul unor reportaje de scandal”, a declarat presei avocatul indignat, care si-a amintit ca, de Ziua Victoriei, 9 mai, Iuscenko s-a urcat la volanul Mercedesului sau dupa ce a baut cu veteranii de razboi traditionalul paharel cu 100 de grame de votca, asa cum se facea pe front.
“Cum poti sa te lupti dupa aceasta cu sofatul in stare de ebrietate, din cauza caruia mor anual mii de oameni?”, se intreaba retoric avocatul Vladimir Olentevici, care spera ca presedintia va trimite la tribunal instiintarea privind primirea citatiei, plus obiectiile pe fond in legatura cu actiunea intentata de el. Atunci judecatorii vor putea sa examineze actiunea si in absenta paratului.
Avocatul din Donetk spera ca justitia sa-i interzica presedintelui Ucrainei consumul de alcool in public. “Nu ma bag in viata lui privata, dar tinand cont ca un presedinte are indatorirea sa poarte de grija tarii 24 de ore din 24, eu i-as recomanda sa-si pastreaza mintea treaza”, a mai spus el. Olentevici ii pretinde lui Iuscenko sa evite si expresiile vulgare in spatiul public, aratandu-se deranjat de faptul ca, intr-o altercatie verbala cu premierul Iulia Timosenko, la o reuniune a Consiliului National pentru Securitate si Aparare, presedintele ucrainean a rostit in fata camerelor de televiziune cuvantul “c…r”. Enervat la culme, Iuscenko aproape ca a tipat atunci la Timosenko: “Ati aranjat relatiile din parlament numai pe baza de coruptie. La dumneata totul se tine pe mita. Si daca nu le vei plati partenerilor dumitale din Rada Suprema, daca acestia nu isi vor cumpara un nou Lexus, atunci, scuza-ma, iti vor intoarce c..rul!” In reclamatia sa, Olentevici cere de asemenea justitiei sa-i interzica presedintelui Ucrainei sa foloseasca pe viitor acest cuvant. “Am consultat special dictionarele, scrie clar acolo, ca este un cuvant vulgar”, a explicat el, spunand ca, prin cuvintele pe care le utilizeaza in public, Iuscenko i-a incalcat dreptul de a fi cetatean al unei tari cu prestigiu in lume
Bomba ruseasca
Votca face parte integranta si din procesul de productie al celui mai luxos si mai extravagant SUV din lume, care costa 1,6 milioane de dolari si va fi lansat in 2010. Acesta este blindat, are interiorul captusit cu piele din penis de balena, geamuri placate cu aur, dar si diamante incrustate in ceasurile de bord. Totodata, Dartz Prombron Monaco Red Diamond Edition vine la pachet cu trei dintre cele mai scumpe sticle de votca din lume, decorate, la randul lor cu aur si pietre pretioase. In spatele acestei creatii sta o companie ruseasca, Russo-Baltique, ce vrea sa celebreze, intr-un stil absolut inedit si impresionant, trecutul glorios si implinirea a 100 de ani de la infiintare. Impozanta masina de teren este innobilata mai ales prin prezenta celor trei sticlute de votca, evaluate la sute de mii de dolari fiecare. Acestea trebuie insa expuse ca opere de arta, nu consumate si sunt oferite ca bonus. Potrivit site-ului companiei producatoare, fiecare recipient, replica in miniatura a radiatoarelor cu care erau dotate automobilele Russo-Baltique la inceputului secolului XX, este confectionat din monede de aur aflate in circulatie intre anii 1908-1912 (aproximativ in perioada fabricarii primului autovehicul al companiei). In plus, dopul este din aur alb si galben, continand o replica incrustata cu diamante a Vulturului Imperial Rusesc, emblema familiei imperiale tariste.
