Chisinau: 1200 de militari s-au antrenat pentru parada militara din august

Chisinau: 1200 de militari s-au antrenat pentru parada militara din august

Antrenament parada militara 1 Peste 1200 de militari din cadrul Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciul Grăniceri au participat luni la primul antrenament comun al participanţilor la parada militară, care va fi organizată la 27 august 2011, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova. Prezent la eveniment, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a subliniat că antrenamentele constituie un element important în procesul de pregătire a paradei şi are drept scop închegarea formaţiunilor implicate în activitatea respectivă.

Antrenament parada militara 2 „Toate formaţiunile s-au antrenat individual în unităţile militare pentru a învăţa noul pas de defilare, care este unul european, utilizat, practic, de toate armatele lumii. Sînt preconizate încă 4 antrenamente comune, inclusiv 3 antrenamente nocturne în Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde va participa şi tehnica militară”. Conform colonelului Oleg Cebotari, şeful de direcţie în Marele Stat Major, la parada militară vor participa peste o mie de militari din cadrul Armatei Naţionale, inclusiv 91 participanţii la conflictul armat din anul 1992, 389 persoane vor reprezenta Ministerul Afacerilor Interne şi 121 persoane Serviciul Grăniceri. Cebotari a mai specificat că la parada militară vor fi antrenate 65 de unităţi de tehnică, Ministerul Afacerilor Interne – 14, iar Serviciul Grăniceri – 6.

Tehnica de lupta

tehnica de lupta La parada militară organizată pentru sărbătorirea a 20 de ani de la independenţa Republicii Molodva, Armata Naţională va defila cu: BTR-80, BRDM-2, 2S9 Nona, autoturism cabriolet GAZ-24, autombile de teren M – 1009, FORD F – 350, automobil de bord – ZIL – 131. M35A3. De asemenea, vor fi prezente sistemele de armament: 120 mm aruncător PM-120, 100 mm tun antitanc MT-12, 23 mm piesă antiaeriană ZU-23-2. Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, i-a prezentat vineri premierului Vlad Filat tehnica de luptă din dotarea Armatei Naţionale, care va participa la parada militară din 27 august. Guvernul Republicii Moldova a alocat peste 9,4 milioane de lei (n.red. – moldoveneşti) pentru organizarea şi desfăşurarea paradei militare, la care vor participa 1528 de persoane din cadrul Armatei Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Grăniceri. Vlad Filat a promis că Executivul de la Chişinău va susţine toate programele şi proiectele de modernizare a Armatei Naţionale, considerând oportună participarea Armatei Naţionale la operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii sub egida ONU sau OSCE, deoarece “aceasta va permite nu numai modernizarea Armatei Naţionale şi profesionalizarea efectivului, dar şi va cataloga Republica Moldova ca un stat, care contribuie real la crearea unui sistem eficient de securitate regională, europeană sau mondială”.

Armata Nationala, laudata de Filat

Filat si Marinuta Conducerea Ministerului Apărării a abordat strategic problema dezvoltării Armatei Naţionale şi a întregului sistem de apărare naţională. Această abordare a problemei ne permite să constatăm că instituţia este una funcţională, cu viziuni clare de modernizare şi reformare a domeniului respectiv. Declaraţia a fost făcută vineri de prim-ministrul Vlad Filat în cadrul şedinţei Consiliului Colegial al Ministerului Apărării. Şeful cabinetului de miniştri a declarat că Guvernul va susţine toate programele şi proiectele de modernizare a Armatei Naţionale, inclusiv la compartimentul pregătirii profesionale. Vlad Filat a menţionat că consideră oportună participarea efectivelor Armatei Naţionale la operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii sub egida ONU sau OSCE, deoarece „aceasta va permite nu numai modernizarea Armatei Naţionale şi profesionalizarea efectivului, dar şi va cataloga Republica Moldova ca un stat, care contribuie real la crearea unui sistem eficient de securitate regională, europeană sau mondială”. Referindu-se la proiectul bugetului Ministerului Apărării pentru anul 2012, pus în discuţie în cadrul şedinţei, Vlad Filat a menţionat că este unul argumentat la toate compartimentele, cu explicaţii exacte pentru orice cifră inclusă la unul sau altul capitol. „Vreau să mulţumesc conducerii Ministerului Apărării pentru abordarea strategică a problemei elaborării proiectului bugetului militar, fapt care ne-a permis să avem astăzi o discuţie în parametri concreţi. Aţi abordat tema nu numai din punct de vedere a problemelor, dar şi a perspectivelor”, a spus şeful cabinetului de miniştri, accentuînd că materialul prezentat este o bază bună pentru discuţiile de mai departe asupra sumelor, care trebuie alocate pentru bugetul militar.

Bugetul Ministerului Apararii

Prezentînd proiectul bugetului Ministerului Apărării pentru anul 2012, Vitalie Bucatari, şeful Direcţiei economico-financiare, a menţionat că pentru a asigura funcţionalitatea instituţiei şi a întreţine la minimul posibil tehnica şi edificiile disponibile, armata are nevoie pentru anul viitor de un buget minim de circa 450 mln lei, ce constituie cu 40 la sută mai puţin decît necesarul real. Potrivit ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, alocarea sumei respective va permite nu doar achitarea îndemnizaţiilor băneşti a militarilor, serviciilor comunale, asigurarea cu echipament şi alimentaţie a efectivului, dar şi realizarea unor programe mai avansate de instruire profesională a efectivului, proiecte de dezvoltare a organismului militar. „După adoptarea Strategiei Securităţii Naţionale, Ministerul Apărării va prezenta Guvernului un set de documente, inclusiv Strategia Militară Naţională, în care vor fi stipulaţi unii indici concreţi pentru dezvoltarea şi modernizarea sectorului de apărare, inclusiv financiari”, a spus Vitalie Marinuţa. În cadrul şedinţei Consiliului Colegial al Ministerului Apărării au fost discutate şi problemele legate de starea managementului resurselor umane în Armata Naţională, precum şi situaţia la capitolul disciplinei militare.

Share our work
Filat i-a scris lui Boc. Steagul lui Stefan cel Mare ar putea ajunge la Chisinau

Filat i-a scris lui Boc. Steagul lui Stefan cel Mare ar putea ajunge la Chisinau

steagul lui Stefan cel Mare Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, i-a adresat miercuri o scrisoare premierului României Emil Boc, în care îl roagă să permită aducerea la Chişinău a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt.”Stimate Domnule Prim-ministru, în legătură cu aniversarea a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, solicit respectuos concursul Dumneavoastră pentru aducerea şi expunerea la Chişinău, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie, a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt”, se afirma in scrisoarea lui Filat. “Recuperat de la Mănăstirea Zografu, din Grecia, în 1917, restaurat timp de şapte ani şi prezentat recent publicului, acest vestigiu istoric de unicat al gloriosului nostru voievod ar conferi o semnificaţie distinctă şi inedită manifestărilor oficiale prilejuite de sărbătorirea pe 27 august 2011 a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova şi a două decenii de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Chişinău şi Bucureşti. Avînd în vedere valoarea inestimabilă a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt, Vă asigur de întrunirea deplină a condiţiilor tehnice şi de securitate pe care le comportă expunerea lui la Chişinău, în acest sens instituţiile guvernamentale din domeniu asumîndu-şi responsabilităţile de rigoare. Profitînd de această ocazie, rog să acceptaţi, Domnule Prim-ministru, expresia deosebitei mele consideraţiuni”, a ]ncheiat premierul de la Chişinău.

Steagul lui Ştefan cel Mare, la Muzeul Naţional de Istorie a României

La începutul lunii în curs, Muzeul Naţional de Istorie a României preciza că este onorat să anunţe faptul că în luna iulie, în cadrul seriei de micro-expoziţii ‘Exponatul lunii’, va fi prezentat publicului, un obiect liturgic excepţional, cunoscut sub denumirea de ‘Steagul lui Ştefan cel Mare’. Vernisajul micro-expoziţiei a avut loc miercuri, 6 iulie 2011, ora 1100 în prezenţa mai multor diplomaţi: Excelenţa Sa Henry Paul, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze în România şi Excelenţa Sa Iurie Reniţă, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în România, respectiv a oficialilor Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Exponatul amintit este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea care îl înfăţişează pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al biruinţei militare. Iconografia şi încadrarea cronologică a piesei au creat iniţial confuzia că ar fi vorba despre un steag de luptă al voievodului Ştefan cel Mare, dar absenţa stemei Moldovei, caracteristică stindardelor militare, nu susţine ipoteza amintită. Broderia îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe aşezat pe un tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat, cu trei capete. Pe steag sunt brodate două inscripţii – una în limba slavonă cu o rugăciune a domnitorului Ştefan cel Mare către Sfântul Gheorghe – şi alta în limba greacă ‘Sfântul Gheorghe din Ca[p]padocia’ care nu pomeneşte însă faptul că steagul ar fi fost dăruit de Ştefan cel Mare unei mănăstiri de la Athos, aşa cum se obişnuia în epocă.

Momentul 1917

În primăvara anului 1917, pe când România se afla în război, prin efortul consulului general al României la Salonic, G.C. Ionescu şi cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, comandantul armatelor aliate din Salonic, Regatul Român a recuperat acest preţios obiect de la Mânăstirea Zographou de pe Muntele Athos. În martie 1917, consulul comunica Ministerului Afacerilor Externe că generalul francez i-a predat drapelul, care ulterior a fost trimis Legaţiei României de la Paris la bordul unui vas de război francez. Iniţiativa recuperării preţiosului obiect a aparţinut marelui om politic Ion I.C. Brătianu (1864-1927). În cele din urmă, la 22 februarie 1920, Ministerul de Război preciza că steagul lui Ştefan cel Mare a fost predat Marelui Stat Major, pentru a fi depus la Muzeul Militar. Steagul lui Ştefan cel Mare a fost supus unui proces complex de restaurare care a durat mai bine de şapte ani. Iniţial, broderia a fost lucrată pe suport de mătase, dublată cu o ţesătură din in. Suportul din mătase s-a degradat de-a lungul timpului şi a fost înlocuit de către călugări, din neştiinţă, cu catifea calitate inferioară, prin decuparea şi lipirea cu clei organic a piesei pe noul suport, intervenţie total necorespunzătoare care a afectat starea originară a piesei.

Ambasadorul Reniţă: Aceleaşi “valori istorice, culturale şi lingvistice”

Directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a apreciat, în urmă cu o săptămână, la vernisaj, că expunerea în România a „Steagului lui Ştefan cel Mare” refăcut reprezintă „un moment istoric”. El a dorit să-i amintească pe toţi cei care au făcut posibilă aducerea în România a exponatului, începând cu consulul general al României la Salonic, G. C. Ionescu, şi generalul francez Maurice Sarrail, cel care a recuperat steagul de la Mânăstirea Zographou de la Muntele Athos, sau ambasadorul României la Paris, Emanuel Lahovari, până la marele om politic Ion I. C. Brătianu. „Sunt foarte mândru de a reprezenta Franţa la această ceremonie. Cu multă emoţie vă felicit, domnule director, pentru restaurarea acestui steag, cu puţin timp înainte de 14 iulie (n.r. – Ziua Naţională a Franţei) şi consider că acest eveniment are o semnificaţie aparte pentru prietenia dintre Franţa şi România”, a declarat ambasadorul Henri Paul. El a apreciat că piesa are o semnificaţie atât religioasă, cât şi politică, apreciată şi de preşedintele Franţei, care a fost prezent la ceremonia de la Sorbona prin care steagul a fost înmânat reprezentanţilor României. Ambasadorul Republicii Moldova, Iurie Reniţă, a declarat că expunerea „acestui vestigiu unicat” reprezintă un „argument concludent şi incontestabil al apartenenţei noastre la acelaşi spaţiu şi a împărtăşirii aceloraşi valori istorice, culturale şi lingvistice”. El a spus că salută iniţiativa MNIR de a expune, în contextul comemorării a 507 ani de la moartea marelui domnitor al Moldovei, Ştefan cel Mare, a steagului acestuia, „piesă inestimabilă”, ce face parte din patrimoniul comun naţional. La final, ambasadorul Republicii Moldova a adresat invitaţia ca piesa de patrimoniu să fie expusă şi la Muzeul de Istorie de la Chişinău. Directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, i-a transmis că în curând se va putea organiza o vizită a „Steagului lui Ştefan cel Mare” la Chişinău. „Va trebui doar să punem la punct detaliile tehnice, dar acolo unde există bunăvoinţă nimic nu poate să stea în cale”, a afirmat el.

Share our work
S-au dublat preturile la biletele de avion pentru cursa Chisinau-Bucuresti

S-au dublat preturile la biletele de avion pentru cursa Chisinau-Bucuresti

Air_Moldova Preţurile la biletele de avion pentru cursa Chişinău- Bucureşti s-au dublat în ultimul an. Costul biletul a crescut de la 55 pînă la 110 euro. În martie 2010, cîmd a fost lansată cursa, oficiali de la Chişinău au promis că biletele vor deveni accesibile pentru moldoveni. La 29 martie 2010, cînd a fost operată prima cursă cu destinaţia Chişinău-Bucureşti-Chişinău cu aeronava modernă Airbus A320, printre pasageri a fost şi Anatol Şalaru ministrul Transporturilor şi Construcţiei Drumurilor. El a declarat atunci că „operarea curselor aeriene zilnice pe destinaţia Chişinău-Bucureşti va permite cetăţenilor ambelor state să călătorească mai rapid şi mai ieftin”. Potrivit operatorilor de la AIR Moldova, companie care operează cursa Chişinău-Bucureşti-Chişinău, cel ami mic preţ la biletele într-o singură direcţie este de 110 şi poate ajunge pînă la 200 euro. La lansarea cursei în 2010 costul biletelor era de de la 55 euro într-o direcţie cu toate taxele incluse şi 120 de euro tur/retur, transmite Moldpres. Conform experţilor, Republica Moldova are cele mai înalte preţuri din regiune la biletele de avion şi acesta este rezultatul monopolizării pieţei şi a refuzului de a accepta companiile low-cost. Un studiu realizat de experţii fundaţiei Soros Moldova arată că moldovenii plătesc mai mult pentru o călătorie cu avionul pentru că statul protejează companiile aeriene, în special AIR Moldova. Reprezentanţii unor companii avia sînt de părere că soluţia pentru ieftinirea biletelor ar putea fi efectuarea unei liberalizări interne a pieţei, prin aplicarea unui tratament egal şi nediscriminatoriu faţă de operatorii aerieni autohtoni, astfel încît, prin concurenţă liberă şi deschisă, ei să fie nevoiţi să practice preţuri mai ieftine la serviciile pe care le oferă.

Share our work
Comuniştii majoritari în Consiliul Municipal Chişinău

Comuniştii majoritari în Consiliul Municipal Chişinău

comunisti Voronin Partidul Comuniştilor din Republica Moldova îşi menţine majoritatea în Consiliul municipal Chişinău, după renumărarea voturilor.

Rezultatele au rămas neschimbate, fiecare din cele patru partide care au reprezentanţi în Consiliu acumulând cu câteva zeci de voturi mai mult sau mai puţin.

Renumărarea a fost efectuată la cererea Partidului Liberal, care spera că în urma acestui exerciţiu se va schimba raportul de forţe.

Potrivit rezultatelor alegerilor locale din 5 iunie, Partidul Comuniştilor a acumulat 26 de mandate din cele 51 în Consiliul Municipal Chişinău, iar cele trei partide membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană – 25. Unii analişti prognozează o conlucrare dificilă între primarul liberal Dorin Chirtoacă şi un consiliu cu majoritatea comunistă.

Share our work
Canalul Bastroe ii face din nou probleme Ucrainei

Canalul Bastroe ii face din nou probleme Ucrainei

bistroe Reuniunea Părţilor la Convenţia de la Aarhus, care a avut loc la Chişinău, a constatat, urmare a sesizărilor din partea României şi a unei organizaţii non-guvernamentale ucrainene cu privire la proiectul Bâstroe, că Ucraina încalcă, în continuare, prevederile Convenţiei. Cea de-a patra sesiune a Reuniunii Partilor la Convenţia de la Aarhus, a avut loc la Chişinău, în perioada 29 iunie – 1 iulie 2011. Urmare sesizărilor din partea României şi a unei organizaţii non-guvernamentale ucrainene cu privire la proiectul Bâstroe, reuniunea a constatat că Ucraina încalcă, în continuare, prevederile Convenţiei. Prin urmare Ucraina a fost avertizată că, în situaţia în care nu îşi va îndeplini obligaţiile, se va putea decide suspendarea din drepturile şi privilegiile care îi revin în calitate de parte la Convenţie, cu ocazia viitoarei sesiuni (2014). În situaţia în care Ucraina va lua toate măsurile impuse de Reuniunea Părţilor cu ocazia celei de-a doua sesiuni (Alma-Ata, 2005), avertismentul va putea fi ridicat la 1 iunie 2012. În cadrul sesiunii din 29 iunie – 1 iulie 2011, statele părţi au ales candidatul propus de România şi de Uniunea Europeană, în funcţia de membru al Comitetului de Conformare al Convenţiei.

Conventia de la Aarhus

Convenţia de la Aarhus privind accesul la informaţia privind mediul, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu a fost ratificată de România în anul 2000. Convenţia a fost adoptată la 25 iunie 1998 în cadrul Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa şi reprezintă singurul instrument internaţional dedicat în întregime implicării efective a cetăţenilor şi organizaţiilor non-guvernamentale din statele părţi în luarea deciziilor cu privire la probleme de mediu. Aceste organizaţii non-guvernamentale pot participa şi lua cuvântul în cadrul sesiunilor Reuniunii Părţilor sau sesiza Comitetul de Conformare dacă ele consideră că un stat parte nu îşi respectă obligaţiile, România şi o organizaţie non-guvernamentală ucraineană au sesizat în anul 2004 Comitetul de Conformare al Convenţiei de la Aarhus cu privire la încălcarea de către Ucraina a obligaţiilor care îi revin potrivit prevederilor Convenţiei în punerea în aplicare a proiectului canalului Bâstroe. În anii 2005 şi 2008, Reuniunile Părţilor la Convenţie au cerut Ucrainei să îşi respecte obligaţiile care îi revin Convenţiei. Candidatul propus de România şi Uniunea Europeană, în funcţia de membru al Comitetului de Conformare al Convenţiei este dl Ambasador Dr. Ion Diaconu.

Share our work